parlament.md

(VIDEO) Noi condiții de pensionare. PAS a prezentat inițiativa legislativă

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) propune noi condiții de pensionare: formula de indexare a pensiilor va fi revizuită, iar legea privind reducerea vârstei de pensionare, adoptată anul trecut, va fi anulată. De asemenea, va fi introdus dreptul la pensie pentru carieră lungă. Modificările au fost prezentate, pe 22 noiembrie, de către deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Dan Perciun. 

Deputatul PAS Dan Perciun a remarcat că proiectul de lege adoptat, în decembrie 2020, de majoritata parlamentară neformalizată de atunci (Partidului Socialiștilor (PSRM) și Platforma „Pentru Moldova”, din care făcea parte și Partidul „ȘOR”) a fost votat în lipsa avizului Guvernului și implica cheltuieli financiare foarte mari. Parlamentarul susține că inițiativa a fost una populistă.

„Acel proiect de lege nu avea niciun calcul aferent și a fost votat strict dintr-o perspectivă electorală, cu un termen de implementare din 2022, după alegerile parlamentare anticipate, pentru a servi drept o sperietoare în alegeri. Noi revenim asupra acelei inițiative și restabilim graficul de majorare a vârstei de pensionare, care a existat din 2018 până în 2020”, a anunțat Perciun.

Parlamentarul a remarcat că, în ultimii ani, în R. Moldova, sunt tot mai puțini oameni care muncesc și achită pensiile pensionarilor de astăzi.

„Dacă în 2014, pentru fiecare pensionar, aveam 1,38 de angajați care achitau contribuții la fondul de asigurări sociale, astăzi, indicatorul s-a redus la 1,23. Practic, suntem în situația când ne apropiem de raportul de 1 : 1, când pentru fiecare pensionar există un singur salariat care asigură pensia în plan”, a argumentat Perciun.

PAS propune instituirea „pensiei de carieră lungă”

„Am decis să oferim dreptul la pensionare, indiferent de vârstă, pentru cei care au un anumit stagiu de cotizare corespunzător. Am creat așa-numita „pensie pentru carieră lungă”, de care vor putea beneficia cei care au un stagiu de cotizare contributiv – în cazul doamnelor, cu trei ani mai mare decât stagiul standard, în cazul bărbaților – cu cinci ani mai mare. Aceștia vor putea ieși la pensie fără nicio penalitate sau interdicție”, a anunțat deputatul PAS.

Potrivit inițiativei, femeile vor putea ieși la pensie de carieră lungă, dacă vor avea un stagiu de pensionare de 35,6 ani. Pragul ar urma să crească, treptat, astfel încât, în 2024, să constituie 37 de ani. Bărbații se vor putea pensiona dacă vor avea un stagiu de cotizare mai mare de 39 de ani.

Formula de indexare va fi revizuită

De asemenea, proiectul de lege presupune revizuirea formulei de indexare a pensiilor: „Indexarea urmează să aibă loc o dată în an, în luna aprilie, în baza inflației din anul precedent. În același timp, prevedem un coeficient de majorare reală a pensiei cu 50% din creșterea economică pentru anul precedent, care se va include în pensia calculată a cetățenilor”, a explicat Perciun.

Această majorare va fi oferită în sumă fixă, nu ca un procent din pensia fiercărei persoanei – pentru toți la fel.

„Vrem să ne asigurăm că cei care au 15 mii de lei pensie sau 25 de mii de lei și cei care au 2 200 de lei, prin această măsură, nu sunt tratați diferit. Adică cei cu 15 mii de lei să beneficieze de o majorare de 5%, dar să reprezinte o sumă mult mai mare decât acele 5% aplicate la cele 2 200. Respectiv, venim cu o sumă fixă care se va calcula ca 50% din creșterea medie, ceea ce, conform prognozelor, ar fi de 3,25% aplicat la pensia medie – deci, un coeficient fix inclus în pensia tuturor”, a mai spus deputatul PAS.

În prezent, 21,3% din populația Moldovei are peste 60 de ani.

Pe 16 decembrie 2020, deputații din fracțiunea Partidului Socialiștilor (PSRM) și cei din Platforma „Pentru Moldova” au aprobat în lectura a II-a proiectul de lege care prevede micșorarea vârstei de pensionare. Astfel, de la 1 ianuarie 2022, vârsta de pensionare ar urma să constituite 62 de ani pentru bărbați și de 57 de ani pentru femei. Deputații din PAS, Platforma DA, PDM și grupul parlamentar „Pro Moldova” au părăsit sala de ședințe a parlamentului, după ce au calificat proiectul de lege drept „populist”.

Reforma sistemului public de pensii a fost făcută în anul 2016 la propunerea guvernului condus de democratul Pavel Filip. Atunci s-a decis majorarea etapizată a vârstei de pensionare până la 63 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: