Viață

Vila din Geneva a familiei Plahotniuc rămâne sub sechestru. Soția oligarhului – învinuită de complicitate la spălare de bani

Mihaela Conovali
| 25 septembrie, 2024
10:06

Vila din Geneva a familiei Plahotniuc rămâne sub sechestru. Decizia a fost luată, pe 29 august, de Tribunalul Penal Federal din Elveția. Înainte de aceasta, o persoană juridică (beneficiar efectiv fiind Vladimir Plahotniuc) a cerut anularea ordinului din martie 2023, prin care s-a ordonat blocarea în registrul funciar a dreptului de înstrăinare a vilei. Precizările au fost făcute de Procuratura Anticorupție. Instituția de la Chișinău a mai spus că soția lui Vladimir Plahotniuc este învinuită de complicitate la spălare de bani în proporții deosebit de mari. Chișinăul a expediat, în acest sens, o cerere de asistență juridică internațională către autoritățile elvețiene pentru audierea învinuitei.

Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova a anunțat, pe 24 septembrie, că Tribunalul Penal Federal din Elveția a menținut ordinul de înghețare în privința unei vile de lux din Geneva a familiei Plahotniuc.

Înainte de aceasta, în septembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a emis un mandat prin care a dispus autorizarea punerii sub sechestru a unui bun imobil din Elveția, a cărui beneficiar efectiv este Vladimir Plahotniuc.

„Bunul imobil din Geneva, o vilă de lux, a fost procurat în noiembrie 2012 cu prețul 25 200 000 CHF (peste 500 milioane MDL), iar sursa banilor pentru procurarea casei de locuit, a fost o companie înregistrată în Olanda, a cărui beneficiar efectiv a fost Vladimir Plahotniuc, cu multiple transferuri ulterioare. O sumă de 26 500 000 USD a fost transferată de la compania respectivă către un cont bancar în numele lui Vladimir Plahotniuc, ulterior fiind transferată aceeași sumă către un cont bancar în numele soției acestuia în aceeași zi. Următoarea zi, o sumă de 25 200 000 CHF a fost transferată către un cont bancar în numele unei persoane juridice, a cărui beneficiar este soția lui Vladimir Plahotniuc. În aceeași zi, suma de 25 200 000 CHF a fost transferată pentru achiziția vilei pe malul lacului Geneva”, au relatat reprezentanții Procuraturii Anticorupție.

În octombrie 2020, Procuratura Anticorupție a solicitat cooperarea Elveției în cadrul investigației „Frauda bancară” și anume aplicarea sechestrului asupra bunului menționat. În perioada 2020-2023, Procuratura Anticorupție a pus la dispoziția autorităților elvețiene toată informația necesară procedurii aplicării sechestrului.

La 31 martie 2023, Ministerul Public al Confederației Elvețiene a ordonat blocarea în registrul funciar a dreptului de înstrăinare a bunului menționat.

Însă, la 2 octombrie 2023, persoana juridică beneficiarul căreia este Vladimir Plahotniuc și care deține de iure dreptul de proprietate asupra vilei a depus un recurs împotriva deciziilor autorităților elvețiene, inclusiv solicitând anularea acestora și anularea ordinului de blocare, invocând încălcări ale drepturilor sale procedurale.

Astfel, la 29 august 2024, Tribunalul Penal Federal elvețian a constatat că toate măsurile luate de autoritățile elvețiene au fost în conformitate cu legislația și a menținut blocarea în registrul funciar al bunului imobil vila din Geneva, respingând recursul ca fiind inadmisibil.

„De menționat, ca în cauză penală pe care a fost solicitat aplicarea sechestrului față de vila respectivă, în privința soției lui Vladimir Plahotniuc, a fost emisă ordonanță de punere sub învinuire, incriminându-i-se complicitate la spălare de bani în proporții deosebit de mari, comisă în interesul unei organizații criminale, în consecință fiind expediată o cerere de asistență juridică internațională către autoritățile elvețiene pentru a aduce la cunoștință și audierea învinuitei”, au evidențiat reprezentanții Procuraturii Anticorupție.

***

Vladimir Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în iunie 2019. În luna septembrie a aceluiași an a fost anunțat în căutare internațională. Pe masa procurorilor sunt șase dosare în care politicianul este acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, crearea și conducerea unei organizații criminale, îmbogățire ilicită, exces de putere, corupere activă și fals în acte publice. În octombrie 2022, Vladimir Plahotniuc a anunțat că revine în politica moldovenească, fără să o facă însă oficial nici până astăzi.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Elveția, geneva, învinuire, lux, Plahotniuc, Procuratura Anticorpuție, sechestru, soția, top, vilă

Știri similare

Bani

Un nou împrumut pentru Moldova din partea UE: €244 mln pentru termoficarea din Chișinău și un spital la Cahul

Bani

Împrumut de €400 mln pentru „achiziții strategice de gaze și energie electrică“: acordul semnat în ciuda criticilor

Politică

Trei lideri de partid acuză Guvernul de subordonarea sistemului „Alegeri”. Reacție: Alegerile vor fi libere

Ana-Maria Dolghii
| 8 iulie, 2025
12:53

Președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, și președintele Partidului Voința Poporului, Ștefan Urîtu, au acuzat pe 8 iulie autoritățile că ar fi „scos” de sub controlul Comisiei Electorale Centrale (CEC) Sistemul Informațional Automatizat de Stat „Alegeri” (SIAS „Alegeri”). Aceștia susțin că sistemul informațional ar fi fost plasat „în subordinea” Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), aflat sub jurisdicția Guvernului, ceea ce ar crea riscuri privind o potențială fraudare a alegerilor. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a respins învinuirile, declarând că STISC doar găzduiește SIAS „Alegeri” și că nu are acces la datele sistemului informațional respectiv.

Într-o conferință de presă alături de Galbur și Urîtu, Igor Munteanu a declarat că SIAS „Alegeri” ar fi fost „scos” de sub controlul Comisiei Electorale Centrale și transferat „în subordinea” Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, aflat sub jurisdicția Guvernului. „Este un atac brutal în adresa adresa independenței procesului electoral. (…) Prin această mișcare, Comisia Electorală Centrală este transformată dintr-un arbitru independent într-un simplu utilizator de date, iar partidul aflat la guvernare obține controlul politic total, inacceptabil asupra infrastructurii care procesează voturile dvs, a cetățenilor R. Moldova, cele din străinătate, precum și cele din Republica Moldova”, a spus președintele CUB.

Liderii celor trei partide consideră că găzduirea SIAS „Alegeri” de către STISC ar putea genera mai multe riscuri.

„În condițiile în care Guvernul nu este un actor independent sau obiectiv, ci este un actor politic, elector, noi nu putem să avem nicio garanție asupra faptului că datele care sunt colectate din secțiile de vot, datele care sunt procesate, datele personale ale alegătorilor nu sunt folosite în mod fraudulos de către o agenție, o unitate aflată sub controlul partidului aflat la guvernare. (…) Există riscul manipulării sau întârzierii raportării de prezență la vot. Datele privind prezența la vot sunt colectate și transmise în timp reale către comisiile electorale. O eventuală manipulare a acestor date înainte prezentarea lor publică poate influența comportamentul alegătorilor, favorizând anumite strategii de mobilizare sau întârziere, sau de prezență diferențiată a partidelor în ziua votului”, a declarat Munteanu.

Mai târziu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a respins acuzațiile celor trei politicieni, catalogându-le drept „neîntemeiate”.

„Acesta (SIAS „Alegeri” – n. r.) rămâne 100% sub controlul CEC, iar găzduirea tehnică de către STISC este o măsură standard de securitate aplicată în toate statele democratice. Instituția statului găzduiește peste 200 de sisteme informaționale ale instituțiilor publice, fără a avea acces la conținutul acestora, inclusiv în acest caz la datele electorale. Este vorba despre un centru de date certificat, menit să protejeze infrastructura critică a statului în fața atacurilor cibernetice”, a spus Vodă.

Potrivit reprezentantului Guvernului, în ultimii ani, SIAS „Alegeri” a fost ținta unor „atacuri masive”, care au reușit a fi respinse „cu succes” de către autorități. El mai precizat că, în același timp, poliția monitorizează spațiul online pentru a combate tentativele de manipulare și fraudă.

„Alegerile din Moldova vor fi, ca și până acum, libere, corecte și sigure. A afirma contrariul, fără dovezi, e o încercare periculoasă de a slăbi încrederea în democrație”, a declarat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului”, a adăugat Daniel Vodă.

Amintim că, pe 4 iulie, atât Comisia Electorală Centrală, cât și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică au comentat subiectul dat. Acestea au menționat că STISC oferă „exclusiv” protecție tehnică SIAS „Alegeri”, însă operarea, integritatea, accesul și utilizarea rămân în continuare în gestionarea CEC. „În ceea e privește verificarea numărului de alegători care au votat, se respinge orice posibilitate de manipularea a datelor în sistem or, acestea pot fi verificate în baza proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare. În context, CEC denunță răspândirea de informații eronate și interpretări rău-intenționate referitoare la independența sa. CEC consideră că aceste informații false, propagate în spațiul public, reprezintă un atac deliberat la adresa democrației, având ca scop discreditarea instituției și obținerea de avantaje politice în perspectiva alegerilor parlamentare ce vor avea loc pe 28 septembrie”, a menționat Comisia Electorală Centrală.