VIDEO Iranul a atacat Israelul cu peste 200 de drone și rachete. Armata israeliană ar fi interceptat 99% din proiectile

În seara zilei de 13 aprilie, Iranul a lansat către Israel zeci de drone și rachete de croazieră, scrie novayagazeta.eu. Pe fondul bombardamentelor, multe țări din Orientul Mijlociu și-au închis spațiul aerian. Sirenele de raid aerian au sunat în sudul și nordul Israelului, în zona Mării Moarte, precum și în Ierusalim. Armata israeliană a raportat că Iranul a lansat peste 200 de obuze și că majoritatea atacurilor au fost interceptate de sistemul de apărare aeriană. Armata israeliană ar fi reușit să intercepteze 99% din proiectilele lansate. Dronele și rachetele ar fi fost doborâte în mare parte în afara spațiului aerian israelian. Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran a confirmat atacul asupra Israelului, menționând că acesta a fost un răspuns „la crima regimului sionist de a ataca secția consulară a ambasadei Iranului la Damasc”.

Aproximativ la ora locală 22:00, Iranul a atacat Israelul cu zeci de drone. Potrivit presei americane, Iranul lansa drone în valuri: în primul au fost 70 de drone de tip Shahed. În plus s-a raportat că Iranul a lansat și rachete de croazieră și că acestea, spre deosebire de drone, puteau ajunge pe teritoriul israelian în mai puțin de două ore.

Înainte de aceasta, sistemele de apărare ale Israelului au fost puse în alertă, cu zeci de avioane pe cer.

Apărarea antiaeriană americană ar fi doborât mai multe drone iraniene îndreptate spre Israel, a scris CNN cu referire la oficialii americani. 

În jurul orei 02:00, armata israeliană a cerut locuitorilor „să fie în alertă”. După aceasta au fost mesaje despre funcționarea sistemului de apărare aeriană peste teritoriul israelian și explozii deasupra Ierusalimului. Un reprezentant al armatei israeliene a declarat că sistemul de apărare aeriană este pe deplin pregătit să respingă atacul, totodată locuitorii nu trebuie să ignore sirenele de alarmă și să meargă la adăposturi, unde ar trebui să petreacă cel puțin zece minute.

Între timp, sirenele de raid aerian au sunat în sudul și nordul Israelului, în zona Mării Moarte, precum și în Ierusalim.

Un copil de 10 ani dintr-un oraș beduin de lângă Arad a fost grav rănit. Preliminar, rănile ar fi fost cauzate în rezultatul căderii părților de apărare antiaeriană.

Armata israeliană a raportat că Iranul a lansat către Israel peste 200 de obuze și că majoritatea atacurilor au fost interceptate de sistemul de apărare aeriană. Dronele și rachetele ar fi fost doborâte în mare parte în afara spațiului aerian israelian. În rezultatul unei lovituri a fost rănită o fată iar alte atacuri au cauzat „daune minore infrastructurii” bazei militare.

Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran a confirmat atacul asupra Israelului, menționând că acesta a fost un răspuns „la crima regimului sionist de a ataca secția consulară a ambasadei Iranului la Damasc”.

Publicația IRNA a scris că Iranul a lansat rachete balistice asupra Israelului. Câteva ore mai târziu, misiunea ONU a Iranului a anunțat că atacul iranian asupra Israelului s-a încheiat. „Problema poate fi considerată încheiată. Dar dacă regimul israelian va face o altă greșeală, răspunsul Iranului va fi mult mai sever”, au comunicat reprezentanții misiunii. 

Puțin mai târziu, Iranul a lansat un nou lot de drone către Israel, potrivit canalului de televiziune Al Hadath.

Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran a declarat că a „distrus cu succes” ținte în teritoriile „ocupate” de Israel. Cu toate acestea, CNN a scris cu referire la surse că nicio rachetă sau o dronă nu și-a atins obiectivele. Ynet a menționat că armata israeliană a reușit să intercepteze 99% din proiectilele lansate.

Menționăm, pe 1 aprilie, avioanele israeliene au atacat consulatul iranian din Damasc, Siria. Șapte militari iranieni de rang înalt au fost uciși. În noaptea de 4 aprilie, liderul suprem al țării a amenințat public Israelul cu un atac de răzbunare. Premierul Israelului a declarat că țara „va acționa pe un principi simplu – de a provoca rău celor care ne fac rău nouă”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: