NewsMaker

VIDEO Costiuc, despre ședința de la Președinție: Am discutat dacă la masa de dialog pot veni și partidele care vor integrarea în Siberia

Liderul Partidului „Democrația Acasă” Vasile Costiuc a declarat că unul dintre subiectele abordate la întâlnirea președintei Maia Sandu cu partidele pro-europene a fost posibilitatea aducerii la masa de discuții și a formațiunilor pro-ruse. Vasile Costiuc a precizat că a fost împotriva acestei inițiative, întrucât PDA nu vrea să se afilieze cu partide care susțin invazia Rusiei în Ucraina. 

În după-amiaza de 28 iunie, președinta Maia Sandu a avut o întrevedere cu liderii partidelor pro-europene. După întâlnire, liderul Partidului extraparlamentar „Democrația Acasă” Vasile Costiuc a făcut declarații de presă în cadrul cărora a vorbit despre subiectele abordate la Președinție.

Vasile Costiuc a spus că unul dintre subiectele discutate a fost comunicarea dintre partidele extraparlamentare, organul legislativ și cel executiv. Potrivit lui, cei mai mulți dintre reprezentanții  formațiunilor, prezente la întânire, au pledat pentru crearea unei platforme de dialog dintre partidele extraparlamentare – Guvern și Parlament.

„Majoritatea partidelor invitate au insistat pe o formulă de dialog instituționalizată, o dată în lună, o dată în două luni, ca să discutăm multiple probleme care se adună. Astăzi am insistat, încă o dată, pentru că sunt multe probleme mai mici care nu țin neapărat de doamna președintă, legate de Guvern, de Parlament, iar comunicarea noastră cu Guvernul și Parlamentul este viciată, nu există practic. Noi ca să rezolvăm o problemă a unui cetățean sau grup social trebuie să venim la doamna președinte. În schimb, dumneaei are cu totul alte atribuții și responsabilități”, a spus acesta.

Totodată, liderul PDA a precizat că, în cadrul discuțiilor, a fost abordată și posibilitatea aducerii partidelor pro-europene și celor pro-ruse la o singură masă de dialog.

„Am discutat dacă la masa de dialog pot veni și partidele care optează pentru integrarea în Siberia. Eu am fost împotrivă. Doamna președintă, este deasupra partidelor și poate să-i consulte pe toți, dar cei care ne trag spre Siberia să se adune într-o parte ca societatea să fie clară: „Ăștia sunt spre Putin, pro-război, noi suntem anti-război, anti-politică imperialistă”, a menționat el.

Amintim că, pe 28 iunie, la invitația președintei Maia Sandu, cinci lideri ai partidelor pro-europene s-au prezentat la Președinție pentru a se identifica noi modalități de conlucrare în vederea îndeplinirii agendei europene a Moldovei. Astfel, la întrevedere s-a prezentat Lilian Carp de la Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Dragoș Galbur de la Partidul Național Moldovenesc, Ștefan Gligor, reprezentând Partidul Schimbării, Vasile Costiuc în numele Partidului „Democrația Acasă” și Liviu Vovc de la Platforma „DA”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Наталья Колесникова / EPA-EFE

Presa: Putin se teme de o tentativă de asasinat și de o lovitură de stat. Raportul unui serviciu de informații din UE

Serviciul Federal de Protecție (FSO), responsabil de securitatea președintelui rus, a întărit semnificativ măsurile de protecție ale lui Vladimir Putin din cauza temerilor acestuia privind o tentativă de asasinat. La această concluzie a ajuns serviciul de informații al unui stat european, potrivit unui raport cu care au luat cunoștință publicația „Vajnîe istorii”, precum și jurnaliștii de la CNN și Financial Times, relatează Meduza. Kremlinul nu a reacționat deocamdată la aceste informații.

Potrivit sursei citate, printre măsurile care îl vizează pe Putin se numără:

  • Putin petrece câteva săptămâni în buncăre modernizate – în special în regiunea Krasnodar (iar presa rusă, pentru a raporta activitatea sa, folosește materiale video pregătite din timp);
  • Lista locurilor pe care le vizitează Putin a fost redusă semnificativ: nici el, nici familia sa nu mai merg în reședințele din regiunea Moscovei și Valdai;
  • În 2026, Putin nu a vizitat nicio dată obiective militare, deși anul trecut astfel de deplasări erau regulate.

Alte măsuri de securitate vizează personalul care lucrează cu Putin:

  • În locuințele celor mai apropiați colaboratori ai săi au fost instalate sisteme de supraveghere;
  • Bucătarilor, bodyguarzilor și fotografilor care lucrează cu președintele le este interzis să folosească transportul public, iar în administrația prezidențială aceștia trec prin două niveluri de verificare, inclusiv control efectuat de Serviciul Federal de Protecție;
  • Angajații care lucrează în apropierea lui Putin au voie să folosească doar telefoane fără acces la internet.

Potrivit sursei citate, întărirea măsurilor de securitate include verificări de amploare, pe care angajații Serviciului Federal de Protecție le efectuează acum cu participarea unităților canine. Aceștia sunt, de asemenea, desfășurați de-a lungul râului Moscova, pentru a putea reacționa la posibile atacuri cu drone. În plus, din cauza temerilor de securitate, în anumite zone ale Moscovei sunt întrerupte periodic rețelele de comunicații, scrie „Vajnîe istorii”. Jurnaliștii susțin că Serviciul Federal de Protecție controlează și aprobă orice publicații informaționale sau mediatice în care apare Putin, bazându-se pe un decret prezidențial secret.

O parte dintre măsuri au fost introduse după uciderea general-locotenentului Fanil Sarvarov, care conducea direcția de pregătire operativă a Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse. În decembrie 2025, mașina lui Sarvarov a fost aruncată în aer în parcarea de lângă locuința sa din Moscova, iar discuțiile privind această crimă au dus la un conflict între reprezentanți ai structurilor de forță, susține serviciul de informații european.

În raport este descrisă o ședință a structurilor de forță pe care Vladimir Putin a convocat-o pe 25 decembrie – la trei zile după uciderea lui Sarvarov. La această ședință, potrivit „Vajnîe istorii”, reprezentanții structurilor de forță își „aruncau reciproc responsabilitatea pentru deficiențele sistemului de asigurare a securității”. Potrivit sursei citate, în raportul serviciului de informații european se menționează că conflictul apărut în cadrul ședinței reprezentanților instituțiilor de forță indică o tensiune în creștere la Kremlin, pe fondul problemelor interne și externe.

În plus, de la începutul lunii martie, potrivit sursei citate, Putin este îngrijorat de scurgerile de informații sensibile și de riscul unui complot sau al unei tentative de lovitură de stat. În special, el se teme de utilizarea dronelor pentru o posibilă tentativă de asasinat din partea elitei politice ruse, iar ca „factor potențial de destabilizare” este considerat fostul ministru al apărării Serghei Șoigu, care din mai 2024 ocupă funcția de secretar al Consiliului de Securitate – și care, potrivit sursei, „și-a păstrat o influență semnificativă în comandamentul militar de vârf”.

La începutul lunii martie 2026, la Moscova a fost arestat fostul prim-adjunct al lui Șoigu, Ruslan Țalikov, fiind suspectat de crearea unui grup infracțional organizat, legalizarea veniturilor obținute ilegal, delapidare și luare de mită. Potrivit sursei citate, în raportul serviciului de informații european se afirmă că această arestare este considerată o încălcare a garanțiilor informale de securitate pentru elite – ceea ce slăbește poziția lui Șoigu și crește probabilitatea ca acesta să devină el însuși ținta unor urmăriri penale. Totodată, în raport nu sunt prezentate dovezi pentru afirmațiile referitoare la Șoigu, notează CNN. Jurnaliștii adaugă că natura unor astfel de informații face ca o parte dintre detalii să fie dificil de verificat.

CNN a solicitat un comentariu de la Kremlin, însă nu a primit un răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: