Serviciul Federal de Protecție (FSO), responsabil de securitatea președintelui rus, a întărit semnificativ măsurile de protecție ale lui Vladimir Putin din cauza temerilor acestuia privind o tentativă de asasinat. La această concluzie a ajuns serviciul de informații al unui stat european, potrivit unui raport cu care au luat cunoștință publicația „Vajnîe istorii”, precum și jurnaliștii de la CNN și Financial Times, relatează Meduza. Kremlinul nu a reacționat deocamdată la aceste informații.
Potrivit sursei citate, printre măsurile care îl vizează pe Putin se numără:
- Putin petrece câteva săptămâni în buncăre modernizate – în special în regiunea Krasnodar (iar presa rusă, pentru a raporta activitatea sa, folosește materiale video pregătite din timp);
- Lista locurilor pe care le vizitează Putin a fost redusă semnificativ: nici el, nici familia sa nu mai merg în reședințele din regiunea Moscovei și Valdai;
- În 2026, Putin nu a vizitat nicio dată obiective militare, deși anul trecut astfel de deplasări erau regulate.
Alte măsuri de securitate vizează personalul care lucrează cu Putin:
- În locuințele celor mai apropiați colaboratori ai săi au fost instalate sisteme de supraveghere;
- Bucătarilor, bodyguarzilor și fotografilor care lucrează cu președintele le este interzis să folosească transportul public, iar în administrația prezidențială aceștia trec prin două niveluri de verificare, inclusiv control efectuat de Serviciul Federal de Protecție;
- Angajații care lucrează în apropierea lui Putin au voie să folosească doar telefoane fără acces la internet.
Potrivit sursei citate, întărirea măsurilor de securitate include verificări de amploare, pe care angajații Serviciului Federal de Protecție le efectuează acum cu participarea unităților canine. Aceștia sunt, de asemenea, desfășurați de-a lungul râului Moscova, pentru a putea reacționa la posibile atacuri cu drone. În plus, din cauza temerilor de securitate, în anumite zone ale Moscovei sunt întrerupte periodic rețelele de comunicații, scrie „Vajnîe istorii”. Jurnaliștii susțin că Serviciul Federal de Protecție controlează și aprobă orice publicații informaționale sau mediatice în care apare Putin, bazându-se pe un decret prezidențial secret.
O parte dintre măsuri au fost introduse după uciderea general-locotenentului Fanil Sarvarov, care conducea direcția de pregătire operativă a Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse. În decembrie 2025, mașina lui Sarvarov a fost aruncată în aer în parcarea de lângă locuința sa din Moscova, iar discuțiile privind această crimă au dus la un conflict între reprezentanți ai structurilor de forță, susține serviciul de informații european.
În raport este descrisă o ședință a structurilor de forță pe care Vladimir Putin a convocat-o pe 25 decembrie – la trei zile după uciderea lui Sarvarov. La această ședință, potrivit „Vajnîe istorii”, reprezentanții structurilor de forță își „aruncau reciproc responsabilitatea pentru deficiențele sistemului de asigurare a securității”. Potrivit sursei citate, în raportul serviciului de informații european se menționează că conflictul apărut în cadrul ședinței reprezentanților instituțiilor de forță indică o tensiune în creștere la Kremlin, pe fondul problemelor interne și externe.
În plus, de la începutul lunii martie, potrivit sursei citate, Putin este îngrijorat de scurgerile de informații sensibile și de riscul unui complot sau al unei tentative de lovitură de stat. În special, el se teme de utilizarea dronelor pentru o posibilă tentativă de asasinat din partea elitei politice ruse, iar ca „factor potențial de destabilizare” este considerat fostul ministru al apărării Serghei Șoigu, care din mai 2024 ocupă funcția de secretar al Consiliului de Securitate – și care, potrivit sursei, „și-a păstrat o influență semnificativă în comandamentul militar de vârf”.
La începutul lunii martie 2026, la Moscova a fost arestat fostul prim-adjunct al lui Șoigu, Ruslan Țalikov, fiind suspectat de crearea unui grup infracțional organizat, legalizarea veniturilor obținute ilegal, delapidare și luare de mită. Potrivit sursei citate, în raportul serviciului de informații european se afirmă că această arestare este considerată o încălcare a garanțiilor informale de securitate pentru elite – ceea ce slăbește poziția lui Șoigu și crește probabilitatea ca acesta să devină el însuși ținta unor urmăriri penale. Totodată, în raport nu sunt prezentate dovezi pentru afirmațiile referitoare la Șoigu, notează CNN. Jurnaliștii adaugă că natura unor astfel de informații face ca o parte dintre detalii să fie dificil de verificat.
CNN a solicitat un comentariu de la Kremlin, însă nu a primit un răspuns.
