Facebook/Partidul Politic „Moldova Mare”

Victoria Furtună s-a plâns pe Maia Sandu și Nicușor Dan procurorilor din România: de ce-i acuză

Lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a depus o plângere penală, în România, împotriva președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Politiciana, care este afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, o acuză pe șefa statului că ar fi fraudat alegerile prezidențiale din România, în favoarea lui Nicușor Dan – câștigătorul scrutinului.

Potrivit plângerii penale, Victoria Furtună consideră că președinta Maia Sandu, care deține și cetățenie română, ar fi admis „ingerințe” în alegerile prezidențiale și treburile interne ale României, folosind resurse administrative, pentru a-l favoriza în cursa electorală pentru Palatul Cotroceni pe candidatul Nicușor Dan. Ea susține că lidera de la Chișinău ar fi comis aceste fapte prin „propagandă sorosistă”, fără a oferi însă mai multe detalii.

Politiciana a menționat că scopul urmărit ar fi fost transformarea României într-un „stat marionetă, lipsit de independență și suveranitate” și „aservit” lui George Soros și USAID.

În document este citat și o declarație a lui Nicușor Dan care este calificată drept „autodenunț” al faptului că ar fi fost „beneficiar al schemei de fraudare a alegerilor prezidențiale”. Este vorba despre un răspuns la o întrebare a unei jurnaliste în timpul unei conferințe de presă cu Maia Sandu, care a avut loc la Chișinău, pe 10 iunie.

Mai exact, Nicușor Dan a fost întrebat dacă va susține formațiunea de guvernământ PAS în alegerile parlamentare din Republica Moldova, în contextul în care PAS și Maia Sandu l-au sprijinit în turul II al scrutinului prezidențial. În replică, el a spus: „E adevărat, atât doamna președintă, partidul PAS, în turul II, foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni români, au votat pentru mine neapărat pentru o direcție previzibilă, pro-occidentală a României. Evident că eu ca președinte al României interesat de Republica Moldova, interesat de securitatea zonei în care trăim, inclusiv securitatea României din perspectiva asta, îmi doresc foarte mult ca direcția pro-occidentală, pro-europeană să câștige în Republica Moldova”.

Astfel, Furtună solicită demararea procesului de urmărire penală împotriva Maiei Sandu, în temeiul articolului din Codul Penal al României care se referă la „trădare”, pentru pretinsa „fraudare” a alegerilor prezidențiale. Aceasta cere ca urmărirea penală să fie extinsă și asupra lui Nicușor Dan și să-i fie atribuită calitatea procesuală de „coautor”.

NM a solicitat un comentariu de la Președinția Republicii Moldova, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Nicușor Dan și liderul partidului de extremă dreapta, George Simion, sunt candidații care au acces în turul II al alegerilor pentru funcția de președinte al României, care s-a desfășurat în mai. Nicușor Dan a câștigat cursa electorală, obținând 53,6% din voturile valabil exprimate. Simion a acumulat 46,4% din sufragii.

Pe teritoriul Republicii Moldova, Nicușor Dan a câștigat ambele tururi de scrutin. În turul II, un număr record de peste 158 000 de alegători s-au prezentat la urnele de vot, dintre care 138 320 de persoane l-au susținut pe Nicușor Dan.

În timpul procesului de vot pentru turul II de scrutin, dar și după înfrângerea în alegeri, George Simion a acuzat de mai multe ori autoritățile de la Chișinău și, în special, pe Maia Sandu că ar fi „fraudat” rezultatele alegerilor pe teritoriul Republicii Moldova, Cu toate acestea, politicianul nu a prezentat nicio dovadă în acest sens.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Congresul Autorităților Locale critică termenul-limită pentru amalgamarea voluntară: „O presiune uriașă pe primării”. Guvernul: „Este momentul să găsim limbă comună”

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, susține că termenul-limită de 31 iulie pentru încheierea amalgamării voluntare a primăriilor nu are bază legală. Totodată, el a spus că „invocarea agresivă a datei pune o presiune uriașă pe primării”. În același timp, potrivit acestuia, „nu există niciun mecanism care să garanteze că localitățile amalgamate vor primi efectiv finanțările”. NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție de la secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. La rândul său, Buzu a declarat, în aceeași zi, pe o rețea de socializare, că Guvernul va oferi sprijin financiar concret și i-a îndemnat pe primari „să găsim limbă comună, să finalizăm discuțiile și să luăm decizii responsabile”.

Ce a declarat Furdui

Pe 9 iulie, Furdui a scris pe rețelele de socializare că „data de 31 iulie 2026 este o construcție politică fără bază legală”. „Este ilegală: nu există în nicio lege care să o prevadă. (…) Invocarea agresivă a datei de 31 iulie 2026 pune o presiune uriașă și nejustificată pe primăriile din toată țara. Această grabă artificială distruge din start ideea de „amalgamare voluntară”. Când primarii sunt fugăriți, presați și împinși să decidă în câteva săptămâni, nu mai vorbim de o unire benevolă, ci de o amalgamare impusă”, a adăugat acesta.

Totodată, a spus că „nu există niciun mecanism care să garanteze că localitățile amalgamate vor primi efectiv finanțările promise”.

„De la lansarea sa, la începutul lui 2024, și până nu demult, procesul de amalgamare voluntară a produs doar două fuziuni finalizate. Apoi, la un moment dat, în câteva luni avem deja sute!!!! Am întrebat public, încă din februarie: Ce sa schimbat: au apărut, brusc, fonduri sau stimulente atât de mari încât să justifice o asemenea accelerare? Răspunsul nostru a rămas neschimbat: nu stimulentele s-au schimbat — presiunea s-a schimbat”, se mai arată în mesajul lui Furdui.

Potrivit directorului executiv al CALM, „conceptul reformei nu a fost niciodată consultat real cu APL, societatea civilă, CALM și alți actori relevanți”.

NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție de la secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.

Ce a declarat Buzu despre procesul de amalgamare

Menționăm că, tot pe 9 iulie, Alexei Buzu a declarat pe rețelele de socializare că, în august, Executivul va începe procesul de amalgamare normativă.

„Procesul de amalgamare voluntară se va încheia pe 31 iulie. În august, Guvernul va începe procesul de amalgamare normativă. Pentru primăriile sub 3000 de locuitori, amalgamarea va deveni obligatorie. De aceea, încurajăm aleșii locali să valorifice această etapă voluntară și să ia decizii responsabile în interesul comunităților pe care le reprezintă. Este momentul să găsim limbă comună, să finalizăm discuțiile și să luăm decizii responsabile pentru viitorul localităților noastre”, a comunicat Buzu.

El a mai spus că, „acum, localitățile pot decide singure cu cine se unesc, cum își organizează administrația și care sunt prioritățile de investiții”. „Guvernul oferă sprijin financiar concret pentru această etapă: 3000 de lei pentru fiecare locuitor din primăria unită, bani pentru proiecte de infrastructură, până la un milion de lei pentru pregătirea procesului și sprijin anual în bugetul local timp de 3 ani. Aceste resurse sunt disponibile în cadrul etapei de amalgamare voluntară”, a conchis secretarul general al Guvernului.

***

Pe 7 iulie, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că reforma administrației publice locale continuă, menționând că a auzit falsuri în acest sens. De asemenea, oficialul a precizat că peste 760 de primării au inițiat deja procedura de amalgamare voluntară.

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: