gazeta.ru

VIDEO Lavrov susține că Rusia și Transnistria pledează în favoarea reluării dialogului direct cu Chișinăul. De ce o acuză pe Maia Sandu

Ministrul de Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, susține că Rusia și Transnistria pledează în favoarea reluării dialogului direct cu Chișinăul. Lavrov amintește și de Găgăuzia, care, potrivit lui, „reclamă un statut special”. Într-o intervenție la canalul rusesc RT, șeful diplomației ruse a criticat politica Chișinăului. Potrivit lui Lavrov, guvernarea ar evita în mod deliberat un dialog direct cu Tiraspolul și Rusia.    

„Acum și Transnistria, și noi, pledăm pentru un dialog direct. Dar, aparent, judecând după declarațiile publice ale președintei Sandu și ale echipei sale, ei nu doresc un dialog atât de direct sub dictarea SUA și UE, aparent bazându-se pe un fel de soluție nediplomatică a acestei probleme”, a declarat Lavrov.

Șeful Ministerului de Externe al Rusiei a amintit de UTA Găgăuzia, care ar reclama, spune el, un statut „special”. Lavrov declară că Rusia urmărește cu atenție situația din Republica Moldova și dă asigurări că va face „tot ce este posibil” pentru ca vorbitorii de limba rusă și cetățenii ruși din Moldova să „nu aibă de suferit”.

„Cred că autoritățile de la Chișinău vor proceda  corect dacă vor renunța jocurile geo-politice cu Occidentul și se vor gândi la oameni. La etapa actuală vom insista anume asupra acestui aspect”, a mai declarat Serghei Lavrov.

Amintim că așa-numitul lider transnistrean, Vadim Krasnoselski, a scris o altă scrisoare președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în care o îndemnă să înceapă negocieri la cel mai înalt nivel asupra principiilor reglementării transnistrene. Cea din urmă scrisoare ar fi a opta la număr, după învestirea Maiei Sandu în funcție, în care așa-numitele autorități de la Tiraspol ar face apel la șefa statului, spune așa zisul responsabil de Externe al regiunii transnistrene, Vitalii Ignatiev.

Președinția Republicii Moldova a declarat pentru NM că șefa statului, Maia Sandu, a recepționat scrisoarea lui Krasnoselski și că o va examina în scurt timp.

Amintim că, la sfârșitul lunii aprilie, un grup de lucru condus de viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, din care a făcut parte și consilierul prezidențial Dorin Recean, a avut o întrevedere cu liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. Președinția a declarat atunci pentru NM că discuția a vizat situația curentă de securitate din regiune. Atunci a fost pentru prima oară când reprezentanții Președinției Republicii Moldova s-au întâlnit în mod oficial cu liderul de facto de la Tiraspol Vadim Krasnoselski, de la începutul mandatului Maiei Sandu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: