The Arts desk

Vile, apartamente și terenuri de peste 100 mln de euro în Italia a dirijorului Valerii Gherghiev, susținătorul lui Putin

Directorul artistic al Teatrului Mariinskii, dirijorul rus Valerii Gherghiev și companiile sale, ar deține zeci de imobile în opt orașe ale Italiei. Valoarea medie a acestora se ridică la peste 100 mln de euro, se arată într-o investigație publicată pe 12 aprilie de echipa politicianului Alexei Navalnîi.

Potrivit materialului, din 2016, Gherghiev deține o vilă amplasată într-o localitate din apropierea Romei. De asemenea, el deține un teren pe țărmul orașului Massa Lubrense de lângă Napoli.

În orașul Rimini, artistul deține zeci de terenuri și construcții, a căror suprafață totală ajunge la 288 mii de metri pătrați, inclusiv terenuri agricole, o parcare, un teren se baseball, un parc de distracții și un camping auto. Acesta mai deține un bar și un restaurant în Rimini.

La Milano, Gherghiev deține mai multe terenuri, inclusiv unul cu orez. De asemenea, are în posesie mai multe case, precum și un parc pe care îl dă în arendă autorităților locale. În total, echipa lui Navalnîi a identificat peste 800 mii de metri pătrați de pământ la Milano, înregistrate pe numele lui Gherghiev.

Anterior, această avere îi aparținea contesei japoneze Yoko Nagae. Gherghiev era considerat protejatul acesteia. În ziua morții, în 2015, aceasta i-a lăsat moștenire averea.

Printre imobilele în posesia cărora a intrat Gherghiev după moartea contesei se numără palatul Barbarigo din Veneția. Acesta este înregistrat pe numele companiei dirijorului –  Commercio Edilizio S.R.L. Aceeași firmă deține o parte din alt palat, amplasat în apropiere. De asemenea, deține o încăpere în piața San Marco, în care este amplasat restaurantul Quadri.

Autorii investigației susțin că Valerii Gherghiev este singurul proprietar al companiei Commercio Edilizio S.R.L. Din documente mai reiese că artistul rus este cetățean al Olandei. La rândul său, Gherghiev nu a confirmat informațiile. Mai mult, în declarațiile sale de avere nu sunt indicate aceste imobile – din 2017, declarațiile nu au mai fost publicate, deși acesta conduce un teatru de stat.

În Rusia, Gherghiev deține un apartament 670 m2 în Sankt Petersburg, propria sa sală de concerte, o vilă în satul Repino, precum și un apartament la Moscova. El mai deține un apartament de 165 m2 la New York, cumpărat în 2004 cu 2,5 mln de dolari (nici acesta nu figurează în declarație).

Gherghiev este și fondatorul unui fond de caritate, către care sunt transferate donații de la companii de stat. În Moscova și Sankt Petersburg, fondul deține imobile estimate la 968 mln de ruble. Gherghiev deține un card bancar al fondului cu care achită servicii medicale, note de plată în restaurante, zboruri, reparații și chiar facturile apartamentului său din capitala Rusiei. Între anii 2018-2020, în contul fondului, pe numele lui Gherghiev, au ajuns peste 300 mln de ruble.

Autorii investigației îl califică pe Valerii Gherghiev drept unul dintre cei mai activi adepți ai președintelui rus Vladimir Putin. Echipa lui Navalnîi solicită ca acesta să fie inclus în lista persoanelor sancționate pentru că susțin invazia Rusiei în Ucraina. Deocamdată, acesta nu a fost vizat de măsurile punitive.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

  • predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
  • dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
  • crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
  • organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
  • indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: