Tudor Mardei | NewsMaker

VIDEO Prea mulți bani sau prea puțin timp? Ministrul Alexei Buzu susține că nu cunoaște nici azi ce salariu primește

Ministrul Muncii și Protecție Sociale, Alexei Buzu, susține că nu cunoaște nici astăzi ce salariu primește, deși a fost întrebat de mai multe ori despre acest lucru de jurnaliști. Oficialul a declarat, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4, că este prea ocupat ca să verifice cardul atunci când primește salariul sau să deschidă fișierul expediat de contabilitate pe e-mail. Totuși, ministrul Muncii a negat că salariul său ar ajunge la 75 de mii de lei, menționând că cel mai probabil primește în jur de 50 de mii de lei.  

Ministrul Alexei Buzu a fost întrebat de jurnalistul Gheorghe Gonța dacă salariul său ajunge la 75 de mii de lei, în condițiile în care persoanele implicate în procesul de integrare europeană a Moldovei beneficiază de un spor salarial în valoare de 50 la sută, ceea ce ar însemna circa 25 de mii de lei în plus, pe lângă salariul de ministru care a fost majorat recent la 50 de mii de lei. Oficialul a respins această sumă, deși nu a știut să spună exact ce salariu primește lunar. Potrivit lui Buzu, sporul salarial acordat pentru persoanele care lucrează pentru aderarea țării la UE „a fost închis”, după ce lefurile membrilor Cabinetului de miniștri au crescut de două ori, recent.

„La fiecare emisiune sunt întrebat despre salariul meu și de fiecare dată fac greșeala să nu cer de la contabilitate datele, pentru că nu reușesc să mă uit pe card. Îmi cer scuze de la telespectatori pentru că nu pot să vă dau o sumă exactă, dar cam asta este (nr. red: 50 mii lei). O să rog colegii să facă rost de această informație și să o facă publică, dar cam așa este”, a declarat Alexei Buzu.

Oficialul a fost întrebat dacă trăiește din salariu, or cum se face că la peste jumătate de an de la preluarea mandatului de ministru, nu a reușit să vadă, până acum, ce salariu lunar ridică.

„Din salariu trăiesc, pur și simplu nu reușesc să mă uit. Deci noi când primim salariul, fiecare angajat primește un mesaj într-un file care este arhivat. Pentru că primesc foarte multe mesaje, nu reușesc mereu să îl deschis pentru a vedea salariul final. Primesc pe card și nu reușesc să văd. Asta este o situație banală, pe care trebuie să o rectific, pentru că este important. Salariul unui ministru trebuie să fie o certitudine și eu trebuie să îl spun, dar cred că este aproape de 50 de mii de lei”, a precizat oficialul.

Amintim că Parlamentul a votat, în vara acestui an, rectificările la Legea bugetului care prevăd, printre altele, majorări salariale pentru miniștri și circa 1.300 de funcționari din aparatul Guvernului. Potrivit proiectului, salariile demnitarilor sunt calculate, începând cu 1 iunie 2023, în baza unei valori de referință de 3.000 de lei, față de 1.900 de lei cât a fost până atunci. Excepție fac prim-viceprim-miniștrii, viceprim-miniștrii, miniștrii, agentul guvernamental și secretarul general al Guvernului, care sunt remunerați, din 1 iunie, în baza unei valori de referință de 3.600 de lei. Astfel, salariile miniștrilor vor crește de la 26.000 de lei la 50.000 de lei.

Pentru majorări, din bugetul de stat au fost alocate 86 de milioane de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Când votul nu convine, schimbi regulile”: reacții după ce PAS a redus pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting

Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.

„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.

O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.

„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.

 „Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.

Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.

„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.

Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.

Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.

„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.

Cum s-a ajuns aici

Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: