Comandantul adjunct al batalionului „Azov” Sveatoslav Palamar a anunțat, în seara de 19 mai, că el și alți apărători ai Mariupolului rămân baricadați în uzina Azovstal, informează Hromadske.ua.
Combatantul a publicat o adresare video. El a declarat că se desfășoară „o anumită operațiune”, ale cărei detalii nu le poate dezvălui.
„Glorie Ucrainei! Este a 85-a zi de război. Eu și comandanții ne aflăm pe teritoriul uzinei Azovstal. Are loc o anumită operațiune, ale cărei detalii nu pot să le dezvălui. Mulțumesc întregii lumi și mulțumesc Ucrainei pentru susținere. Ne vom revedea!”, a spus acesta.
Командування оборонців Маріуполя залишається на «Азовсталі» — про це повідомив заступник командира «Азову» Святослав Паламар pic.twitter.com/WTjxA25I9Y
Pe 16 mai, au fost evacuați din uzina Azovstal primii 53 de răniți aflați în stare gravă. Ei au fost duși în orașul Novoazovsk, temporar ocupat de trupele ruse. De asemenea, au ieșit cel puțin 211 combatanți sănătoși, care au fost transportați la închisoarea din Elenovka. Pe 17 mai, Reuters a anunțat că alte cel puțin 7 autocare cu militari ucraineni au plecat din Azovstal.
Ministerul ucrainean al Apărării susține că combatanții vor fi schimbați cu prizonierii ruși de război și că operațiunea de salvare continuă, fără să ofere alte detalii. Pe de altă parte, partea rusă nu se grăbește să dea curs solicitării. Dimpotrivă, Duma de Stat vrea să interzică legislativ posibilitatea includerii acestora în lista prizonierilor de război, care pot fi schimbați pe cei ruși.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în total, 1730 de combatanți ucraineni care au petrecut pe teritoriul uzinei Azov mai mult de 8 săptămâni „s-au predat”. Printre aceștia ar fi inclusiv 80 de răniți.
Numărul celor care rămân baricadați în uzina Azovstal nu este cunoscut. Conform datelor Institutului american pentru Studii de Război, bombardamentele asupra obiectivului continuă, ceea ce ar demonstra că acolo mai rămân persoane care refuză să iasă.
În atacul cibernetic din octombrie au fost folosite adrese IP din aproximativ șase țări, unele dintre ele „destul de exotice”, susține Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională și ordine publică. Deputatul a anunțat, după audierile cu ușile închise din 4 noiembrie, din Parlament, că vor fi efectuate două audituri care vor verifica breșele de securitate, vor analiza cum a fost organizat atacul și cine se află în spatele lui.
Între 19 și 23 octombrie, sistemele au înregistrat circa șase milioane de accesări. Într-o zi obișnuită, numărul acestora variază între 20.000 și 40.000, potrivit lui Carp. În timpul atacului au fost accesate aproximativ 750.000 de seturi de date, însă numărul persoanelor afectate ar fi mai mic de jumătate din această cifră. Deputatul PAS a explicat că datele aceleiași persoane puteau fi accesate de mai multe ori, pe platforme diferite.
Adrese IP din UE și Oceania
Printre adresele IP identificate se numără unele din state ale Uniunii Europene și din Oceania. Întrebat de NewsMaker despre ce țări este vorba, Carp a spus că detaliile vor fi comunicate de procurori. „Eu nu o să mă hazardez să spun cine exact stă în spate”, a precizat deputatul.
Procurorii urmează să stabilească cine a cumpărat aceste adrese IP și cum au ajuns ele să fie folosite în atac. Carp a spus că implicarea unor actori statali străini rămâne o ipoteză. El a explicat că, în cazul unor atacuri comise de grupări nestatale, autorii obișnuiesc să le revendice sau să pună datele la vânzare pe darknet. În acest caz, potrivit deputatului, niciuna dintre aceste acțiuni nu a avut loc. Parlamentarul nu a exclus nici ipoteza unui sabotaj din interior: „Analizăm toate scenariile”.
Urmează noi demisii?
Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională și ordine publică a criticat public intervențiile autorităților statului în cele patru zile în care datele persoanele ale cetățenilor au fost compromise de hackeri. Carp spune că, nici după audieri, nu a primit răspuns la întrebarea de ce instituțiile nu au observat la timp creșterea neobișnuită a traficului. Parlamentarul nu a exclus că vor urma și alte demisii: „Asemenea tipuri de atacuri cibernetice nu pot fi atât de silențioase încât instituțiile să nu vadă așa ceva. Pentru noi rămâne întrebarea care am adresat-o cred astăzi de sute de ore, și nu am primit răspuns. Vom vedea ce va arăta auditul”.
Potrivit lui, în timpul audierilor, reprezentanții instituțiilor au invocat posibilitatea ca atacatorii să fi folosit inteligența artificială. În opinia lui Carp, acest lucru nu justifică întârzierea, întrucât și instituțiile statului dispun de astfel de instrumente pentru a detecta atacurile și a interveni.
Două audituri și noi audieri
Primul audit va verifica breșele de securitate și va stabili câte persoane au fost afectate și ce informații au fost accesate în fiecare caz. Potrivit lui Carp, rezultatele auditului tehnic sunt așteptate în cel mult 15 zile de la contractarea companiei care îl va efectua.
Al doilea audit va analiza cum a fost pregătit și executat atacul, pentru a stabili cine se află în spatele lui. După prezentarea celor două rapoarte, instituțiile responsabile urmează să fie audiate din nou, în plenul Parlamentului sau la comisia de profil, a spus Carp.
Deputatul PAS a respins informațiile potrivit cărora băncile ar fi devenit vulnerabile în urma atacului: „Este un fals!”. Potrivit lui Carp, Banca Națională a Moldovei a dispus măsuri suplimentare de verificare, inclusiv prezența fizică a solicitantului la inițierea procedurii de creditare. Carp a dat asigurări că, în aceste condiții, datele accesate nu pot fi folosite în prezent pentru a contracta credite în numele persoanelor afectate.
Reamintim că, pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750.000 de IDNP-uri.
Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.
Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.
Pe 30 octombrie, Procuratura Generală a precizat pentru NM că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.
NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
