Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, a declarat că ar putea fi deschise 10 secții de votare la alegerile parlamentare din toamnă, potrivit calculelor efectuate de CEC, în baza Codului Electoral. Acesta a spus că solicitările Tiraspolului privind deschiderea a 41 de secții nu au temei legal și par să facă parte dintr-o acțiune concertată. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 19 august a emisiunii „Pe față” de la Moldova 1.
„Este o premieră pentru Republica Moldova ca să fie atât de bine concertată reacția administrației separatiste de la Tiraspol, la diferite niveluri. Pentru că noi am primit solicitări de la așa-zisul ministru de externe de la Tiraspol, de la pretinsul birou permanent al așa-zisului parlament din regiunea transnistreană, noi am primit astfel de reacții de la așa-zișii conducători ai administrațiilor raionale din regiunea transnistreană și ele toate sunt scrise la indigo. Au primit solicitări de la organizații necomerciale. Atenție – organizații necomerciale, care, de fapt, la ei practic nu există, pentru că activitatea acestora este limitată, și au primit semnale de la cetățeni că ei vor să participe în viața politică din Republica Moldova. Mai grav, personal pentru mine, este că aceste acțiuni concertate au anumite rădăcini aici la Chișinău. Cine și cum are conexiuni cu aceste mesaje care s-au pornit tocmai acum, urmează să ne calificăm. Eu, cel puțin pentru mine personal, am anumite răspunsuri”, a declarat Pavel Postica.
Totodată, vicepreședintele CEC a remarcat și caracterul paradoxal al acestei mobilizări, în condițiile în care niciun concurent electoral nu are acces în stânga Nistrului pentru a-și desfășura campania electorală.
„De unde atâta dragoste pentru politică din Republica Moldova? Este greu de explicat, în special în condițiile în care niciun concurent electoral nu are, practic, posibilitatea să desfășoare campanii de informare și de agitație electorală în stânga Nistrului, pentru că noi, înainte de a vorbi despre realizarea dreptului la vot, noi trebuie să vorbim și de dreptul concurenților electorali de a merge și de a face campanie electorală, de a discuta cu acești cetățeni din Republica Moldova. Eu înțeleg că o să facă cineva comparații și cu diaspora, dar chiar și în diasporă competitorii electorali pot merge, sunt organizate întruniri, deplasări și discută cu cetățenii noștri din diasporă”, a spus el.
Pavel Postica a punctat că, potrivit mediei de participare din ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru alegătorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească cifra 10.
„Dacă privim strict prin prisma prevederilor Codului Electoral, noi trebuie să deschidem în regiunea transnistreană 10 secții de votare. Lucrurile sunt destul de simple, chiar și atunci când a fost organizată transportarea organizată a alegătorilor din regiunea transnistreană, în tururile II de scrutin, în anul 2020, în anul 2024 și în alegerile din 2021, pentru că legea spune că urmează să luăm în calcul dinamica de la ultimele trei scrutine. Deci, 2020, alegerile prezidențiale – 31.000 și ceva (voturi ale cetățenilor din stânga Nistrului – n.r.), alegerile parlamentare din 2021 – 28 de mii și ceva și alegerile prezidențiale referendumul republican, adică doar turul doi al alegerilor prezidențiale din 2024 – 26 de mii și ceva. Deci, media iese vreo 28 de mii și un pic. Dacă o secție de votare se constituie pentru 3 000 de alegători, respectiv noi, formal, dacă luăm strict așa cum scrie în Codul Electoral, noi trebuie să deschidem 10 secții de votare”, a explicat vicepreședintele CEC.
Potrivit vicepreședintelui CEC, aceste prevederi sunt aplicabile începând cu anul 2022, însă autoritățile au deschis la ultimele alegeri, cele din anul trecut, 30 de secții de vot pentru cetățenii din stânga Nistrului. „A fost un element de discriminare pozitivă pentru cetățenii Republicii Moldova, care vedem că este utilizată contrar acestei intenții”, a punctat Pavel Postica.
Amintim că organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august o adresare către Parlamentul de la Chișinău, în care cerea deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Potrivit instituției nerecunoscute, așa-zișii deputați locali ar fi primit sesizări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale care s-ar fi arătat îngrijorați că numărul secțiilor va fi redus.
Autoritățile responsabile se vor întruni pe 19 august într-o ședință pentru a decide câte secții de votare ar putea fi deschise pentru alegătorii din stânga Nistrului la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Data-limită pentru constituirea secțiilor este 24 august.
