(Video) Adriano Marian, fondator și dirijor al Moldovan National Youth Orchestra

Ce înseamnă să fii moldovean, muzician și om al lumii în același timp? Andriano Marian, fondatorul și dirijorul Orchestrei Naționale de Tineret a Moldovei, răspunde cu sinceritate — despre rădăcini, identitate și pasiunea care l-a adus înapoi acasă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU

Un elev ar fi dat foc unei uși de la WC-ul unui liceu din Bălți. Peste 1.300 de elevi și profesori – evacuați (FOTO)

Peste 1.260 de elevi și 40 de cadre didactice au fost evacuați pe 16 noiembrie, după ce un incendiu a izbucnit la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” din Bălți. Din fericire, nimeni nu a avut de suferit, anunță Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Primarul municipiului, Alexandr Petkov, a declarat că, potrivit informațiilor preliminare, un elev ar fi dat foc unei uși din grupul sanitar al liceului.

Potrivit IGSU, apelul la 112 a fost recepționat la ora 10:22, după ce într-un grup sanitar de la etajul al treilea a fost observat fum dens. La fața locului au fost îndreptate forțe și mijloace conform nivelului sporit de intervenție. În total au fost antrenate 7 unități de tehnică și 21 de salvatori și pompieri.

Ajunși, pompierii au constatat că flăcările au cuprins un coș de gunoi și o parte din ușa grupului sanitar. În urma incendiului a fost afectată o suprafață de circa doi metri pătrați. Nivelul sporit de intervenție nu a fost confirmat. Specialiștii urmează să stabilească sursa și circumstanțele incendiului.

Evacuarea a început înainte de sosirea pompierilor, a anunțat IGSU, informațiile fiind confirmate și de primarul Alexandr Petkov: „Profesorii, ajutați de elevi, au organizat rapid evacuarea tuturor persoanelor din clădire. Salvatorii au fost solicitați la timp, iar focul a fost stins. Intervenția coordonată a permis asigurarea siguranței copiilor și a angajaților liceului”.

Edilul susține că, potrivit informațiilor preliminare, incendiul ar fi pornit după ce „un elev ar fi dat foc unei uși din grupul sanitar”: „Cu elevul implicat și părinții acestuia vor fi purtate discuții pentru prevenirea unor asemenea situații”.

După incendiu, ultimele trei lecții ale zilei au fost anulate din motive de siguranță, a precizat Primăria Bălți.

IGSU
IGSU

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
European Parliament

Sprijin financiar record pentru Ucraina: UE aprobă aproape €8 mlrd după ce Kievul a îndeplinit peste 20 de reforme

Consiliul Uniunii Europene a aprobat, luni, 16 noiembrie, acordarea unui ajutor financiar de aproape 8 miliarde de euro pentru Ucraina, în cadrul programului Ukraine Facility. Este cel mai mare transfer financiar unic oferit de UE Kievului prin intermediul acestui mecanism.

Potrivit informațiilor comunicate de Consiliul UE, aproximativ 5 miliarde de euro din suma totală vor proveni din împrumutul destinat sprijinirii Ucrainei pentru anul 2026. După deducerea unor sume aferente avansurilor acordate anterior, Ucraina urmează să primească aproximativ 7,8 miliarde de euro.

Deblocarea finanțării a fost posibilă după ce autoritățile ucrainene au îndeplinit peste 20 de obiective legate de reforme în mai multe domenii. Printre acestea se numără reforma justiției, combaterea corupției și a spălării banilor, administrarea activelor publice, dezvoltarea mediului de afaceri, descentralizarea, sectorul energetic și transformarea digitală.

Fondurile sunt destinate consolidării stabilității macrofinanciare a Ucrainei, susținerii procesului de reconstrucție și modernizare, precum și asigurării funcționării instituțiilor statului.

Finanțarea este acordată în baza Planului Ucrainei (Ukraine Plan), care stabilește prioritățile de reconstrucție și reformele necesare, în concordanță cu obiectivul țării de aderare la Uniunea Europeană.

Anterior, Comisia Europeană propusese acordarea a 8,04 miliarde de euro, cu 264,6 milioane de euro mai puțin decât solicitase Kievul, invocând îndeplinirea incompletă a anumitor condiții, notează „Европейская правда”.

Pe 2 octombrie, Comisia Europeană a mai acordat Ucrainei un tranș de 2,9 miliarde de euro prin intermediul aceluiași program.

Colaj NM

Usatîi acuză PAS de o „înțelegere” privind revenirea lui Krasnoselski. Grosu: „Nu am comunicat niciodată cu această persoană, nici cu persoane din lumea criminală”

Deputatul și liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a acuzat că revenirea în Republica Moldova a liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, ar fi fost rezultatul unei „înțelegeri” cu Partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS). De cealaltă parte, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a respins acuzațiile, adăugând că nu a comunicat niciodată cu Krasnoselski și nici cu persoane „din lumea criminală”.

„Faptul că el s-a întors a fost înțelegere, credeți-mă, cu PAS-ul și o să ies cu alte detalii suplimentare. (…) Aici trebuiau luate alte măsuri. (…) Nu-i poate fi aplicată o interdicție (…), deoarece el este cetățean al Ucrainei. El poate fi declarat persona non-grata. Dar unui cetățean străin să-i interzici de a părăsi țara este o aberație totală din punct de vedere juridic. (…) Krasnoselski trebuia să fie pus la respect la prim-post, dar nu a demonstra cetățenilor o luptă, care astăzi, într-adevăr, nu există. Credeți-mă că s-a discutat cu PAS-ul și două bilete de avion, că el nu a avut un singur bilet, a avut două. Au fost și negocieri ca să nu-l vadă mass-media, este o rută care trebuia să ajungă la 2 de noapte”, a spus Usatîi pe 16 noiembrie, la Parlament, în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Întrebat de jurnaliști despre acuzațiile lui Usatîi cu privire la o înțelegere între PAS și Krasnoselski, Igor Grosu a declarat: „Nu este nicio înțelegere. Nu am comunicat niciodată cu această persoană, nici cu persoane din showbiz, nici din separatiști, nici din lumea criminală. N-am comunicat. Nu știu despre ce vorbește dumnealui”.

***

Amintim că, pe 4 noiembrie curent, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a apărut alături de președintele rus Vladimir Putin, la Moscova. Acesta din urmă i-a înmânat Ordinul de Onoare. Detalii AICI.

Chișinăul a calificat acțiunea drept „o provocare a Rusiei”, precizând că „plecarea lui Krasnoselski în Rusia a avut loc în contextul unor discuții facilitate de OSCE cu privire la aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pe perioada iernii”. Totodată, autoritățile au anunțat că, la revenirea de la Moscova, lui Krasnoselski îi va fi aplicată o interdicție de a părăsi teritoriul R. Moldova pentru o perioada de cinci ani. Detalii AICI. Întrebat de NewsMaker despre temeiul juridic al interdicției, premierul Vasile Tofan a invocat caracterul politic al relației cu regiunea transnistreană și a spus că autoritățile au instrumentele necesare pentru a aplica măsura. Tot atunci, Tofan a confirmat că Krasnoselski deține cetățenia rusă și că nu este cetățean al R. Moldova. Detalii AICI. NewsMaker a analizat AICI cum ar putea Chișinăul să aplice interdicția și cum ar putea Tiraspolul să folosească măsura în avantajul său.

În seara zilei de 16 noiembrie, Krasnoselski a fost surprins de jurnaliști la aeroportul din Chișinău. Ulterior, Guvernul a confirmat că acesta a aterizat la Chișinău și că, după încheierea procedurilor de control, îi va fi interzis să părăsească R. Moldova timp de cinci ani. Detalii AICI.

Revenirea în R. Moldova a lui Vadim Krasnoselski a stârnit mai multe reacții. Detalii AICI. Pe 16 noiembrie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că nu vede o problemă juridică în aplicarea interdicției în cazul lui Krasnoselski, care nu este cetățean al R. Moldova. Potrivit lui Grosu, aceasta este „una din interdicții”. Întrebat ce alte măsuri restrictive ar urma să fie aplicate, despre care și Guvernul a dat de înțeles în ajun, Grosu a spus că „o să anunțe la timpul respectiv”. Detalii AICI.

Igor Grosu/parlament.md

„Nu o să mă pot expune”: Grosu, întrebat despre alegerile din Găgăuzia din 15 noiembrie (VIDEO)

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a refuzat să comenteze să comenteze rezultatele primului tur al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Oficialul a menționat că se va pronunța după cel de-al doilea tur de scrutin, programat peste două săptămâni, subliniind doar că își dorește ca cursa electorală să decurgă „fără incidente”. Declarațiile au fost făcute luni, 16 noiembrie, la sediul legislativului.

„Nu o să mă pot expune până la finalizarea alegerilor, până la turul II , 29 noiembrie. Atunci o să vă pot spune mai multe. Până atunci, dorim să vedem alegeri libere, corecte, bine organizate și fără incidente”, a declarat Igor Grosu.

Amintim că alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei au avut loc duminică, 15 noiembrie. Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și deputat al Blocului „Alternativa”, care candidează independent, a obținut cele mai multe voturi valabil exprimate – 38,44%. Acesta este urmat de fostul deputat Fiodor Gagauz, care candidează din partea PSRM și a acumulat 24,22% din voturi.

Întrucât niciunul dintre cei opt candidați înscriși în cursa electorală nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga din primul tur, alegătorii vor reveni la urne pe 29 noiembrie, pentru a alege între primii doi clasați: Alexandr Stoianoglo și Fiodor Gagauz.

Alegerile anticipate pentru funcția de bașcan au fost organizate după condamnarea Evgheniei Guțul în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „ȘOR”. Pe 17 august, Adunarea Populară a Găgăuziei a constatat vacanța funcției, invocând sentința de condamnare menținută în apel.

Maia Sandu, la Bruxelles: Moldova se pregătește pentru aderarea la UE către 2030. Cu Transnistria? (VIDEO)

Republica Moldova lucrează pentru a fi pregătită să adere la Uniunea Europeană până în 2030, a declarat președinta Maia Sandu la Bruxelles. În ceea ce privește regiunea transnistreană, șefa statului spune că ambele opțiuni – aderarea împreună cu regiunea sau integrarea în doi pași – „rămân pe masă”.

„Vom lucra așa încât Republica Moldova să fie pregătită pentru aderare către anul 2030. Ceea ce depinde de noi – facem”, a declarat Sandu. Șefa statului susține că eforturile Chișinăului au fost apreciate inclusiv în raportul de aderare din acest an. Decizia va depinde și de instituțiile europene, și de statele membre ale UE, a adăugat președinta: „Este important să comunicăm, să promovăm Moldova. Asta vom face”.  

Întrebată dacă Republica Moldova are în continuare sprijinul tuturor celor 27 de state membre, Maia Sandu a spus că fiecare țară candidată este evaluată în funcție de progresele pe care le face. „Noi suntem judecați după progresele pe care le facem noi. Avem sprijinul tuturor statelor membre. (…) Bineînțeles că există întrebări în contextul situației geopolitice, despre reziliența noastră. Cred că sunt bine-venite aceste propuneri despre garanții – dacă vreți – și după aderare, pentru că ne dorim să consolidăm democrația în Moldova și după aderare”, a declarat șefa statului.

Întrebată dacă o eventuală aderare în 2030 ar avea loc împreună cu regiunea transnistreană sau în doi pași, președinta a spus că alegerea va depinde de cum vor evolua lucrurile: „Ambele opțiuni sunt valabile și, în funcție de cum vom reuși să ne mișcăm și în funcție de context – pentru că realizarea acestor opțiuni depinde de context. Pentru moment, ambele opțiuni sunt pe masă”.

Precizăm că președinta Maia Sandu efectuează o vizită de lucru la Bruxelles în perioada 16–17 noiembrie. Potrivit Președinției, șefa statului va avea întrevederi cu oficiali europeni și va participa la Forumul privind extinderea Uniunii Europene, găzduit de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.

Reamintim, Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 și au lansat oficial negocierile de aderare doi ani mai târziu. În 2026, cele două țări au deschis câte patru dintre cele șase clustere de negociere.

Conform raportului Comisiei Europene din 4 noiembrie, Moldova se numără printre cele patru țări candidate care au avansat cel mai mult în procesul de aderare, potrivit Comisiei Europene. Evaluarea arată că țara noastră ar putea încheia provizoriu negocierile la începutul lui 2028, dacă menține ritmul reformelor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: