Viitorul e aici! Participă online la Ziua ușilor deschise „Clasa Viitorului” și înscrie școala ta în proiect!

Fundaţia Orange Moldova şi Centrul de Informaţii Universitare invită profesorii şi managementul instituţiilor de învățământ general la Ziua uşilor deschise „Clasa Viitorului”, ce va avea loc în data de 15 octombrie, ora 17:00. Evenimentul poate fi urmărit online pe www.clasaviitorului.md şi pe www.privesc.eu.

În cadrul evenimentului, participanţii vor avea posibilitatea să afle mai multe detalii despre posibilitatea de a se înscrie în proiect. De asemenea, vor cunoaşte istorii de succes ale colegilor din alte școli, care deja sunt parte a acestui proiect. Fondatorii vor prezenta componentele şi beneficiile acestuia, iar experții în inovațiile digitale educaționale vor veni cu informații ce țin de partea cognitivă a proiectului şi vor vorbi despre cursurile acreditate de formare profesională continuă.

„Clasa Viitorului” este un proiect de educaţie digitală, implementat în instituţiile de învățământ din Moldova, care aduce un nou concept în pedagogie, oferind un spațiu de învățare deschis și motivațional, cu abordări interdisciplinare și inovative, prin utilizarea tehnologiilor digitale, ce favorizează procesul de învățare orientat spre elev.

Proiectul își propune să dezvolte abilitățile digitale și competențele necesare secolului 21, precum și să sporească interesul elevilor pentru cariere din domeniile științei, tehnologiei și ingineriei. Totodată, „Clasa viitorului” promovează metodele de instruire creative, colaborative, motivante și antreprenoriale, bazate pe proiecte care integrează cunoștințe și abilități din domeniul STEAM: științe, tehnologie, inginerie, arte și matematică.

11 granturi pentru școlile din țară

„Clasa Viitorului” este un proiect lansat acum trei ani în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova şi parteneri internaţionali de dezvoltare și replicat în 31 de școli din toată țara.

Ediția a III-a, 2020-2021, este organizată cu suportul financiar integral al Fundației Orange Moldova, implementată de Centrul de Informații Universitare și susținută de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova.

În cadrul celei de-a III-a ediții a proiectului „Clasa Viitorului” vor fi selectate, în bază de concurs, 11 insituții de învățământ din țară, cu excepţia celor din oraşul Chişinău, care vor beneficia de:

  • echipament digital performant
  • mobilier modern și elemente de decor specifice proiectului
  • servicii gratuite şi consultanţă de design
  • cursuri acreditate gratuite de formare profesională continuă

Mai multe detalii despre procesul de aplicare, selecţie și criteriile de eligibilitate aflaţi în cadrul evenimentului online, care poate fi urmărit live pe www.clasaviitorului.md şi pe www.privesc.eu.

Despre proiectul „Clasa Viitorului”

În Moldova, „Clasa Viitorului” a demarat în 2017 cu o ediţie pilot, inspirat de proiectulм Future Classroom Lab европейской сети European Schoolnet. Astăzi ”Clasa Viitorului” cuprinde 31 de școli din întreaga ţară şi un Centru Național de Inovații Digitale în Educație. În fiecare instituţie, au fost amenajate spații de învățare, cu echipamente digitale moderne şi mobilă flexibilă, iar cadrele didactice beneficiază de o serie de instruiri în utilizarea eficientă a TIC, pentru implementarea în procesul educațional. Paralel, Centrul Național de Inovații Digitale în Educație, format în cadrul UPS “Ion Creangă”, asigură formarea inițială și continuă a profesorilor din Moldova în aplicarea metodelor pedagogice moderne și utilizarea tehnologiilor digitale pentru eficientizarea procesului didactic.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Educației și Cercetării al României, Daniel David, care se află într-o vizită oficială la Chișinău, a avut pe 7 iunie o întâlnire cu ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu. Părțile au discutat despre Inventarul Forestier Național (IFN), un sistem deja implementat în România, care asigură monitorizarea resurselor forestiere prin măsurători periodice realizate pe întreg teritoriul național.

Prin IFN se colectează date despre volumul de masă lemnoasă, suprafața împădurită, regenerarea naturală, sănătatea arborilor și stocul de carbon. Aceste informații sunt folosite pentru planificarea și implementarea unor politici de gestionare durabilă a pădurilor și pentru raportările naționale și internaționale în domeniul mediului.

Ministrul Lazarencu a subliniat importanța accelerării implementării acestui program și în Republica Moldova, evidențiind totodată necesitatea colaborării cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Drăcea” din România. La rândul său, ministrul Daniel Ovidiu David și-a manifestat deschiderea pentru a acorda sprijin în implementarea Inventarului Forestier Național în Republica Moldova ca dovadă a cooperării strânse dintre țările noastre”, a transmis Ministerul Mediului într-un comunicat.

Întrevederea a avut loc în contextul în care Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice din R. Moldova se află în subordinea Ministerului Mediului, în timp ce instituția omoloagă din România – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Drăcea” – este subordonată Ministerului Educației și Cercetării.

mediu.gov.md

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a venit cu precizări după ce regretatul compozitor Eugen Doga a declarat într-un interviu filmat în august 2024 și publicat în urma decesului său, în iunie 2025, că nu primește pensie în Republica Moldova. Oficialul a menționat că, după realizarea interviului, în luna septembrie a anului trecut, plata pensiei maestrului a fost reluată. Potrivit lui, în 2004, Eugen Doga a renunțat la pensia din Republica Moldova pentru a primi prestația socială din Rusia.

Pe 5 iunie, pe canalul de YouTube „mai întreb o dată” a fost publicat un interviu post-mortem cu Eugen Doga, care a fost înregistrat pe 30 august 2024. În cadrul acestuia, compozitorul a relatat că nu primește pensie în țara noastră.

Nu primesc pensie, aici nu am deloc. Cea de la Moscova, care mi-o plătesc, nu o pot folosi. Mi se pare că vreo 3 000 de ruble (circa 650 de lei). Să fie măcar și 100 000, care-i rostul? Eu oricum nu le pot lua. Ce, în fiecare lună să merg la Moscova? (…) Atât este de greu statului să intre în contact cu statul acela să se înțeleagă? (…) Statul nu se interesează. Toți știu că nu-mi plătesc pensie”, a declarat el.

Relatarea maestrului a provocat un val de critici și acuzații în adresa autorităților țării.

În comentariile unei postări pe Facebook, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a menționat că, în perioada 1997-2004, Eugen Doga a beneficiat de pensie în Republica Moldova, iar apoi a renunțat la aceasta pentru a primi în Federația Rusă. Ulterior, compozitorul a solicitat restabilirea pensiei din Republica Moldova, iar din septembrie 2024 plățile au fost reluate.

După ce a fost realizat interviul în cauză, dreptul la pensie a fost restabilit. Instituția media care a realizat interviul în 2024 trebuia ca minimum să specifice acest lucru pentru context”, a spus Buzu.

screenshot

Precizăm că Eugen Doga a spus încă din 2022, într-un interviu, că nu primește pensie în Republica Moldova, deși se adresase în scris șefului statului. „Președintele actual știe, și precedentul știa, și pre-precedentul. Toți știu și nimic”, a subliniat el.

***

Eugen Doga s-a stins din viață pe 3 iunie, la vârsta de 88 de ani.

Acesta a compus simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, cântece de estradă. Valsul său compus pentru filmul „Tandra și gingașa mea fiară” al regizorului Emil Loteanu a fost recunoscut de UNESCO drept una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XXI.

Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei a anunțat că militarii ucraineni au doborât pe 7 iunie un avion de luptă multirol rusesc SU-35, pe direcția regiunii Kursk din Federația Rusă. Pe canalul de Telegram al Comandamentului a fost publicat și un videoclip în care apare aeronava prăbușită.

Publicația „Пепел” susține că avionul s-a prăbușit în raionul Korenevo din regiunea Kursk. „Deasupra locului prăbușirii se ridică un nor negru de fum, vizibil din diferite părți ale raionului”, scriu jurnaliștii.

Potrivit canalului rusesc pro-război de Telegram Fighterbomber, avionul a fost doborât deasupra teritoriului Rusiei, iar pilotul a supraviețuit.

Ministerul Apărării al Federației Ruse nu a comentat informația privind distrugerea avionului Su-35.

***

Amintim că, pe 1 iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei a distrus și avariat circa 40 de avioane militare de pe patru aerodromuri din Rusia. Acestea au fost atacate cu 117 drone FPV, care au fost introduse pe teritoriul rusesc, ascunse în cabine de lemn mobile și montate pe camioane. Operațiunea se numește „Pânza de păianjen” și a fost pregătită peste un an și jumătate.

Pe rețelele de socializare circulă un videoclip fals, creat cu ajutorul inteligenței artificiale, despre un așa-zis program guvernamental de îmbunătățire a bunăstării cetățenilor. Anunțul a fost făcute pe 7 iunie de Inspectoratul General al Poliției, care a rugat populația să nu distribuie imaginile.

Inspectoratul General al Poliției avertizează cetățenii cu privire la un videoclip care circulă în aceste zile pe rețelele de socializare, prezentat în mod fals ca un program de stat care are drept scop îmbunătățirea bunăstării moldovenilor. Materialul video este un fals generat cu ajutorul tehnologiei de inteligență artificială, folosind voce sintetică, imagini manipulate (deepfake) și informații fabricate. Vă rugăm insistent: NU distribuiți acest videoclip”, a transmis IGP.

Astfel, oamenii legii îndeamnă cetățenii să verifice sursa informațiilor înainte de a le distribui și să raporteze orice conținut suspect autorităților.

Comunitatea rusă din Moldova solicită să nu fie închisă „Casa Rusă” din Chișinău. În cadrul unei conferințe de presă organizate pe 6 iunie, reprezentanții comunității au declarat că această decizie a autorităților încalcă drepturile minorităților naționale, iar motivele invocate pentru închiderea „Casei Ruse” le-au calificat drept „inventate”.

La rândul său, președinta comunității, Liudmila Lașcenova, susține că autoritățile „intimidează cetățenii” și că, în cazul în care „Casa Rusă” va fi totuși închisă, peste o mie de angajați vor rămâne fără loc de muncă. De asemenea, ea a declarat că s-a adresat președintei Maia Sandu, precum și Parlamentului și Guvernului, cu solicitarea de a nu închide „Casa Rusă”.

Purtătoarea de cuvânt a lui Igor Grosu, Aurica Jardan, a declarat pentru NewsMaker că „Casa Rusă” a devenit o sursă de dezinformare, propagandă și de discuții despre crimele de război ale Federației Ruse în Ucraina. Iar purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că Executivul își menține poziția și motivele inițiale care au dus la inițierea procedurii de închidere.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: