După victoria PAS la alegerile parlamentare anticipate, criticile la adresa procurorului general Alexandr Stoianoglo s-au intensificat. Situația s-a agravat din cauza plecării lui Veaceslav Platon din Moldova. Și chiar dacă încă nimeni nu declară deschis despre necesitatea demiterii procurorului general, acest subiect a devenit principal în disputele indirecte dintre cei mai mari oponenți politici – PAS și PSRM. NM împreună cu experții au analizat, dacă procurorul general ar putea fi demis.
Nemulțumirea
Președintele Maia Sandu a reamintit în cadrul unei emisiuni televizate de săptămâna trecută că și-a exprimat deja public opinia cu privire la activitatea Procuraturii Generale. „I-am solicitat procurorului general să prezinte rezultate, dar nu am văzut rezultate, chiar dacă el a spus că se lucrează. Noua majoritate parlamentară va trebui să propună, ce-i de făcut cu procuratura și cu lipsa unui progres în această instituție. Legea ar putea fi modificată, pentru ca procurorul general să raporteze despre progres sau despre lipsa acestuia”, a spus Maia Sandu. Și a adăugat că în discuțiile cu procurorul general Stoianoglo, a remarcat faptul că, în opinia sa, procuratura este o instituție cheie care ar trebui să combată corupția. Însă, potrivit afirmațiilor președintelui, procurorul general nu împărtășește această opinie.
Săptămâna trecută, în cadrul unei emisiuni de la altă televiziune, Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, a declarat că „sistemul judecătoresc nu s-a putut autopurifica”. „Noi, ca politicieni, nu avem timp să așteptăm când [în țară] va apărea acea masă critică de judecători și procurori onești, de aceea este necesară o evaluare externă. Avem și întrebări față de procurorul general, pentru că doi ani de activitate sunt suficienți pentru a demonstra rezultate semnificative. Dar atunci când, peste doi ani, se vorbește despre faptul că procuratura nu mai intentează dosare politice ca fiind niște realizări, e ca și cum aș spune, ca șofer, că este o realizare că nu mai merg la culoarea roșie a semaforului”, a declarat Grosu.
El a apreciat pozitiv faptul că procuratura „a revenit la normal”, însă a menționat că societatea așteaptă de la procuratură investigarea unor dosare de rezonanță: schemele de la „Metalferos” și de la „Moldtelecom”, investigarea „Laundromatului” ș.a. „Noi nu așteptăm execuții publice, așteptăm că procurorul va ieși și va spune, câți bani au fost recuperați din cei furați de la Banca de Economii ș.a. Ca deputat, sunt dezamăgit. Noi am retras imunitatea a șapte deputați, am crezut în argumentele procurorului general, dar de ce acuzația nu s-a soldat cu nimic? Trebuie să se dea niște explicații și pentru cetățeni. Nu vorbim acum despre domnul Stoianoglo, vorbim despre cei care așa și nu au reușit să demonstreze rezultate”, a spus Grosu.
Dumitru Alaiba, deputat PAS, s-a întrebat dacă nu cumva e momentul de cerut demisia procurorului general. „În anul 2019, Harunjen s-a ținut cam o lună după căderea șefului său Plahotniuc, după care a cedat presiunilor societății și a plecat în demisie. Domnul Stoianoglo ceva așteaptă?”, a scris Alaiba pe pagina sa de Facebook.
Platon
Plecarea lui Veaceslav Platon din țară a adăugat critici la adresa procurorului general. Comentând informația despre plecarea lui Platon, care a apărut în presă, avocatul acestuia, Ion Crețu a declarat că clientul său n-a avut interdicția de a pleca din țară. Iar cei de la Procuratura Generală au comunicat că nu au niciun fel de dosare spre examinare care ar necesita aplicarea unor măsuri preventive împotriva lui Platon.
Cei de la procuratură au mai menționat faptul că Platon personal este interesat să participe la procesele penale din Moldova, în care este vizat în calitate de acuzat. „Procuratura nu vede nicio logică pentru ca acesta să se ascundă […]. Însă, în funcție de comportamentul său în cadrul investigațiilor care sunt în curs de desfășurare, procuratura ar putea să reacționeze și să ceară să se ia măsuri […]., inclusiv privarea de libertate, în caz de necesitate”, se menționează într-un comunicat de presă al instituției.
Totodată, cei de la Procuratura Generală au declarat că afirmațiile lui Sergiu Litvinenco, deputat PAS, precum că procurorul general i-ar fi „permis” lui Platon să plece din țară, sunt „niște insinuări”. Cei de la procuratură i-au recomandat lui Litvinenco să aibă o abordare mai responsabilă față de „astfel de acuzații nefondate”.
Reamintim că Litvinenco a scris pe pagina sa de Facebook că „este aproape sigur că așa ceva [plecarea lui Platon] nu se putea face fără acceptul lui [al lui Stoianoglo]”.
Discuția indirectă dintre procuratură și Litvinenco nu s-a încheiat aici. Deputatul a declarat că procuratura s-a transformat în „purtătoarea de cuvânt a pușcărabilului Veaceslav Platon”. „Din păcate, Veaceslav Platon este acea piatră legată de gâtul procurorului general, care-l trage tot mai mult la fund. Votul din 11 iulie a arătat că majoritatea cetățenilor nu mai vor să tolereze nedreptatea și impunitatea, iar hoții trebuie să stea la pușcărie. Întrebarea care o pune acum fiecare – de ce procurorul general este de partea hoților?”, a scris Litvinenco pe Facebook.
Mecanismul
Actuala Lege cu privire la Procuratură, care a fost elaborată cu sprijinul Consiliului Europei, prevede independența totală a procurorului general față de guvern, președinte și parlament. Conform acestei legi, procurorul general poate fi demis anticipat de către președintele țării în cazul în care acesta a depus cerere de demisie; i-au fost aplicate sancțiuni disciplinare de eliberare din funcția de procuror; dacă el candidează la alegeri; dacă s-a constatat starea de incompatibilitate a funcțiilor; dacă este considerat ca fiind inapt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea atribuțiilor sale; dacă refuză să fie supus verificării prevăzute de lege; dacă s-a constatat conflict de interese în îndeplinirea atribuțiilor sale; dacă nu și-a depus declarația de avere și interese personale; dacă instanța de judecată a dispus, prin hotărâre irevocabilă, confiscarea averii nejustificate.
Dacă este vorba despre incompatibilitatea funcțiilor sau încălcarea interdicțiilor, demiterea procurorului general are loc în baza unei hotărâri judecătorești care a intrat în vigoare sau a unei hotărâri a Consiliului Superior al Procurorilor.
Alexandr Stoianoglo nu se încadrează în niciunul dintre aceste puncte „de demitere”. Surse apropiate de procurorul general au comunicat pentru NM că acesta nu intenționează să depună cerere de demisie. Potrivit afirmațiilor interlocutorilor NM, procurorul general își dorește să-și încheie activitatea la procuratură.
Olesea Stamate, vicepreședintele PAS, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că noua majoritate parlamentară va introduce un mecanism care va permite evaluarea eficientă a activității demnitarilor și a funcționarilor publici, inclusiv a procurorului general. „În cazul în care activitatea acestuia va fi evaluată nesatisfăcător, va fi eliberat din funcție. În principiu, acest instrument este integrat în limitele legii, cu anumite modificări la cadrul actual, astfel încât să corespundă prevederilor constituționale”, a declarat Stamate.
Un interlocutor NM din PAS, care a insistat să-i fie păstrat anonimatul, a menționat că pentru demiterea procurorului general „se va găsi un mecanism”, pentru că în această situație, ar trebui să se țină cont de voința cetățenilor care „au votat pentru lupta împotriva hoților”.
Stanislav Pavlovschi, fost judecător la CEDO și ex-procuror, a menționat într-un comentariu pentru NM că PAS deține majoritatea pentru a modifica o lege, dar acest lucru va fi discutabil din punctul de vedere al activității procuraturii, care ar trebui să aibă autonomie pentru a se ocupa obiectiv de acuzație. „Toți își doresc de la noi reforma justiției. UE, partidele ne-au promis la alegerile parlamentare reforma justiției, dar este greu de spus, cum o vor realiza. Orice modificare a legii trebuie să fie necesară în mod obiectiv, o lege nu poate fi modificată în interesele cuiva. Ar trebui să existe o necesitate, iar societatea ar trebui să conștientizeze această necesitate. Oamenii ar trebui să înțeleagă, în ce anume constă problema. Iar să modifici ceva pentru un partid sau altul, pentru un procuror general sau altul – este greșit, deoarece se încalcă principiul stabilității legislației. Absența unei stabilități a legislației implică imprevizibilitatea acesteia. Legile nu trebuie să depindă de cel care a câștigat la alegeri”, a subliniat Pavlovschi.
În același timp, el a menționat că acum este prematur să se dea niște aprecieri și că deocamdată, despre chestiunea privind demisia procurorului general se discută doar ipotetic. Potrivit afirmațiilor lui Pavlovschi, încă nu e clar, ce anume intenționează să facă PAS și dacă în general intenționează să facă ceva. „Dar în general, cum s-ar spune, învingătorii își iau totul. Dacă își doresc funcția de procuror general, așa va fi. Însă ei ar trebui să conștientizeze că, asumându-și această funcție, își asumă și întreaga responsabilitate. Și vă asigur că nu e este o povară ușoară, nu este o sinecură, este un lucru care le va solicita experiență și eforturi colosale. Eu nu văd la orizont o persoană pentru care aș băga mâna în foc că va face față”, a spus Pavlovschi.
El a presupus că au fost mari așteptările de la Alexandr Stoianoglo, pentru că toți s-au așteptat la „debarcări”, dar acest lucru nu s-a întâmplat. „Dacă vorbim despre legalitate, aceasta nu se manifestă întotdeauna prin „debarcări”, ci și prin justificări. Dacă nu sunt motive legale pentru a trimite o persoană la închisoare, dacă nu există dovezi ale vinovăției acesteia, ea trebuie achitată”, a precizat Stanislav Pavlovschi.
Confruntarea
Oricât ar încerca procurorul general Alexandr Stoianoglo să se distanțeze de politică, într-un fel sau altul, el și Procuratura Generală devin subiect pentru discursul politic și pentru confruntarea dintre forțele politice.
În situația actuală, Stoianoglo este susținut de PSRM, în timp ce PAS, în persoana lui Dumitru Alaiba, face asocieri între căderea regimurilor și schimbarea procurorului general.
Vlad Bătrîncea, deputat PSRM, a reamintit în cadrul unei emisiuni televizate de săptămâna trecută, că Stoianoglo a devenit procuror general în baza unui concurs în care a fost evaluat și de Olesea Stamate. „Stoianoglo a fost numit în conformitate cu Constituția, mandatul său este imperativ. Dacă ei o apără pe Domnica Manole [președintele Curții Constituționale], spunând că parlamentul nu o poate demite, atunci procurorul general este protejat de aceleași mecanisme constituționale. Ei pot modifica legislația, dar legea nu are forță retroactivă, aici este inclus principiul retroactivității. Adică aceste condiții pe care le vor introduce prin modificarea legislației vor fi valabile pentru viitorul procuror general, dar nu pentru cel care a fost numit mai devreme”, a spus Bătrîncea.
Acesta consideră că în realitate, PAS este deranjat nu de Alexandr Stoianoglo, ci de faptul că în funcția de procuror general nu este omul lor.
Comentând afirmațiile lui Bătrîncea, Stanislav Pavlovschi a declarat că deputații pot decide singuri, când încep să funcționeze amendamentele la legislație, de aceea nu poate fi vorba despre principiul retroactivității.
Angela Colațchi, doctor în politologie, a menționat într-un comentariu pentru NM că până la crearea unui stat cu adevărat de drept în Moldova, va exista o „aură politică” în jurul tuturor funcțiilor publice. „În mod formal, procurorul general este independent din punct de vedere politic și trebuie să fie echidistant, dar nu e așa. Este rău în egală măsură când un partid îl atacă, iar altul îi ține apărarea. Acestea sunt două fețe ale aceleiași monede. Cu părere de rău, în funcția de procuror general, chiar dacă el a fost numit ca urmare a unui concurs, există un fler politic și o „coadă” de sprijin politic indirect. Iată de ce, evident, vor urma aceste atacuri și, în opinia mea, acestea nu sunt nefondate. Pe de altă parte, trebuie să reacționezi la acestea cu faptele proprii”, consideră expertul.
Ea consideră că acțiunile PAS sunt o continuare previzibilă a activității guvernului lui Sandu din anul 2019, când au apărut „comisii, inițierea reformei justiției, dosare în jurul procurorului general”. „Iar acum, să ne amintim că în anul 2019, peste 600 de procurori au semnat o scrisoare precum că îl susțin pe Plahotniuc. Vă imaginați, ce se întâmplă în acest sistem? Desigur, apar întrebări atunci când timp de patru ani, Curtea de Apel nu poate soluționa problema privind condamnarea lui Șor. Apoi situația cu Platon unde, formal, totul este conform legii. Însă în țara noastră, adesea, când totul este conform legii, se întâmplă așa cum spunea Lenin – formal corect, dar în esență o batjocură”, a menționat Colațchi. În opinia sa, procurorul general ar trebui fie să demonstreze o activitate eficientă, fie să cedeze locul. În același timp, Colațchi presupune că Stoianolgo va alege cea de-a doua opțiune.
