Știm că mulți se tem de vineri 13, dar la Top Shop, această zi vine cu noroc și super oferte! Pe 13, uităm de superstiții și ne bucurăm de reduceri șocante!
Oferta Specială: Cumpără 1 și primești 3! Exact cum ai citit! Pentru fiecare produs cumpărat, primești încă două cadou! Asta înseamnă că ai 3 produse la preț de 1. Nu-i așa că sună incredibil? Grăbește-te, pentru că oferta este valabilă doar pe 13! Reducere Explozivă la Setul Secret: −74%!
Descoperă Setul Secret cu o reducere impresionantă de −74%! Nu vei vrea să ratezi acest pachet
unic, perfect pentru cei care iubesc surprizele și reducerile masive. Pe lângă toate acestea, avem seturi ideale doar pentru tine!
Personalizate și adaptate nevoilor tale, aceste seturi sunt create pentru a-ți aduce confort și bucurie, indiferent de preferințe. De ce să alegi Top Shop de Vineri 13:
Super oferte la toate produsele!
Seturi ideale gândite special pentru tine.
Livrare rapidă și sigură la tine acasă.
Calitate garantată, la prețuri fără concurență.
Nu lăsa superstițiile să te oprească! Transformă vineri 13 în cea mai norocoasă zi a ta la Top Shop!
Ministerul Justiției anunță lansarea sistemului informațional „Registrul dosarelor succesorale și a testamentelor”. Platforma a fost dezvoltată de Agenția Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească, din subordinea Ministerului Justiției, în colaborare cu Camera Notarială.
Potrivit unui comunicat al ministerului, noul registru permite notarilor nu doar să înregistreze dosarele succesorale și testamentele, ci și să caute informații despre acestea sau să le retragă. Interconectat prin MConnect cu alte registre guvernamentale, inclusiv cu Registrul de stat al populației, sistemul oferă căutare după IDNP.
Până acum, notarii utilizau o aplicație învechită, care genera frecvent întârzieri și erori în executarea comenzilor. Noul sistem funcționează direct din browser, cu autentificare prin MPass, fără descărcări suplimentare.
„Dezvoltat pentru a înlocui o bază de date lansată în urmă cu 27 de ani, registrul vine cu o interfață modernă, este aliniat celor mai noi standarde de securitate cibernetică și simplifică substanțial munca notarilor. În același timp, cetățenii beneficiază de servicii mai rapide și mai calitative”, a menționat ministerul.
Aderarea la Uniunea Europeană (UE) nu înseamnă pierderea suveranității. Declarația a fost făcută de noua ambasadoare a UE în Republica Moldova, Iwona Piórko, într-un interviu pentru NewsMaker. Potrivit diplomatei, altfel nicio țară nu ar fi aderat.
Ambasadoarea a fost întrebată ce ar însemna aderarea la UE pentru suveranitatea Republicii Moldova, în contextul în care mai mulți cetățeni se tem că procesul ar putea duce la pierderea unei părți a acesteia. „În opinia dumneavoastră, ce aspecte ale suveranității Republicii Moldova ar putea fi de fapt păstrate — sau chiar consolidate — în urma aderării?”, a mai întrebat NM.
„Aceasta este o întrebare profundă și arată cât de aproape sunteți deja de UE, pentru că exact astfel de întrebări discutăm de ani de zile în interiorul Uniunii, în toate colțurile ei. Aderarea la UE nu înseamnă pierderea suveranității — altfel n-ar fi aderat nicio țară. Este vorba despre punerea în comun a suveranității, despre împărtășirea ei. Vocea voastră va conta mai mult, pentru că veți contribui la formarea politicilor UE”, a comunicat ambasadoarea.
Potrivit diplomatei, „suveranitatea energetică este extrem de valoroasă”, „la fel și cea economică — trăim într-o lume conectată, cu lanțuri valorice globale”. „Moldova va deveni parte robustă a acestor lanțuri. Suveranitatea economică va crește. Și cea politică — veți contribui la guvernarea unui spațiu mult mai mare decât țara voastră, o piață de 450 de milioane de oameni, respectată în toată lumea. Legislația noastră inspiră multe alte regiuni. Am lucrat patru ani în Singapore — în Asia de Sud-Est suntem sursă de inspirație în multe domenii”, a conchis noua ambasadoare.
Republica Moldova a marcat, pe 23 iunie 2025, 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate. Declaraţia de Suveranitate a fost votată pe 23 iunie 1990 de către deputaţii Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Documentul a stat la baza elaborării Constituției, Legea Supremă a Republicii Moldova. Adoptarea Declarației de Suveranitate este considerată, astfel, prima victorie importantă a forțelor democratice în lupta de renaștere şi eliberare națională.
În acest an, suveranitatea Republicii Moldova a fost sărbătorită la Chișinău printr-un marș. Circa 10.000 de persoane au participat la manifestația organizată de președinta Maia Sandu cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate. În aceeași zi, și socialiștii au ieșit în stradă la un protest, menționând că „suveranitatea Moldovei este astăzi în pericol” și că „trebuie să ne unim împotriva PAS-ului”. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) a declarat că direcția europeană aleasă de popor „este cea mai bună dovadă a suveranității Republicii Moldova”.
***
Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.
O fetiţă de 2 ani a murit în România, în urma unui stop cardio-respirator, în timp ce se afla la o clinică stomatologică din București. Aceasta fusese supusă unei proceduri de sedare profundă, chiar dacă, potrivit rudelor, analizeze indicau valori crescute la ficat, scrie Digi24.
Tatăl copilei a declarat că fetița trebuia să facă două tratamente de canal, iar analizele acesteia indicau valori de șase ori mai mari la ficat. „Nu am ce să vă spun, durerea e prea mare. Au omorât-o, asta este părerea mea. Nu știu ce a fost, inconștiență, neatenție”, a adăugat bărbatul.
Pe de altă parte, reprezentanții clinicii stomatologice au transmis că, în 11 ani de activitate, au realizat fără probleme 1.700 de proceduri similare de sedare profundă, cu aceeași echipă.
Colegiul Medicilor Bucureşti s-a autosesizat pe caz, la fel ca și ministrul Sănătății al României.
„Mi-e greu în momentul de faţă să vă spun cu exactitate ce s-a întâmplat acolo, ştiu că este vorba despre o intervenţie din zona stomatologică, cu anestezie generală prin procedură intravenoasă. Am discutat cu Corpul meu de Control şi cu Inspecţia Sanitară de Stat, care mâine (vineri – n.r.) vor verifica din punct de vedere administrativ dacă această clinică respecta toate protocoalele şi toate normativele în vigoare pentru astfel de intervenţii medicale sub anestezie generală. Şi sigur că, din punctul de vedere al conduitei terapeutice şi al modului în care a fost abordat medical pacientul, Colegiul Medicilor se va pronunţa”, a declarat Alexandru Rogobete, ministru al Sănătății.
Pe caz s-au sesizat și organele de drept, care investighează circumstanțele tragediei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
La negocieri, fiecare țară candidată la Uniunea Europeană (UE) își prezintă argumentele în toate domeniile, inclusiv în ceea ce ține de terenuri. Declarația a fost făcută de noua ambasadoare a UE în Republica Moldova, Iwona Piórko, într-un interviu pentru NM, în contextul discuțiilor anterioare despre vânzarea pământurilor țării străinilor odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit diplomatei, țara discută la negocieri cât timp este necesar pentru adaptare și „există adesea perioade de tranziție”.
În timpul interviului, ambasadoarea a fost întrebată dacă Moldova va putea refuza legal vânzarea terenurilor către cetățeni ai UE, după aderare.
„Despre terenuri — nu sunt în toate detaliile, dar îmi amintește de discuțiile din țara mea înainte de aderare (nota red: Polonia). Fiecare țară candidată își prezintă argumentele la negocieri, în toate domeniile — educație, terenuri, agricultură, transport — și discută cât timp este necesar pentru adaptare. Există adesea perioade de tranziție. Va trebui să respectați legislația UE, ca toate statele membre. Nu este ceva particular pentru Moldova. Dar veți contribui și voi la formarea acestei legislații — să nu uităm asta”, a comunicat noua ambasadoare a UE în Republica Moldova.
Amintim că în septembrie 2024, Janis Mazeiks, la acel moment ambasador al UE la Chișinău, a fost solicitat să comenteze unul dintre zvonurile din Moldova despre integrarea europeană, potrivit cărora pământul va fi vândut străinilor. Diplomatul a declarat că în UE circulația capitalului este liberă, de aceea cetățenii unei țări-membre, teoretic, pot achiziționa „orice” într-o altă țară-membră. Mazeiks a subliniat că autoritățile Moldovei și cele europene trebuie să discute acest aspect în cadrul negocierilor de aderare. Detalii AICI. Ulterior, Mazeiks a spus că „într-adevăr, în UE este mișcarea liberă a capitalului, astfel încât, orice cetățean dintr-un stat membru poate cumpăra orice într-un alt stat membru”. „Pe de altă parte, înțelegem că Moldova este un stat sărac și posibil că, în acest domeniu, va solicita o perioadă de tranziție”, a menționat Mazeiks, potrivit TV8.
Afirmațiile lui Janis Mazeiks au stârnit reacții pe rețelele de socializare. De exemplu, liderul socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că scopul referendumului constituțional privind aderarea la UE, care a avut loc pe 20 octombrie 2024, este să transforme Republica Moldova într-o „colonie” și să permită vânzarea pământurilor străinilor.
În reacție, Dorin Recean, la acel moment premier, a declarat că „Moldova în procesul de negociere a aderării va obține ceea ce e în interesul nostru național”. El a mai spus că țara noastră va „negocia ca pământurile noastre să nu fie vândute străinilor”. „În UE există numeroase state care și acum au restricții la vânzarea pământului către străini. La fel vom proceda și noi”, declara Recean. Detalii AICI. Iar președinta Maia Sandu a spus că „pământurile moldovenilor vor rămâne ale moldovenilor”. Detalii AICI.
***
Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Republica Moldova ar putea contribui la Scutul european pentru democrație – o inițiativă UE care vizează combaterea manipulării informaționale și ingerințelor străine – cu experiența în contracararea amestecurilor externe pe care a căpătat-o în urma scrutinelor din 2024 și 2025. Ea a menționat că țara noastră deja împărtășește statelor-membre ale blocului comunitar expertiza sa în acest domeniu. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 14 noiembrie.
„Comisia Europeană a lansat ieri Scutul european pentru democrație – o inițiativă demult așteptată în cadrul Uniunii Europene. (…) Cu ce ar putea contribui Moldova la această inițiativă este anume experiența pe care o aducem din două scrutine electorale – din toamna anului 2024, din toamna acestui an și de la referendumul care a avut loc la fel toamna trecută -, unde am fost supuși unor ingerințe fără precedent din partea Federației Ruse și a interpușilor lor. Această experiență ne-a ajutat să elaborăm un cadru normativ mai puternic, instrumente prin care putem contracara atacurile hibride, atacurile cibernetice la adresa infrastructurii critice a statului. Iar aceste bune practici le punem deja astăzi la dispoziția statelor-membre. Iată această experiență este ce poate aduce și contribui Moldova pentru a consolida și a proteja democrațiile în întreaga Uniune Europeană”, a declarat Cristina Gherasimov.
Comisia Europeană a prezentat pe 13 noiembrie Scutul european pentru democrație, o inițiativă care urmărește stimularea capacității blocului comunitar de a combate manipularea informațională și dezinformarea. Actul va avea la bază trei piloni: protejarea integrității spațiului informațional, consolidarea instituțiilor, alegeri corecte și libertatea mass-media, precum și implicarea activă a cetățenilor în viața democratică.
Unul dintre elementele-cheie ale inițiativei este crearea unui Centru European pentru Reziliență Democratică, care va sprijini schimbul de informații, consolidarea capacităților și cooperarea între statele membre UE.
Comisarul european pentru Democrație, Michael McGrath, a comunicat că statele candidate la aderare, inclusiv Republica Moldova, vor fi parteneri-cheie în activitatea noului Centru și vor avea acces la expertiză și mecanisme, pentru a putea să-și consolideze reziliența democratică.
