clujust.ro

Vettingul se prelungește. De ce evaluarea judecătorilor și procurorilor nu a fost finalizată în termen: ANALIZĂ

Evaluarea externă a integrității etice și profesionale (vetting) a judecătorilor și procurorilor, demarată în Moldova în 2022, a întâmpinat numeroase dificultăți și întârzieri pe parcursul acestui proces. Inițial, verificările trebuiau să se finalizeze până la 31 decembrie 2025, însă, la începutul acestui an, a devenit clar că termenele stabilite nu vor putea fi respectate. Prin urmare, Parlamentul a adoptat măsuri de urgență: a extins componența comisiilor de vetting și a prelungit termenul-limită cu un an. NM explică care este stadiul actual al procesului de verificare și care sunt rezultatele preliminare ale acestuia.

Autoritățile au extins componența comisiilor de vetting

Până în aprilie 2025, Comisia de vetting nr. 2, care se ocupă cu evaluarea judecătorilor, a finalizat verificarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție și aproape a tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău. Verificarea procurorilor este, însă, mai problematică. Comisia nr. 3, responsabilă pentru evaluarea procurorilor, a anunțat la sfârșitul lunii mai 2024 începutul vettingului la Procuratura Anticorupție (PA), însă până la sfârșitul lunii aprilie 2025 situația a rămas aproape neschimbată: procurorii PA așteptau în continuare invitațiile pentru următoarea etapă a procesului de verificare.

Problema principală a constat în lipsa de specialiști în secretariatul Comisiei nr. 3. De asemenea, procesul a fost întârziat și din cauza unui proiect de lege inițiat de partidul aflat la guvernare PAS, care prevede fuziunea PA și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizaționale și Cauze Speciale (PCCOCS), aprobat de majoritatea parlamentară în prima lectură pe 20 februarie.

După rezolvarea problemei legate de personalul secretariatului, a fost necesar să se recupereze timpul pierdut. Pe 5 februarie, Ministerul Justiției a propus extinderea comisiei de la șase la nouă membri, însă parlamentul a aprobat acest lucru abia pe 10 iulie. În Comisia nr. 2 au fost adăugați expertul în reformele judiciare Gerrit-Mark Sprenger (observator la o evaluare similară în Albania), juristul olandez Marcel van de Wetering și fostul director al Centrului Național Anticorupție (CNA) din Moldova, Iulian Rusu. În Comisia nr. 3 au fost incluși expertul român în politica anticorupție Laura Oana Ștefan, judecătorul italian Pierangelo Padova și avocatul moldovean Ion Graur.

O altă modificare semnificativă a rămas practic neschimbată în spațiul public: parlamentul a amânat termenul de finalizare a verificărilor cu un an — până pe 31 decembrie 2026. Amendamentul a fost adoptat pe 10 iulie, la ultima ședință a actualului parlament, în cadrul unui alt proiect de lege privind mecanismele interne de evaluare a activității în organele de autoguvernare ale sistemului judiciar și al procuraturii. Menționăm că în cadrul aceleași ședințe, parlamentul a aprobat 79 de proiecte legislative diferite.

Vettingul Curții de Apel este aproape finalizat

Conform informațiilor de pe site-ul Comisiei nr. 2, 40 de judecători ai Curții de Apel Chișinău au fost notificați cu privire la începutul procesului de verificare. În termen de 20 de zile, aceștia trebuiau fie să accepte să participe la evaluare, fie să demisioneze. În urma acestui proces, 21 de judecători au demisionat. Dintre cei rămași, cinci au trecut cu succes verificarea (iar concluziile comisiei au fost aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii), patru nu au trecut și vor fi destituite, iar două cazuri sunt încă în așteptarea deciziei comisiei. În cazul a opt judecători, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dispus o verificare suplimentară — legea permite acest lucru doar o singură dată. Verificările suplimentare de obicei se desfășoară mai rapid, întrucât toate documentele necesare au fost deja colectate.

Deși procesul de vetting a început cu Curtea de Apel Chișinău, verificarea Curții de Apel Bălți ar putea fi finalizată mai devreme: 12 dintre cei 15 judecători au demisionat și nu vor participa la evaluare. Dintre cei rămași, doi au trecut cu succes verificarea, iar o judecătoare nu a trecut, dar poate contesta decizia în fața Curții Supreme de Justiție.

O situație similară se regăsește și la Curtea de Apel Sud (Comrat și Cahul): trei dintre cei opt judecători au demisionat, trei au trecut cu succes verificarea (rapoartele comisiei nr. 2 fiind aprobate de CSM), un judecător a susținut interviul și așteaptă decizia, iar al doilea încă nu a participat la interviu.

În următoarea etapă, comisia va începe verificarea președinților și vicepreședinților instanțelor teritoriale.

Vettingul Procuraturii Anticorupție abia a început

Evaluarea externă a procurorilor acoperă Procuratura Anticorupție (PA), PCCOCS, Procuratura Generală, precum și președinții și vicepreședinții procuraturilor teritoriale. Deocamdată, procesul a avansat doar la PA. În lista pentru verificare se află 56 de procurori, dintre care 21 au lucrat anterior în PA sau au fost delegați acolo din alte procuraturi. După anunțul privind începutul verificării, 10 procurori au demisionat.

Comisia nr. 3 a verificat deja conducerea PA, inclusiv șeful interimar Marcel Dumbrăvan și vicepreședinții Octavian Iachimovschi și Mariana Leahu – toți au trecut cu succes verificarea. De asemenea, doi procurori care au participat la concursurile pentru posturi în colegiile interne ale Consiliului Superior al Procurorilor au trecut vettingul și nu va fi necesar să-l repete.

Deocamdată, doi procurori din PA nu au trecut formal verificarea: fosta șefă a instituției, Veronica Dragalin, și Irina Toncoglaz. Dragalin a demisionat în martie, după începerea verificării, iar conform legii, aceasta este considerată o nepromovare automată a procesului. Celălalt procuror nu a furnizat documentele solicitate la termen, invocând faptul că nu a primit notificarea și se afla în concediu. Comisia a solicitat dovezi convingătoare, dar procurorul nu le-a prezentat.

Pe site-ul comisiei sunt afișate acum listele procurorilor din PCCOCS și Procuratura Generală care trebuie să treacă prin verificare. La sfârșitul lunii iulie, Comisia nr. 3 i-a audiat pe adjunctul interimar al procurorului general interimar, Sergiu Rusu, și pe șeful interimar al PCCOCS, Victor Furtună.

***

Vettingul în Moldova a început ca parte a procesului de reformă a sistemului judiciar. Prima comisie de vetting, cunoscută sub numele de Pre-vetting, s-a concentrat pe verificarea candidaților pentru organele de autoguvernare – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Activitatea acestei comisii a început în vara anului 2022. Ulterior, au fost formate alte două comisii pentru verificarea judecătorilor și procurorilor. Comisia nr. 2, responsabilă de verificarea judecătorilor, și-a început activitatea în iulie 2023. Obiectivul acestei comisii este de a verifica judecătorii Curților de Apel, judecătorii și candidații pentru Curtea Supremă de Justiție, precum și președinții și vicepreședinții instanțelor. Comisia nr. 3, care se ocupă de procurori, a început să lucreze în decembrie 2023. Aceasta trebuie să verifice procurorii procuraturilor specializate, conducerea Procuraturii Generale, precum și șefii procuraturilor teritoriale și vicepreședinții acestora.

Fiecare comisie este compusă din trei juriști moldoveni (doi desemnați de majoritatea aflată la guvernare, iar unul de opoziție). De asemenea, comisiile includ câte trei experți internaționali recomandați de partenerii externi. Termenul inițial pentru finalizarea vettingului a fost prelungit de la 31 decembrie 2025 până la aceeași dată din 2026. Însă chiar și după această dată, comisiile vor continua să lucreze până la finalizarea examinării tuturor plângerilor judecătorilor și procurorilor care nu sunt de acord cu deciziile comisiilor de vetting, în fața Curții Supreme de Justiție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Coletul și scrisoarea lui Ozerov pentru Guțul, refuzate la Penitenciarul nr. 13. Ambasada Rusiei acuză „motivații politice”. Cum răspunde ANP

Ambasada Rusiei la Chișinău a acuzat administrația Penitenciarului nr. 13 că a refuzat, pe 30 aprilie, să primească un colet destinat bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, din partea ambasadorului agreat al Rusiei, calificând decizia drept un obstacol administrativ cu „conotație politică”. Într-un comentariu pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a precizat că refuzul avea „temeiuri legale”, întru-cât se asigură condiții egale tuturor deținuților.

Coletul, expediat de ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, conținea produse alimentare, literatură și o scrisoare personală a diplomatului adresată bașcanei.

„Cu nedumerire am primit poziția neconstructivă a conducerii Penitenciarului nr. 13, care pe 30 aprilie a refuzat să primească coletul destinat bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul. Altfel decât prin existența unei motivații politice nu putem explica obstacolele administrative create pentru transmiterea unui trimis pur umanitar”, se arată în comunicatul Ambasadei Rusiei.

Misiunea diplomatică a publicat scrisoarea lui Ozerov în spațiul public, sperând că aceasta „va ajunge la destinatar prin atenția publică”, și și-a exprimat speranța că pe viitor va fi asigurat „acces neîngrădit la mijloacele de comunicare, conform standardelor internaționale”.

Administrația Națională a Penitenciarelor a respins acuzațiile, explicând pentru NewsMaker că refuzul are la bază temeiuri legale clare, prevăzute expres în Codul de executare. Conform legii, o persoană condamnată poate primi săptămânal un singur colet, iar Guțul beneficiase deja de acest drept în perioada de referință.

„Persoana condamnată Guțul E.A. a beneficiat deja de acest drept în perioada de referință, astfel încât primirea unui colet suplimentar nu are temei legal, indiferent de identitatea expeditorului. Administrația respinge cu fermitate orice insinuare privind o motivație politică. Refuzul este exclusiv de natură procedurală. Personalul penitenciar acționează în strictă conformitate cu legislația națională și cu standardele internaționale”, a explicat ANP.

Nu este pentru prima dată când Ambasada Rusiei încearcă să stabilească contact cu Evghenia Guțul. Pe 17 aprilie, misiunea diplomatică criticase decizia autorităților de a nu-i permite ambasadorului Ozerov să o viziteze pe bașcană, calificând solicitarea drept una „exclusiv umanitară” și acuzând Chișinăul de „duble standarde”.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat anterior că autoritățile au procedat corect. „Un diplomat neacreditat, prin acțiuni provocatoare, încearcă să viziteze o persoană condamnată anume pentru că a fost parte la imixtiunile statului pe care îl reprezintă în treburile interne și în procesele politice și electorale din Republica Moldova. Autoritățile noastre au făcut corect că nu i-au permis lucrul ăsta”, a declarat Grosu.

Evghenia Guțul se află în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 după ce, pe 5 august 2025, a fost condamnată în prima instanță la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ex-Partidului „Șor”, declarat neconstituțional. Sentința a fost contestată, iar Curtea de Apel urmează să se pronunțe pe 28 mai.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: