FLYONE anunță operarea cu succes a primului zbor spre/din Veneția în data de 13 iulie. Prețurile pentru aceasta cursă încep de la 93 de euro într-o direcție, cu toate taxele incluse.
Compania a decis să introducă această destinație în perioada verii, în urma solicitărilor venite în acest sens din partea călătorilor. Cursele spre Veneția sunt efectuate de două ori pe săptămână, în zilele de luni și joi, după programul următor:
Luni
Chișinău (KIV) 05:10 — Veneția (VCE) 6:20
Veneția (VCE) 7:20 — Chișinău (KIV) 10:30
Joi
Chișinău (KIV) 20:10 — Veneția (VCE) 21:15
Veneția (VCE) 22:15 — Chișinău (KIV) 01:40
Veneția este un oraș turistic cu renume mondial, unde pot fi făcute plimbări cu renumitele gondole, dar și admirat peisajul pitoresc al clădirilor vechi, podurilor încântătoare și străduțelor înguste. Pentru a rezerva bilete sau pentru a obține informații suplimentare, pasagerii sunt rugați să acceseze pagina web www.flyone.eu, aplicația mobilă FLYONE, dar și agențiile partenere.
Despre FLYONE
FLYONE (www.flyone.eu) s-a lansat în 2016, reușind în scurt timp să devină unul dintre liderii pieței avia din Republica Moldova.
Mai nou, FLYONE a reînnoit certificarea IOSA, cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional. La fel, în anul 2022, compania a devenit membru al Asociației Internaționale a Transporturilor Aeriene (IATA).
FLYONE a fost clasată lunar de multiple ori în anii 2018, 2019 și 2020 în TOP 10 «Cea mai punctuală companie», conform categoriei EMEA (Europe, Middle East and Africa).
În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian, oferit de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența- emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Pe parcursul aceluiași an, FLYONE a reușit să transporte peste 1 milion de pasageri și să lanseze 6 destinații noi.
FLYONE ARMENIA, s-a lansat în anul 2021, iar în 2022 a devenit numărul 1 în Armenia.
Amintim că FLYONE operează zboruri către 53 destinații.
35 de curse regulate și charter spre: Dubai, Veneția, Bologna, Roma, Milano, Valencia, Berlin, Tbilisi, Madrid, Munchen, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Londra, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Dusseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Bodrum, Dalaman, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.
Cu escală prin Erevan, FLYONE ARMENIA operează zboruri spre: Tbilisi, Lyon, Moscova, Milano, Ekaterinburg, Vnukovo, Domodedovo, Sankt Petersburg, Mineralnye Vody, Novosibirsk, Samara, Sochi, Istanbul, Paris, Dubai, Beirut, Teheran, Dusseldorf, Tel Aviv.
Ministrul de Externe al Germaniei, Johan Wadephul, care se află într-o vizită la Chișinău, și-a afirmat sprijinul pentru integrarea Republicii Moldova în UE. Acesta a declarat că crede în viitorul european al Republicii Moldova și că țara noastră ar fi „o adevărată îmbogățire” pentru Uniunea Europeană. Oficialul a spus că Germania va continua să susțină Republica Moldova în parcursul său europeană, dacă cetățenii săi vor decide să continue să meargă pe această cale, făcând aluzie la alegerile parlamentare din 28 septembrie.Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă în fața Catedralei Nașterii Domnului.
„Astăzi am venit în Republica Moldova pentru că, la fel ca și mulți în Europa, cred în viitorul european al Moldovei. Uniunea Europeană și-a deschis larg ușile și porțile pentru toate țările care împărtășesc valorile noastre, care doresc să vină alături de noi, care vor să devină membre ale acestei comunități puternice. Ale comunității în care sunt trăite valorile libertății de exprimare, ale drepturilor omului, ale statului de drept și ale democrației parlamentare. Moldova ar fi o adevărată îmbogățire pentru Uniunea Europeană. Este o țară interesantă din punct de vedere economic, ceea ce în mod cert înseamnă un viitor bun pentru Uniunea Europeană”, a declarat Johann Wadephul.
Șeful diplomației germane a mai menționat că UE reunește state cu culturi, religii și sisteme politice diferite, iar Republica Moldova la fel își poate găsi locul în cadrul blocului comunitar.
„Doresc să subliniez acest lucru cât se poate de clar, pentru că din partea Rusiei există în mod repetat încercări de a răspândi informații false despre Uniunea Europeană. În Uniunea Europeană, fiecare țară își poate păstra identitatea, obiceiurile și tradițiile. Diferite religii pot fi liber practicate. De aceea mă întâlnesc acum cu reprezentanți ai diferitelor culte religioase, pentru a înțelege și a cunoaște care este situația în această țară. Pentru că în fiecare țară din Europa lucrurile stau puțin diferit și așa poate fi, așa este permis și așa trebuie să fie”, a adăugat el.
Totodată, ministrul Johann Wadephul a declarat că vrea să continue politica predecesoarei sale Annalena Baerbock cu privire la sprijinirea Republicii Moldova. El a menționat că țara intenționează să ofere și în continuare susținere inclusiv prin Platforma de Sprijin pentru R. Moldova, lansată la inițiativa României, Germaniei și Franței.
„În acest moment au loc pregătiri tehnice, iar atunci când va fi momentul potrivit și când va fi necesar, vom invita cu siguranță la o nouă conferință (a Platformei de Sprijin – n. r.). Dar știu, de asemenea, că aici urmează alegeri (alegeri parlamentare din 28 septembrie – n. r.), iar alegătorii sunt suverani în toate țările guvernate democratic și ei decid cum merg lucrurile mai departe. Și de aceea cred că este corect să arătăm respect față de decizia electorală aici în Moldova și să așteptăm să vedem cum vor decide oamenii”, a spus Johan Wadephul.
El a subliniat că Germania va sprijin și de acum încolo Republica Moldova în parcursul său european, dacă cetățenii vor decide să meargă și mai departe pe această cale. „Sper din tot sufletul că oamenii din această țară vor decide să urmeze în continuare calea europeană”, a adăugat el.
Amintim că ministrul de Externe al Germaniei, Johan Wadephul, întreprinde pe 1 iulie o scurtă vizită la Chișinău. Înainte de declarațiile de presă, oficialul a fost la Catedrala Nașterii Domnului. Pe agendă mai figurează discuții cu reprezentanți ai diferitelor culte religioase și o cină cu președinta Maia Sandu.
Johan Wadephul a ajuns în Republica Moldova imediat după o vizită de solidaritate la Odesa, Ucraina.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
Subiectele ediției:
— Procurorii cer nouă ani de închisoare pentru Evghenia Guțul — Irina Vlah s-a apucat de rap: „PAS la revedere!” — Prima săptămână din iulie aduce restricții de circulație în Chișinău — Bolea, către transportatori: Să iubim oamenii mai mult decât banii — Cinci polițiști din Edineț, suspectați de corupție. Unul a fost reținut — Vârsta de pensionare a femeilor din Moldova a crescut cu șase luni — Fracțiunea PSRM: „Primarul a hotărât să fie împărat. Împarte banii așa cum vrea” — Activiștii cer anularea concertelor lui Basta, Macan și „Ruki Vverh” la Chișinău — Ancheta internă de la Spitalul Raional Hîncești infirmă acuzațiile de malpraxis — Pe urmele altui partid, PSRM a protestat la MAE — Avertizare hidrologică în toată Moldova: mai puțină apă în râuri
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cel mai mare om de afaceri din regiunea transnistreană, proprietarul holding-ului Sheriff, Victor Gușan, a transferat din contul său personal 35 de milioane de „ruble transnistrene” (aproape 1,8 milioane de euro) către primăria orașului Tiraspolului, în calitate de „ajutor caritabil”. Informația a fost raportată pe 1 iulie de postul local de televiziune TSV, care a mai menționat că, din cauza crizei energetice, orașul se confruntă cu dificultăți financiare serioase.
Televiziunea, citând primarul Tiraspolului, Ilona Turiaeva, a transmis că „banii vor fi folosiți în primul rând pentru rezolvarea problemelor gospodărești”.
Amintim că, anterior, autoritățile nerecunoscute ale regiunii transnistrene au recunoscut că situația economică este critică și nu au exclus un „colaps financiar și social” în regiune. Problema rămâne aceeași — volumele insuficente de gaz, care a dus la o scădere bruscă a producției și a bugetului local. NewsMaker a relatat ce se știe despre criza din regiune și care sunt prognozele pentru viitor (detalii – aici).
Decizia țărilor aliate din NATO de a crește cheltuielile de apărare ale fiecărui stat de la 2% la 5% din PIB va include și sprijin bilateral în domeniul securității și apărării pentru țările partenere ale NATO — Ucraina și Republica Moldova. Declarația a fost făcută pe 1 iulie de ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej, în cadrul unui briefing privind declarația summitului NATO de la Haga, desfășurat în perioada 24–26 iunie.
Potrivit lui, majorarea bugetului pentru apărare va permite crearea forțelor și capacităților necesare pentru punerea în aplicare a planurilor de apărare ale NATO. „Cred că e simplu: nu poți face planificare fără bani. De fapt, suntem foarte bucuroși că președintele Zelenski a participat la summit. În cadrul reuniunii Consiliului NATO-Ucraina la nivel de miniștri de externe, s-a discutat despre situația actuală de pe câmpul de luptă și despre nevoile Ucrainei.”
El a mai adăugat că țările NATO vor lucra la dezvoltarea industriei de apărare, iar Republica Moldova ar putea participa la acest proces.
Ambasadorul a reamintit că, în cadrul summitului, au fost asumate noi angajamente pentru investiții în apărare, astfel încât până în 2035 cheltuielile să ajungă la 5% din PIB. În declarația adoptată se menționează că contribuțiile directe pentru apărarea Ucrainei și a industriei sale de apărare vor fi luate în calcul la estimarea cheltuielilor de apărare ale statelor.
Șefa Oficiului de Legătură NATO la Chișinău, Mikaela Šimáková, a subliniat că angajamentele și sprijinul politic din partea țărilor membre NATO pentru Republica Moldova rămân neschimbate. „De peste 14 ani, Moldova este un partener vechi și valoros. Colaborarea noastră are loc cu respect deplin față de statutul de neutralitate al Republicii Moldova, ceea ce reprezintă un principiu fundamental al parteneriatului nostru. Sprijinul NATO este oferit la cerere și, prin urmare, reflectă nevoile cetățenilor moldoveni”, a declarat ea.
De asemenea, reprezentanta Alianței a menționat că, în cadrul summitului recent, aliații au transmis un semnal puternic de sprijin politic pentru dreptul Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul și cursul politic extern, fără imixtiuni din afară. „Este un sprijin pentru suveranitatea, integritatea teritorială și eforturile de integrare europeană ale Moldovei. Toate acestea rămân în vigoare. Este o mare onoare pentru noi să fim partenerii Moldovei pe acest drum spre o țară mai sigură, mai rezilientă și mai prosperă”, a mai spus Šimáková.
Secretarul de stat din cadrul Ministerului Apărării al Republicii Moldova, Valeriu Mija, a declarat în cadrul aceluiași briefing că obiectivul instituției este de a aprofunda și dezvolta cooperarea cu Alianța, care oferă Republicii Moldova pachete extinse de sprijin pentru consolidarea capacităților de apărare.
„Se acordă o atenție deosebită creșterii rezilienței. Parteneriatul dintre NATO și Republica Moldova depășește cadrul strict al securității și apărării — ne concentrăm, de asemenea, pe construirea unei guvernări eficiente, în cadrul programului „Building Integrity”, care promovează integritatea personalului, a membrilor Guvernului și în sectorul de securitate și apărare”, a precizat Mija.
În ceea ce privește cheltuielile Republicii Moldova pentru apărare, secretarul de stat a menționat că, potrivit documentelor strategice, până în 2030 Guvernul ar trebui să aloce 1% din PIB pentru acest domeniu. El a mai declarat că statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu înseamnă izolare sau lipsă de cooperare cu alte state în domeniul apărării.
Conform declarației summitului de la Haga, ținând cont de amenințările provenite din partea Rusiei și de pericolul constant al terorismului, aliații NATO s-au angajat ca până în 2035 să investească anual 5% din PIB în nevoile esențiale de apărare și în alte cheltuieli legate de securitate.
Aliații vor aloca anual cel puțin 3,5% din PIB pentru a acoperi necesitățile de bază în domeniul apărării, iar până la 1,5% din PIB vor fi direcționate către protejarea infrastructurii critice, consolidarea pregătirii civile și rezilienței, stimularea inovației și întărirea bazei industriale de apărare. Dinamica și structura acestor cheltuieli vor fi revizuite în 2029, în funcție de contextul strategic și de obiectivele actualizate.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Membri ai Consiliului de Programe al televiziunilor „Moldova 1” și „Moldova 2” din cadrul „Teleradio-Moldova” (TRM) susțin că șefia companiei le ignoră atribuțiile. Aceștia au cerut intervenția Parlamentului, menționând că la TRM au fost alocați 137.000 de lei „pentru un „concept” de emisiune aflată deja în grilă din luna martie a anului curent, fără o analiză a conținutului de către Consiliul de Programe și fără organizarea unui concurs de idei”. Directorul TRM, Vladimir Țurcanu, a calificat plângerea drept „o ciudățenie” și i-a acuzat pe membrii Consiliului de inacțiune. Ce ține de bani, Țurcanu a declarat că aceștia au fost alocați „în primul rând pentru pachetul grafic”, în urma unor negocieri directe, în cadrul procedurilor de achiziție. El a precizat că banii au fost alocați înainte ca emisiunea să intre în grilă.
Scrisoarea Consiliului de Programe
Pe 1 iulie, pe online a fost publicată o scrisoare semnată de Consiliul de Programe și adresată Comisiei parlamentare pentru mass-media și comunicații.
În scrisoare, Consiliul de Programe a declarat că are ca sarcină să examineze proiectele de creație, prezentate în cadrul concursurilor atât de către colaboratorii companiei, cât și de autorii din exteriorul ei, desemnând învingătorul; să evalueze calitatea proiectelor-pilot de emisiuni și a programelor difuzate; să anunțe concursuri de proiecte noi, în conformitate cu necesitățile grilei, atât pentru colaboratorii televiziunii, cât și pentru producătorii autohtoni independenți.
Consiliul s-a plâns că aceste atribuțiile sunt ignorate atât de directorul general al companiei TRM, cât și de Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare, precizând că avizul său nu este solicitat și nu este luat în considerare în procesul de aprobare și finanțare a proiectelor editoriale.
„Un exemplu recent este alocarea sumei de 137.000 MDL pentru un „concept” de emisiune aflată deja în grilă din luna martie a anului curent. Această decizie a fost luată fără o analiză a conținutului de către Consiliul de Programe, fără o justificare clară privind valoarea achitată și fără organizarea unui concurs de idei, fapt ce ridică suspiciuni de cheltuire iresponsabilă a fondurilor publice. Mai mult decât atât, nu ne-a fost oferită posibilitatea de a analiza oportunitatea și relevanța editorială a proiectului, așa cum prevede mandatul nostru”, se arată în scrisoarea Consiliului, care a solicitat să fie analizată această situație în cadrul Comisiei parlamentare și să intervină „pentru restabilirea cadrului legal și a rolului consultativ al Consiliului de Programe în procesul de aprobare a proiectelor de emisiuni”.
Telegram/IndexTelegram/Index
Scrisoarea a fost semnată de către nouă persoane, membri ai Consiliului de Programe, printre care: directoarea generală adjunctă (televiziune) Ecaterina Covali-Cheptanaru, conducătoarea artistică Diana Donică, vicedirectorul departamentului radioteleviziune Leonid Melnic, șeful de secție Victor Scodilo, directoarea Departamentului Moldova-2 Ludmila Vasilache, precum și șefa de subdiviziune în radioteleviziune Tatiana Vlas.
Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a primit scrisoarea Consiliului. Aceasta va fi redirecționată către Consiliului de Supraveghere şi Dezvoltare al TRM. Informațiile au fost comunicate pentru NewsMaker de către președinta Comisiei parlamentare, Liliana Nicolaescu-Onofrei.
Reacția directorului TRM
Directorul TRM, Vladimir Țurcanu, a declarat pentru NewsMaker că a văzut scrisoarea și a cerut să i se confirme autenticitatea acesteia. „Încă nu am primit nicio informație”, a menționat el.
„Referitor la conținut, ce pot să vă spun este că Consiliul de Programe este un consiliu consultativ și toate deciziile se află în dreptul directorului televiziunii, iar trimiterea pe care o fac semnatarii acestei scrisori la modul în care s-a gestionat o situație cu o emisiune este la îndemâna acestui Consiliu să se autosesizeze, să analizeze un program și să ia decizii cu privire la acest program. Deci, ce reclamă semnatarii că ar trebui să se facă, trebuie să facă ei înșiși, așa prevede regulamentul acestui Consiliu de programe. E o ciudățenie ce am văzut, nu există nimic temeinic în a se reclama public. (…) Acest consiliu are prerogativa de a analiza programe și în loc să le analizeze face o scrisoare prin care spune că nu le-a analizat. Directoarea, fiind președinta acestui consiliu de programe, putea în orice moment, în ultimele trei luni, să se autosesizeze, să analizeze programul și să dea un verdict. Așa cum are sarcina să facă cu toate emisiunile care sunt la televiziune. Practic ei își recunosc inacțiunea în privința unui program care a început să performeze”, a comunicat Țurcanu.
Potrivit directorului TRM, semnatarii „s-au apucat de o emisiune care performează – emisiunea „Pe față” realizată de Lucia Vieru”. Țurcanu a adăugat că emisiunea este văzută drept concurentă în raport cu producții realizate în cadrul companiei.
„Doar că noi în continuare vom promova tinerii și oamenii cu vederi moderne. (…) Așa că eu interpretez toate aceste încercări ca pe o rezistență care încă există la TRM dar care, nu am nicio îndoială, va fi depășită prin toate metodele pe care le avem la dispoziție”, a adăugat Țurcanu. „După cum ați văzut, în ultimul an, oamenii care au lucrat mulți ani la televiziune și s-au simțit foarte bine în timp ce în instituție a fost rău încearcă acum să împiedice toate aceste elemente de dezvoltare pentru instituția noastră, ceea ce nu este foarte plăcut pentru că ne-am dori să discutăm despre alte lucruri, profesionale”, a mai spus directorul TRM.
Întrebat pentru ce a fost alocată suma de 137.000 MDL, directorul TRM a declarat: „În primul rând pentru pachetul grafic și am avut, prin achiziții, negocieri directe. E o procedură absolut legală”. Țurcanu a precizat că suma a fost alocată înainte ca emisiunea să apară în grilă.
