VIDEO În doar trei zile, Marina Tauber a colectat semnăturile necesare pentru a candida la Bălți

Deputata Marina Tauber a depus astăzi listele de subscripție cu semnături pentru a putea să se înregistreze în calitate de candidat independent pentru funcția de primar al municipiului Bălți, transmite IPN.

La ieșire, Marina Tauber a declarat că au fost depuse toate actele necesare, inclusiv 50 de liste. Potrivit ei, într-un timp scurt a fost colectat numărul maxim necesar pentru a putea candida independent. Urmează verificarea listelor. Parlamentara s-a arătat convinsă că va fi înregistrată în cursă.

Amintim că pe 29 septembrie, Tauber a anunțat că a depus, a doua oară, actele pentru înregistrarea ei în calitate de candidat la Primăria Bălți. Se întâmplă după ce Curtea Constituțională a suspendat noua lege care îi interzicea să candideze. Tauber a spus că i-au fost eliberate listele de subscripție în vederea colectării semnăturilor pentru susținerea ei în calitate de candidat independent la funcția de primar al municipiului Bălți.

***
Tauber a depus actele pentru a candida la funcția de primar al municipiului Bălți și pe 20 septembrie 2023. O zi mai târziu, pe 21 septembrie, cererea i-a fost refuzată. Președinta Consiliului Electoral de Circumscripție Bălți Svetlana Colesnic a declarat că decizia a fost luată în conformitate cu legislația în vigoare – declarație contestată de Tauber, care a iscat un scandal la Bălți urmare a deciziei.

Precizăm că, potrivit unui proiect de lege, votat în două lecturi de deputați, persoanele care au fost membri ai partidului Șor, scos în afara legii, nu pot participa la alegeri în următorii trei-cinci ani.

Totuși, pe 28 septembrie, magistrații Curții Constituționale a Moldovei au suspendat prevederile Codului Electoral, propuse și votate de Partidul Acțiune și Solidaritate, care impuneau o interdicție în acest. Curtea a anunțat că prevederile legale au fost suspendate până la examinarea în fond a sesizării. Sesizarea, depusă de deputații ex-Partidului „ȘOR”, scos în afara legii, va fi examinată marți, 3 octombrie, cu începere de la ora 10:00.

***
În prezent, fotoliul de primar al municipiului Bălți este ocupat de Nicolai Grigorișin. El a venit în funcție în urma scrutinului organizat în decembrie 2021, după ce contracandidata sa din primul tur, Marina Tauber, care a acumulat cele mai multe voturi, a fost exclusă din cursa electorală din cauza utilizării mijloacelor financiare nedeclarate. Marina Tauber a acuzat la acea vreme regimul PAS pentru înlăturarea sa, pe care a calificat-o ilegală. Eliminarea sa din cursa electorală de la Bălți a fost contestată, inclusiv, la CtEDO. Dosarul a fost depus la Curtea de la Strasbourg la începutul lunii mai al anului 2022.

De menționat în acest context că Marina Tauber este cercetată penal în Moldova. Aceasta este învinuită de falsificarea rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale a Partidului Politic „ȘOR” – declarat recent în afara legii – și acceptarea finanțării ilegale din partea unui grup criminal organizat. Dosarul a fost recent trimis în instanța de judecată. Dacă va fi găsită vinovată, parlamentara riscă de la 2 la 7 ani de detenție.

Tauber a rămas fără imunitate parlamentară după reținerea sa din 21 iulie 2022.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.




Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: