parlament.md

(VIDEO) Noi condiții de pensionare. PAS a prezentat inițiativa legislativă

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) propune noi condiții de pensionare: formula de indexare a pensiilor va fi revizuită, iar legea privind reducerea vârstei de pensionare, adoptată anul trecut, va fi anulată. De asemenea, va fi introdus dreptul la pensie pentru carieră lungă. Modificările au fost prezentate, pe 22 noiembrie, de către deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Dan Perciun. 

Deputatul PAS Dan Perciun a remarcat că proiectul de lege adoptat, în decembrie 2020, de majoritata parlamentară neformalizată de atunci (Partidului Socialiștilor (PSRM) și Platforma „Pentru Moldova”, din care făcea parte și Partidul „ȘOR”) a fost votat în lipsa avizului Guvernului și implica cheltuieli financiare foarte mari. Parlamentarul susține că inițiativa a fost una populistă.

„Acel proiect de lege nu avea niciun calcul aferent și a fost votat strict dintr-o perspectivă electorală, cu un termen de implementare din 2022, după alegerile parlamentare anticipate, pentru a servi drept o sperietoare în alegeri. Noi revenim asupra acelei inițiative și restabilim graficul de majorare a vârstei de pensionare, care a existat din 2018 până în 2020”, a anunțat Perciun.

Parlamentarul a remarcat că, în ultimii ani, în R. Moldova, sunt tot mai puțini oameni care muncesc și achită pensiile pensionarilor de astăzi.

„Dacă în 2014, pentru fiecare pensionar, aveam 1,38 de angajați care achitau contribuții la fondul de asigurări sociale, astăzi, indicatorul s-a redus la 1,23. Practic, suntem în situația când ne apropiem de raportul de 1 : 1, când pentru fiecare pensionar există un singur salariat care asigură pensia în plan”, a argumentat Perciun.

PAS propune instituirea „pensiei de carieră lungă”

„Am decis să oferim dreptul la pensionare, indiferent de vârstă, pentru cei care au un anumit stagiu de cotizare corespunzător. Am creat așa-numita „pensie pentru carieră lungă”, de care vor putea beneficia cei care au un stagiu de cotizare contributiv – în cazul doamnelor, cu trei ani mai mare decât stagiul standard, în cazul bărbaților – cu cinci ani mai mare. Aceștia vor putea ieși la pensie fără nicio penalitate sau interdicție”, a anunțat deputatul PAS.

Potrivit inițiativei, femeile vor putea ieși la pensie de carieră lungă, dacă vor avea un stagiu de pensionare de 35,6 ani. Pragul ar urma să crească, treptat, astfel încât, în 2024, să constituie 37 de ani. Bărbații se vor putea pensiona dacă vor avea un stagiu de cotizare mai mare de 39 de ani.

Formula de indexare va fi revizuită

De asemenea, proiectul de lege presupune revizuirea formulei de indexare a pensiilor: „Indexarea urmează să aibă loc o dată în an, în luna aprilie, în baza inflației din anul precedent. În același timp, prevedem un coeficient de majorare reală a pensiei cu 50% din creșterea economică pentru anul precedent, care se va include în pensia calculată a cetățenilor”, a explicat Perciun.

Această majorare va fi oferită în sumă fixă, nu ca un procent din pensia fiercărei persoanei – pentru toți la fel.

„Vrem să ne asigurăm că cei care au 15 mii de lei pensie sau 25 de mii de lei și cei care au 2 200 de lei, prin această măsură, nu sunt tratați diferit. Adică cei cu 15 mii de lei să beneficieze de o majorare de 5%, dar să reprezinte o sumă mult mai mare decât acele 5% aplicate la cele 2 200. Respectiv, venim cu o sumă fixă care se va calcula ca 50% din creșterea medie, ceea ce, conform prognozelor, ar fi de 3,25% aplicat la pensia medie – deci, un coeficient fix inclus în pensia tuturor”, a mai spus deputatul PAS.

În prezent, 21,3% din populația Moldovei are peste 60 de ani.

Pe 16 decembrie 2020, deputații din fracțiunea Partidului Socialiștilor (PSRM) și cei din Platforma „Pentru Moldova” au aprobat în lectura a II-a proiectul de lege care prevede micșorarea vârstei de pensionare. Astfel, de la 1 ianuarie 2022, vârsta de pensionare ar urma să constituite 62 de ani pentru bărbați și de 57 de ani pentru femei. Deputații din PAS, Platforma DA, PDM și grupul parlamentar „Pro Moldova” au părăsit sala de ședințe a parlamentului, după ce au calificat proiectul de lege drept „populist”.

Reforma sistemului public de pensii a fost făcută în anul 2016 la propunerea guvernului condus de democratul Pavel Filip. Atunci s-a decis majorarea etapizată a vârstei de pensionare până la 63 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Majorările salariale din septembrie depind de reforma fiscală? Gavriliță: „În forma actuală, legea nu poate fi adoptată fără surse suplimentare”

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că autoritățile întreprind toate măsurile pentru ca legea salarizării să intre în vigoare din septembrie, însă aceasta poate fi promovată doar dacă există surse de finanțare. Potrivit oficialului, în bugetul de stat, în prezent, nu există bani pentru aceste majorări, dar acestea pot avea loc „în condițiile în care avem aprobată o nouă politică fiscală”, care se află în consultări. În contextul reformei fiscale, ministrul a spus că „timp este” și că „anumite chestii se pot adopta chiar și pe parcursul lunii septembrie”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 26 iunie a emisiunii „Realitatea te privește” de la Realitatea TV.

În timpul emisiunii, ministrul a fost întrebat dacă își menține poziția exprimată anterior, potrivit căreia modificările la legea salarizării, aflate în consultări publice, ar putea intra în vigoare în septembrie. „Da, facem tot posibilul ca să reușim, dar este și cealaltă parte. (…) Noi putem promova această lege doar dacă avem și surse de finanțare”, a răspuns oficialul.

Întrebat dacă în bugetul de stat există bani pentru ca majorările să intre în vigoare de la 1 septembrie, ministrul a răspuns: „Nu. În forma care este astăzi prezentată legea, ea nu poate fi adoptată fără surse suplimentare de venit. (…) Doar în condițiile în care avem aprobată o nouă politică fiscală, care de fapt ne aduce mai multă ordine în colectări”.

La întrebarea când trebuie să fie adoptată politica fiscală ca să existe aceste majorări, oficialul a spus că „timp este” și că „anumite chestii se pot adopta chiar și inclusiv pe parcursul lunii septembrie”. „Întrebarea este să ne asigurăm că tot ce este de discutat și de consultat… pentru că și acea politică (nota red. fiscală) este în consultări. (…) Dacă în politica fiscală fiecare crede că trebuie să plătească mai puțin, acolo (nota red. în reforma sistemului de salarizare) toți sunt siguri că trebuie să câștige mai mult. Și cam asta este ecuația cu care lucrăm”, a adăugat ministrul.

Potrivit oficialului, „o bună parte” din reforma fiscală pentru 2027 este determinată de necesitatea de a finanța noua lege a salarizării. „Cel puțin unul din angajamentele pe care le avem cu Fondul Monetar Internațional este că nu admitem majorări pe partea de salarizări dacă nu ni le permitem cu venituri suplimentare”, a adăugat el.

Întrebat dacă mai întâi a fost elaborată legea salarizării și abia apoi au fost căutate sursele de finanțare prin reforma fiscală, ministrul a declarat: „Cred că am putea spune, pentru că legea salarizării este una complexă și la care s-a lucrat câțiva ani. (…) Am venit eu cumva pe ultima sută de metri, dar la ea s-a lucrat câțiva ani”.

***

Amintim că Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul vizează circa 172.074 de posturi și 227.061 de angajați din sectorul bugetar. Proiectul se află în consultări publice, iar ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a anunțat că acesta ar putea intra în vigoare de la 1 septembrie 2026. Proiectul prevede, printre altele, un salariu de bază lunar brut de 65.100 de lei pentru șefa statului, președintele Parlamentului și prim-ministru.

Recent, Ministerul Finanțelor a publicat și proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care se află în prezent în consultări publice. Una dintre cele mai discutate modificări vizează uniformizarea cotelor de TVA, prin eliminarea mai multor cote reduse aplicate în prezent. Potrivit Guvernului, măsura va fi implementată etapizat și ar putea afecta produse alimentare, medicamente, comerțul electronic, restaurante și cafenele, hoteluri și pensiuni, autoturismele și resursele energetice. Despre principalele noutăți din versiunea inițială a documentului, NM scris AICI și AICI. NewsMaker a scris AICI principalele modificări pe care autoritățile sunt gata să le opereze în documentul aflat în consultări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: