Uzina de cărămidă din Tiraspol și-a reluat activitatea după trei luni de pauză

După o pauză de trei săptămâni, Uzina de cărămidă din Tiraspol și-a reluat activitatea, informează postul de televiziune „Pervîi Prednestrovskii” («Первый приднестровский») pe canalul său de Telegram.

Uzina de cărămidă și-a sistat activitatea din cauza deficitului de gaz. Pe parcursul celor trei luni de pauză, toate stocurile de cărămizi s-au epuizat.

Acum, fabrica încearcă să atingă volumele anterioare – 50 de mii de cărămizi pe zi și produce non-stop. Caramida de la Tiraspol merge pe piața locală, iar o parte din ea este trimisă în Moldova.

La începutul lunii aprilie 2022, Uzina de cărămidă din Chișinău risca să-şi sisteze activitatea, iar 320 de salariaţi să rămână fără locuri de muncă. Acest scenariu fiind posibil dat fiind discriminarea continuă și condiţiile total inacceptabile în care este impus să activeze „MACON” S.A., comparativ cu producătorul de cărămidă din Tiraspol.

***

Amintim că în octombrie 2022, Uzina Metalurgică și cea de Ciment de la Râbnița și-au sistat activitatea din cauza deficitului de gaz.

„Uzina Metalurgică de ieri stă, iar cea de ciment a fost oprită și mai devreme”, a adăugat ministrul nerecunoscut al Economiei de la Tiraspol.

În contextul crizei energetice din țară, premierul Natalia Gavrilița a declarat că regiunea transnistreană va trebui să recurgă la stoparea marilor companii industriale cu scopul de a reduce consumul.

Oficialul a precizat că regiunea transnistreană este un consumator mai mare de gaze decât malul drept al Republicii Moldova pentru că acolo sunt anumite industrii mari.

„Noi vrem să avem grijă de cetățenii noștri indiferent că ei se află pe partea dreaptă sau stângă al Nistrului, în același timp noi nu avem control asupra acelei regiunii de aceea acesta va fi decizia autorităților din stânga Nistrului. (…) Noi nu putem merge cu compensații pe un teritoriu pe care nu-l controlăm”, a declarat Gavrilița în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: