Gheorghe Petic/Facebook

„Va sări colb din cefele voastre”. Gherghe Petic va candida la funcția de deputat din partea Platformei DA

Activistul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Gheorghe Petic este unul dintre candidații propuși de formațiune la funcția de deputat. De asemenea, acesta va fi responsabil de comunicarea cu moldovenii stabiliți în străinătate. Pe 23 mai, Petic a anunțat că a accepta oferta.

„Astazi mi-a fost propus să candidez la alegerile parlamentare din partea Partidului Platforma Demnitate si Adevăr. În afară de contactul cu reprezentanții structurilor de forță, am mai fost onorat, de asemenea, să fiu responsabil și de comunicarea și contactul cu conaționalii noștri ce muncesc în străinătate. Cu mare drag sunt în legatură cu toata lumea. În context, vreau să-i scârbesc pe polițiștii, procurorii, vameșii și judecătorii corupți. Pe perioada electorală, să nu vă gândiți că uit de voi, corupților. Ba dimpotrivă, va sări colb din cefele voastre. Doamne ajută, Platforma DA”, a scris Gheorghe Petic pe pagina sa de Facebook.

Gheorghe Petic este locotenent-colonel în rezervă și a activat timp de 20 de ani în cadrul Poliției de Frontieră. A plecat din funcție în 2016 și a devenit cunoscut în spațiul public după ce a denunțat mai multe scheme de contrabandă, cu implicarea unor funcționari publici de rang înalt. Ulterior, pe numele acestuia a fost inițiat un dosar penal pentru viol. Pe 20 martie 2019, Judecătoria Orhei l-a condamnat pe Petic la 3,5 ani de închisoare. Pe 19 iulie 2019, Curtea de Apel Chișinău a trimis cazul la rejudecare, iar Petic a fost eliberat din arest sub control judiciar.

Un alt dosar penal pe numele lui Petic a fost deschis la câteva săptămâni după cel în care a fost acuzat de viol. De această dată, i s-au adus acuzații de huliganism cu utilizarea armelor, care ar fi avut loc acum 14 ani (în 2004) într-o cafenea din Taraclia. Petic a calificat acuzațiile drept motivate politic și a precizat că incidentul a avut loc în 2003, însă în dosar a fost indicat anul 2004, sa să nu expire termenul de prescripție (conform Codului Penal, pentru infracțiunile grave, acesta constituie 15 ani). Pe 30 martie, Gheorghe Petic a fost achitat.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Studiu: Facebook, Instagram și TikTok, spațiile cu cel mai mare risc de violență digitală pentru femeile din Moldova

Peste 70% din cazurile de violență digitală împotriva femeilor din Republica Moldova au loc pe rețelele de socializare. Principalul spațiu al violenței digitale sunt rețelele sociale: Facebook, Instagram, TikTok, Odnoklassniki, VKontakte și Snapchat. Aplicațiile de mesagerie precum WhatsApp, Viber sau Telegram au constituit 26,8% din cazuri. Datele au fost prezentate în cadrul unui studiu realizat de Centrul „La Strada”, și prezentat pe 27 aprilie. Cercetarea avertizează că violența digitală a devenit un instrument sistemic de opresiune, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde.

Unde și cum se manifestă violența digitală

Cele mai grave forme de violență digitală, considerate ca având un impact „în foarte mare măsură” de aproximativ 57% dintre respondenți, sunt distribuirea imaginilor sau videoclipurilor cu caracter sexual fără consimțământ și utilizarea tehnologiei pentru manipularea unor astfel de materiale, inclusiv prin deepfake. Hărțuirea online și campaniile de denigrare sunt privite cu îngrijorare de peste 40% din populație, care consideră că acestea afectează sever viața victimelor.

Datele arată că expunerea la violența digitală este influențată semnificativ de gen și vârstă. Femeile au indicat mai des că, în ultimele 12 luni, au fost victime sau martore ale violenței digitale, 75,8% față de 61% în cazul bărbaților. Rețelele sociale ating un maxim de 82,7% ca spațiu al violenței în rândul tinerilor de 18-29 ani. Pentru persoanele de peste 60 de ani, violența se mută spre aplicațiile de mesagerie, spații mai private.

Deși tehnologia ne oferă oportunități fără precedent, există un întuneric de cealaltă parte a ecranului. Violența digitală nu este o exagerare. Este o formă reală de abuz, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde. Nu putem blama tehnologia și nici nu putem pune responsabilitatea pe umerii femeilor. Este imperativ să schimbăm normele sociale și să construim un răspuns instituțional ferm”, a declarat Karina Nersesyan, reprezentanta de țară UNFPA în Republica Moldova.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a precizat că siguranța femeilor în mediul online a devenit o prioritate a politicilor publice și că sistemul electronic e-Social include deja evaluarea riscului privind violența digitală.

„Avem deja inclus în managementul de caz din sistemul nostru electronic, e-Social, evaluarea riscului privind violența digitală, pentru a putea ajusta răspunsul asistenților sociali. De asemenea, anul acesta ne propunem extinderea centrelor de zi și a adăposturilor pentru victimele violenței, urmând să deschidem noi spații sigure la Telenești și Cahul”, a declarat Plugaru.

Studiul recomandă implementarea unor programe de educație și alfabetizare digitală, consolidarea capacităților polițiștilor, asistenților sociali și juriștilor pentru a documenta corect probele digitale, standardizarea procedurilor de intervenție pe platformele de socializare și ajustarea cadrului legislativ pentru a elimina impunitatea agresorilor online.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: