De ce în Moldova continuă să existe o lipsă acută de forță de muncă? Ce ar trebui să facă autoritățile și mediul de afaceri pentru a schimba situația? Cum s-a transformat piața muncii din țară în ultimii ani? Acestea și alte întrebări au fost discutate la Chișinău, în cadrul Forumului Național al Pieței Muncii și Dialogului Social, care a avut loc pe 6 mai. Detalii – în reportajul NM.
Material în parteneriat.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Autoritățile vor acorda ajutor producătorilor de fructe după evaluarea pagubelor cauzate de înghețurile de primăvară. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, comentând solicitarea asociației Moldova Fruct, care a cerut declararea stării de calamitate națională în agricultură până la 31 mai.
„Deciziile vin după evaluarea pagubelor. Avem nevoie de date clare din teren. În prezent, este în desfășurare procesul de evaluare a pagubelor cauzate de înghețurile din primăvară. Evaluarea pagubelor o fac comisiile locale din direcțiile agricole raionale, la solicitarea agricultorilor. Până acum, autoritățile încă așteaptă rapoartele complete de la Direcțiile agricole subordonate Consiliilor raionale. Când vom primi toate cifrele sistematizate la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, vom decide măsurile necesare”, a declarat Daniel Vodă, într-un comentariu pentru NewsMaker.
Amintim că Asociația Moldova Fruct a solicitat Guvernului ca, până la 31 mai, să declare stare de calamitate națională de primăvară în agricultură și să aplice „măsuri urgente de sprijin” pentru producătorii de fructe afectați de înghețuri și grindină. Potrivit Asociației, temperaturile scăzute din luna aprilie și ploile cu grindină din luna mai „au compromis până la 100% din recoltă în unele regiuni ale țării”.
Unul dintre balcoanele căminului studențesc nr. 6 al Universității Tehnice a Moldovei, din sectorul Botanica al Capitalei, s-a prăbușit vineri, 30 mai. Rectorul instituției, Viorel Bostan, a declarat că nicio persoană nu a avut de suferit, iar o inspecție tehnică urmează să stabilească circumstanțele incidentului.
Viorel Bostan a declarat pentru Radio Moldova că incidentul a implicat desprinderea unei balustrade de la balcon, care a căzut la sol. Potrivit acestuia, nu existau semne care să prevadă riscul prăbușirii.
„Deocamdată nu cunoaștem multe detalii. Au plecat colegii la cămin, fac o analiză. S-a rupt o balustradă de la un balcon, a căzut jos. Zona a fost securizată, urmează mâine, pe parcursul zilei, să fie inspectate toate balcoanele. Nu erau semne aparente că ar putea să cadă acea balustradă. Să vedem, a căzut singură sau cineva a împins-o, oricum noi vom face o inspecție”, a declarat rectorul.
Potrivit acestuia, începând de săptămâna viitoare, vor fi analizate măsurile necesare „ca să nu se mai repete” incidentul.
20 de locuințe certificate drept „case pasive” vor fi construite în următorii trei ani cu suportul Germaniei, Norvegiei și Regatului Danemarcei, a anunțat Parlamentul R. Moldova. Edificiile vor consuma cu 90 % mai puțină energie pentru încălzire.
Potrivit sursei citate, în prezent, în Republica Moldova este o singură clădire publică de acest fel – grădinița „DoReMicii” din Călărași. Aceasta consumă cu 90 % mai puțină energie pentru încălzire, față de casele tradiționale. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a mers în vizită la această instituție de educație timpurie.
În cadrul evenimentului, Igor Grosu a declarat că investițiile în energia verde „au fost și rămân o prioritate pentru autorități”.
„Și în Moldova putem construi clădiri de înaltă performanță energetică, clădiri care să consume puțin, să aducă economii în facturi și să protejeze și mediul înconjurător. Prin astfel de proiecte avem grijă de siguranța și independența noastră energetică. Moldova chiar poate!”, a menționat șeful legislativului.
Grădinița „DoReMicii” a fost certificată drept „casă pasivă” în anul 2017. Datorită unei investiții de circa un milion de euro din partea Germaniei, pesre 500 de copii au fost educați, de-a lungul anilor, în condiții prielnice și ecologice.
Mai multe canale de Telegram afiliate fugarului Ilan Șor, inclusiv un canal oficial al presei din UTA Găgăuzia și site-uri din regiunea transnistreană, distribuie mesaje alarmiste potrivit cărora Moldova ar fi „pregătită pentru război”. Textele, trase la indigo pe toate platformele, sunt prezentate în contextul lansării noii strategii a Uniunii Europene pentru Marea Neagră.
Captură foto / tiraspol-news.ru
În realitate, strategia UE pentru Marea Neagră, prezentată pe 28 mai de către Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, prevede creșterea securității în zona Mării Negre, în special în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei. Noua strategie urmărește reducerea influenței Kremlinului în regiune și întărirea cooperării cu statele partenere, scrie DW.
În general planul se bazează pe cooperare în comerţ, energie şi transporturi. Un element central al strategiei este înființarea unui „hub de securitate maritimă” care să îmbunătățească monitorizarea în timp real, de la spațiu până la fundul mării, și să faciliteze schimbul de informații între țările riverane Mării Negre și statele membre ale UE.
De menționat că șapte ţări sunt riverane la Marea Neagră, inclusiv două membre ale UE, România şi Bulgaria. Celelalte sunt Georgia, Turcia, Ucraina şi Rusia. Republica Moldova are acces la Marea Neagră prin Dunăre.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că strategia ar putea ajuta, inclusiv, la monitorizarea unui potenţial acord de încetare a focului între Rusia şi Ucraina. Un alt obiectiv este sprijinirea edificării unei infrastructuri regionale de transport în parte „pentru a îmbunătăţi mobilitatea militară, astfel încât trupe şi echipamente să ajungă acolo unde este nevoie de ele şi când este nevoie de ele”, a mai precizat Kallas.
Totuşi, nu este clar unde va fi amplasat acest hub şi nici care ţări vor fi implicate în înfiinţarea sa. De asemenea nu se ştie ce finanţare va fi alocată acestui proiect.
Miercuri, Comisia Europeană a comunicat că următorul pas va fi o reuniune a miniştrilor din statele UE şi din ţări de la Marea Neagră, pentru discuţii care vor viza avansarea acestui proiect.
***
De la debutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022, Marea Neagră a fost teatru de lupte şi Rusia a blocat acolo exporturile de cereale ale Ucrainei, foarte importante pentru securitatea alimentară globală.
Mai recent, UE a început să se teamă de potenţiale atacuri ruseşti asupra infrastructurii submarine critice cum ar fi cabluri de internet şi comunicaţii precum şi de aşa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, care ajută această ţară să eludeze sancţiunile UE pentru exporturile sale de petrol, a mai declarat Kallas.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Ședința de judecată din 30 mai din dosarul fostului primar de Boldurești, Nicanor Ciochină, care este învinuit de tamponarea mortală cu mașina a unui adolescent, a fost anulată la cererea avocaților săi. Între timp, Ciochină rămâne sub control judiciar, însă fără monitorizare electronică, relatează TVR Moldova.
Potrivit sursei citate, magistrații Curții de Apel Chișinău au decis ca Nicanor Ciochină să nu mai fie monitorizat electronic. Astfel, acesta rămâne doar sub control judiciar și are mai multe interdicții.
Mai exact, poate să circule liber, fără restricţii, doar pe teritoriul raionului Nisporeni. Poate merge în altă zonă din ţară doar cu acordul procurorului şi instanţei de judecată.
Controlul judiciar expiră pe 10 iunie, iar până atunci procurorii PCCOCS vor decide dacă vor cere sau nu prelungirea acestei măsuri.
Amintim că, pe 19 februarie 2024, în localitatea Boldurești, raionul Nisporeni, un adolescent de 14 ani a fost tamponat mortal de o mașină. Șoferul vehiculului a fugit de la locul accidentului. Două zile mai târziu, pe 21 februarie, oamenii legii au anunțat că șoferul, care s-a dovedit a fi edilul de Boldurești, Nicanor Ciochină, a fost reținut. Mașina implicată în accidentul rutier era de serviciu. Potrivit poliției, până la reținere, Ciochină ar fi încercat să șteargă urmele accidentului.
Acesta a fost plasat în arest preventiv, iar ulterior în arest la domiciliu. Pe 3 februarie 2025, instanța a decis ca Nicanor Ciochină să fie plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. La o săptămână după eliberare, Ciochină și-a reluat activitatea la primărie.
Pe 11 martie, Comisia Electorală Centrală a anunțat că mandatul de primar al acestuia a încetat după ce nu și-a putut exercita funcția în perioada 31 mai 2024 – 14 februarie 2025.
Pe 28 martie, Consiliul local Boldurești l-a desemnat pe Ciochină să asigure interimatul funcției de primar. Pe 25 aprilie, Judecătoria Ungheni a suspendat executarea hotărârii.
Pe 18 mai au avut loc alegeri noi pentru funcția de primar al Boldureștiului. Nicanor Ciochină a candidat la scrutin, reușind să acceadă în turul II, care va fi organizat pe 1 iunie.
