Victoriabank – mândru partener al Galei Generozității 2019

Pentru al cincilea an consecutiv, Victoriabank se alătură Galei Generozității, în calitate de partener principal, un eveniment, deja consacrat, al organizației CCF (Copil, Comunitate Familie) Moldova, reprezentant HHC (Hope and Homes for Children) Marea Britanie și patronul organizației – Valentina Nafornița.

Renumita soprană de la Opera de Stat din Viena, care a cucerit cu vocea sa o lume întreagă, va evolua, în 17 septembrie,  pe scena Palatului Republicii, alături de alte talente deosebite, precum: Trupa Brio Sonores, Moldovan National Youth Orchestra condusă de Daniel Jinga, Elena Radu și trupa Bravissimo România, întru susținerea celor mai vulnerabili copii din Moldova.

De 15 ani, CCF/ HHC Moldova este alături de copii din țara noastră. Aceasta a ajutat peste 4800 copii, unii dintre ei revenind în medii familiale, părăsind pentru totdeauna instituțiile (internatele și casele de copii), alții primind sprijin calificat pentru a rămâne alături de părinții lor.

Susținerea unui astfel de eveniment, reprezintă încă una dintre acțiunile de responsabilitate socială corporativă a Victoriabank, care este onorată să celebreze generozitatea și dărnicia umană. Banca dorește să contribuie în continuare la îndeplinirea misiunii nobile a organizației – „O casă și o familie pentru fiecare copil” și să ajute ca viața copiilor, aflați în diverse riscuri să apuce o altă cale, spre familie, dragoste și căldură părintească.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ipn.md

Deputați din România vin la Chișinău pentru trei zile. Vor vizita două universități și se vor întâlni cu oficiali

Membrii Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților din Parlamentul României se vor afla, în perioada 23-25 septembrie, într-o vizită la Chișinău. Deputații vor avea mai multe întrevederi cu oficiali și reprezentanți ai instituțiilor de învățământ din Republica Moldova. Despre acest lucru au anunțat, pe 23 septembrie, reprezentanții Parlamentului de la Chișinău.

În cadrul vizitei, deputații din Parlamentul României se vor întâlni cu parlamentari din Republica Moldova – membri ai Comisiei pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. Potrivit sursei citate, discuțiile vor viza consolidarea cooperării dintre cele două comisii parlamentare, precum și schimbul de experiență în elaborarea legislației din domeniul educației.

Agenda include și o întrevedere cu membrii Grupului parlamentar de prietenie cu România, precum și o întâlnire cu reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării.

De asemenea, delegația Parlamentului României va vizita Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și Universitatea Tehnică a Moldovei.

Facebook/Володимир Зеленський

Trump și Zelenski s-au întâlnit la New York. Președintele Ucrainei susține că este pregătit pentru un armistițiu energetic dacă și Rusia îl va respecta

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și președintele SUA, Donald Trump, au avut o întrevedere la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Președintele ucrainean a declarat că este pregătit pentru un armistițiu energetic dacă și Rusia îl va respecta. Potrivit lui Zelenski, SUA vor transmite Moscovei această propunere, relatează BBC.

Zelenski a declarat jurnaliștilor, după întrevederea cu Trump, că Ucraina este pregătită să negocieze cu Rusia un moratoriu privind atacurile asupra infrastructurii energetice, iar SUA vor transmite Moscovei această propunere. În ceea ce privește atacurile asupra infrastructurii energetice, în ultimele zile, potrivit presei, Trump îi cere lui Zelenski să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea duc la creșterea prețurilor la motorină în întreaga lume, inclusiv în SUA.

Zelenski a adăugat că i-a cerut lui Trump rachete antiaeriene pentru sistemele Patriot, precum și o licență pentru producerea acestor rachete în Ucraina. Totodată, el a menționat că „echipele continuă să lucreze” pentru a începe producția de rachete antiaeriene pentru sistemele Patriot în Ucraina. Președintele ucrainean a mai spus că, în cadrul întrevederii cu Trump și delegația americană, a fost discutată și transmiterea către Ucraina a unui „pachet de apărare antiaeriană pentru iarnă”, care ar urma să includă, potrivit estimărilor, rachete pentru sistemele Patriot, precum și „posibili pași de dezescaladare care ar putea deschide calea către diplomație”.

Președintele ucrainean a mai spus, după întrevederea cu Donald Trump, că este pregătit să se întâlnească cu Vladimir Putin, iar SUA ar putea contribui la organizarea unei astfel de întrevederi. „Cel mai important lucru pe care îl poate face președintele [SUA, Donald Trump], inclusiv în ceea ce privește subiectele pe care le-am abordat astăzi mai devreme, este să organizeze o întrevedere trilaterală, la care liderii țărilor să poată discuta toate subiectele sensibile”, a declarat Zelenski. Întrebat dacă acest lucru înseamnă că este dispus să se întâlnească cu Putin, Zelenski a răspuns: „Da, sunt pregătit să mă întâlnesc cu Putin în orice moment. Cred că trebuie cu toții să avansăm cât mai repede posibil [spre încheierea războiului]”. „Dacă spuneți că războiul trebuie încheiat prin dialog, asta înseamnă că trebuie să ne întâlnim și să discutăm”, a adăugat Zelenski.

Pe o rețea de socializare, făcând bilanțul întrevederii, Zelenski a menționat că a discutat cu Trump „despre cum să punem capăt războiului”. „Nu sunt sigur dacă Rusia este pregătită astăzi, dar, în orice caz, am discutat despre un armistițiu energetic. Suntem pregătiți pentru un armistițiu energetic dacă ei nu vor ataca infrastructura noastră energetică, rețelele electrice, sistemul de încălzire și cel de alimentare cu apă. (…) Mâine, președintele Trump se va întâlni cu liderul Chinei. I-am spus foarte deschis președintelui că noi considerăm că, dacă îl va implica și pe președintele Xi, acesta are influență asupra lui Putin. (…) Am discutat și despre iarnă. (…) Solicităm două lucruri părții americane. Primul – un pachet de rachete pentru sistemele Patriot pentru iarnă. Al doilea – licențe pentru producerea rachetelor pentru sistemele Patriot. (…) În opinia mea, cel mai important pas pe care îl poate face președintele Trump este să organizeze o întrevedere trilaterală, la care liderii să poată aborda toate subiectele sensibile și să încerce să pună capăt războiului”, a conchis Zelenski.

***

După realegerea lui Donald Trump pentru un al doilea mandat, SUA au devenit mediatori în negocierile dintre Rusia și Ucraina. Aceste negocieri s-au întrerupt la începutul anului 2026, pe fondul implicării SUA în războiul cu Iranul. În august, însă, SUA au revenit la rolul de mediator. Directorul CIA, John Ratcliffe, precum și emisarii speciali ai lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au vizitat Moscova, după care s-au întâlnit cu Zelenski. Părțile au discutat, printre altele, despre încetarea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice. Trump chiar a anunțat că s-a ajuns la un armistițiu energetic între Rusia și Ucraina, însă s-a dovedit că s-a grăbit cu acest anunț. Deocamdată, noua rundă de negocieri cu participarea SUA nu a dus la niciun rezultat, însă atât Ucraina, cât și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a continua dialogul, relatează Meduza.

ЕВ

NM Espresso: În Moldova se introduce stare de urgență «preventivă», Tofan promite reducerea cu până la 30% a numărului de funcționari, încălzirea se va scumpi de două ori?

Starea de urgență în sectoarele energetic și hidrologic

Parlamentul a aprobat în ajun solicitarea Guvernului privind instituirea în Moldova, începând cu 26 septembrie, a stării de urgență pentru 60 de zileîn sectoarele energetic și hidrologic. Pentru această decizie au votat 54 de deputați ai partidului de guvernare PAS. Guvernul a explicat necesitatea instituirii stării de urgență prin riscul unui deficit de energie electrică, de carburanți și de apă și a calificat această măsură drept una preventivă.

Cu puțin timp înainte, Întreprinderea de Stat Energocom a anunțat că în seara de 22 septembrie se prognozează un deficit de energie electrică și i-a îndemnat pe cetățeni să economisească energia electrică.


Resurse energetice: totul se scumpește

Între timp, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că motorina s-ar putea scumpi până la 40 de lei pentru un litru și chiar mai mult, întrucât prețurile mondiale la carburanți continuă să crească.

În plus, Junghietu a avertizat că, cel mai probabil, tariful la gaz va crește din nou. Potrivit lui, cauza o constituie prețurile mari de achiziție și acumulările negative ale Energocom. Ministrul nu a precizat cu cât ar putea crește tariful, care acum câteva săptămâni a fost deja majorat cu 40%.

Iar locuitorii din Chișinău și Bălți sunt în așteptarea unei majorări semnificative a tarifului la încălzire — aproape de două ori. Furnizorul de energie termică al capitalei, Termoelectrica, a solicitat ANRE majorarea tarifului de la 2020 la 3689 de lei pentru o Gcal, iar CET-Nord — de la 2201 la 4314 lei.


Energocom și Moldovagaz își reduc cheltuielile?

Pe fondul scumpirii fără precedent a resurselor energetice, Energocom a decis să-și reducă cheltuielile: aproximativ 10 milioane de lei se vor economisi prin reducerea cheltuielilor pentru remunerarea muncii și încă 7,5 milioane de lei prin renunțarea la o parte dintre investițiile în IT. Iar șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, a decis să renunțe până la sfârșitul anului la 50% din salariul său«în semn de solidaritate» cu cetățenii, pe fondul crizei.


Iar Tofan reduce personalul instituțiilor de stat

Premierul Vasili Tofan a anunțat o reformă amplă a administrației publice centrale, care va permite economisirea banilor și direcționarea acestora către compensațiile pentru perioada de iarnă. Tofan promite reducerea cu până la 30% a numărului de angajați din agențiile și instituțiile de stat, precum și comasarea unor structuri. Potrivit premierului, reforma va viza 160 de instituții de stat, cu un efectiv total de 52 de mii de angajați.


Compensațiile pentru perioada de iarnă

Totodată, Tofan a declarat că, în această iarnă, numărul beneficiarilor de compensații pentru resursele energetice ar putea crește. Potrivit lui, din cauza prețurilor ridicate la gaz, compensațiile trebuie acordate «unui număr mai mare de gospodării» decât anul trecut.


Aeroportul: dosarele privind concesiunea și abuzul

Procesul privind concesionarea ilegală a Aeroportului Chișinău se apropie de final. La una dintre următoarele ședințe, inculpații, printre care fostul premier Iurie Leancă, fostul ministru al Economiei Valeriu Lazăr și fostul șef al Agenției Proprietății Publice Tudor Copaci, își vor spune ultimul cuvânt. Despre argumentele pe care apărarea le-a opus probelor acuzării și când și cum s-ar putea încheia acest proces — în materialul «Prejudiciul adus statului este o ficțiune».

Iar sentința în cazul fostului șef al aeroportului, Petru Jardan, și al fostului director financiar, Alexandru Ciutac, va fi pronunțată pe 20 noiembrie. Aceștia riscă câte șapte ani de închisoare, fiind acuzați de abuz de serviciu și cauzarea unui prejudiciu companiei în valoare de 3,6 milioane de lei.


Pe scurt

Arcul de Triumf din centrul Chișinăului va fi transmis în proprietatea statului, pentru ca Guvernul să poată începe restaurarea lui. Mai întâi însă trebuie găsite fondurile necesare.

Majorarea prețurilor pentru perfectarea pașapoartelor a fost amânată până la 15 octombrie, deoarece au rămas formulare neutilizate de model vechi.

Concursul pentru funcția de director general al companiei publice Teleradio-Moldova a fost câștigat de jurnalista și producătoarea TV Ecaterina Cheptănaru. Ea va conduce compania în următorii șapte ani.

Moldova a stabilit relații diplomatice cu Togo — o țară din Africa de Vest. Acordul a fost semnat de ministrul Afacerilor Externe al Moldovei, Mihai Popșoi, și omologul său togolez, Robert Dussey.

La Chișinău au fost reținuți bloggerul Nicolai Lebedev (Nekoglai) și partenera sa în vârstă de 21 de ani, ambii fiind suspectați de trafic de droguri și promovarea acestora pe rețelele sociale.


Agenda zilei, 23 septembrie:

  • 09:00 — Ședința Autorității Naționale de Integritate.
  • Începe vizita lui Tofan în SUA.
Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Parlamentul Republicii Moldova

Moldova, în stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic pentru 60 de zile. Parlamentul a aprobat măsura

Parlamentul a instituit starea de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Măsura, solicitată de Guvern, a fost susținută de 54 de deputați ai formațiunii de guvernământ PAS, în ședința plenară din 22 septembrie.

Premierul Vasile Tofan s-a prezentat în plenul Parlamentului pentru a solicita aprobarea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic.

Oficialul a declarat că măsura este necesară din cauza mai multor riscuri care se suprapun și care ar putea afecta Republica Moldova. El a precizat că țara nu riscă, în prezent, să rămână fără gaze, energie electrică, carburanți sau apă, însă autoritățile au nevoie de instrumente suplimentare pentru a putea interveni rapid în cazul agravării situației.

Printre riscurile menționate de premier se numără creșterea prețurilor la gaze și carburanți, problemele de aprovizionare cu motorină, seceta și scăderea producției hidroenergetice, precum și situația dificilă a sistemului energetic din regiune, în special în contextul războiului din Ucraina.

Șeful Guvernului a spus că aceste riscuri sunt interconectate. „Gazul influențează termoficarea și producția de electricitate, apa influențează hidroenergia, electricitatea ține în funcțiune pompele de apă”, a explicat el.

Potrivit lui Tofan, actuala stare de alertă, care expiră pe 25 septembrie, nu oferă suficiente instrumente în cazul în care mai multe probleme apar simultan. Starea de urgență ar permite autorităților să cumpere mai rapid echipamente, să instaleze generatoare sau sisteme de stocare și, în situații extreme, să adopte unele măsuri temporare în domeniul reglementării și fiscalității.

Sunt instrumente de rezervă. Sper să nu avem nevoie de ele”, a declarat Tofan.

După dezbateri și mai multe luări de cuvânt, instituirea stării de urgență a fost adoptată cu votul a 54 de deputați PAS. 20 de parlamentari din opoziție au votat împotrivă, iar 22 s-au abținut.

Amintim că Guvernul a solicitat Parlamentului instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic astăzi, 22 septembrie, în urma deciziei Consiliului Național de Securitate.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: