Festivalul Internațional de Muzică Clasică VinOpera, desemnat drept unul dintre cele mai frumoase cinci evenimente enogastronomice din lume, prin votul publicului Wine Travel Awards, revine la Castel Mimi pe 13 septembrie, la cea de-a VIII-a ediție. Evenimentul, organizat de Fundația Constantin Mimi, promite un program muzical de excepție.
Arii și compozitori celebri, la VinOpera 2025
Spectacolul de operă aduce în prim-plan arii și duete celebre: de la Mozart, cu „La clemenza di Tito” și Bellini, cu „La Sonnambula”, la Donizetti cu „Don Pasquale”, Verdi cu „La Traviata” și Rossini cu îndrăgita piesă „Bărbierul din Sevilla”. Printre operele care vor răsuna în cadrul festivalului este și „Valsul gramofonului”, semnat de regretatul compozitor Eugen Doga.
Spectacolul de operă va fi susținut de muzicienii Orchestrei Municipale Camerata şi vocile soliștilor Operei Naționale București – Sorana Negrea, Alexandru Constantin, Georgiana Dumitru și Bogdan Mihai, sub dirijoratul lui Cristian Spătaru. Seara se va încheia cu renumita scenă a toastului din opera „La Traviata” de Giuseppe Verdi, interpretată de toți artiștii.
Vinul serii – spumantul de Aur al Castel Mimi 9 Muses Feteasca Albă
VinOpera reunește muzica și vinul de înaltă calitate într-un loc emblematic pentru țara noastră – Castel Mimi, singurul castel vinicol din Republica Moldova. În acest an, vinul serii servit spectatorilor va fi spumantul 9 Muses Feteasca Albă, creat într-o serie inspirată și dedicată artei. Spumantul a fost recent medaliat cu Aur la prestigiosul concurs mondial Berliner Wine Trophy.
VinOpera – platformă culturală care promovează proiectele sociale în regiune
VinOpera este festivalul internațional, susţinut an de an de importante instituţii de stat şi internaționale, care promovează cultura, dar și contribuie la dezvoltarea proiectelor sociale în regiune, realizate de către Fundația Constantin Mimi.
„VinOpera este una dintre cele mai importante platforme culturale din Republica Moldova, care ne permite să atragem parteneri valoroși, precum companii, ambasade, organizații internaționale și autorități publice. Prin intermediul acestei platforme, Fundația Constantin Mimi promovează proiecte cu impact social, precum «Sprijin și speranță: Proiect pentru dezvoltarea copiilor cu dizabilități și a familiilor acestora», dedicat sprijinirii procesului de recuperare și incluziune a copiilor cu nevoi speciale din raionul Anenii Noi”, susţine Cristina Frolov, preşedinta Fundaţiei Constantin Mimi.
Biletele pentru VinOpera 2025 pot fi achiziționate pe iticket.md.
Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera, ediția a VIII-a, este organizat de către Fundația Constantin Mimi, finanțat de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român la Chișinău „Mihai Eminescu”, în parteneriat cu Mastercard, Orange și Castel Mimi.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Premierul Vasile Tofan a prezentat pe 5 noiembrie bilanțul primelor 100 de zile de activitate ale Guvernului. Timp de aproape o oră și jumătate, a vorbit despre reușitele Cabinetului, provocările și restanțele acestuia și a răspuns la întrebările jurnaliștilor, dar și ale deputaților din opoziție, care au venit la Guvern. Întrebat dacă este mulțumit de rezultate, Tofan a răspuns că „nu”. Șeful Executivului a spus că echipa sa este și va rămâne autocritică: „Niciodată nu vom fi un Guvern mulțumit”.
100 de zile de guvernare cu peste 180 de rezultate, dar și restanțe
Guvernul raportează peste 180 de rezultate, decizii și acțiuni în primele 100 de zile, unele finalizate, altele în curs de realizare. Între acestea: alocarea a 560 de milioane de lei pentru plata unică destinată bugetarilor și a 550 de milioane pentru compensațiile la energie, majorarea scutirii personale și prelungirea impozitului zero pe profitul nedistribuit până în 2029.
Raportul mai include reducerea birocrației, pregătirea unui nou sistem de salarizare în sectorul public, reorganizarea administrației centrale și locale și accelerarea investițiilor. Executivul susține că integrarea europeană ghidează aceste reforme și își menține obiectivul de a închide provizoriu negocierile de aderare la începutul lui 2028.
„Aceasta este una dintre cele mai importante concluzii ale acestor 100 de zile: fereastra europeană este deschisă, iar Moldova are o șansă reală să avanseze rapid. Responsabilitatea noastră este să folosim această perioadă pentru schimbări care vor rămâne și după aderare”, a declarat premierul.
NewsMaker
Executivul susține că a reușit a avansat cu aceste reforme într-o perioadă marcată de secetă hidrologică, dificultăți regionale de aprovizionare cu combustibili, fluctuații ale prețurilor la energie, atacuri cibernetice și efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Cele 100 de zile de guvernare au venit, însă, la pachet și cu restanțe, dar și provocări. Premierul Vasile Tofan recunoaște că nu este mulțumit de rezultate.
„Cetățenii au foarte mari așteptări de la noi și noi avem foarte mari așteptări de la noi, de asta, cu siguranță, nu sunt mulțumit, pentru că suntem un guvern autocritic și așa vom continua să rămânem – un guvern care se va gândi ce putem să facem mai mult ca să ne ridicăm la așteptările Guvernului. Niciodată nu vom fi un guvern mulțumit”, a declarat el.
„Democrația Acasă” și PCRM – la Guvern: „Nouă nu ne cade coroana”
La prezentarea bilanțului au participat și deputați de la „Democrația Acasă” și PCRM, în frunte cu Vasile Costiuc și Diana Caraman. Aceștia au ajuns la conferință după ce inițial nu li s-a permis accesul.
„Păcat că nu ați venit în Parlament, pentru că întrebări sunt multe și deputații sunt gata și au dorit să vi le pună. Dar noi suntem oameni cărora nu le cade coroana: am venit la dumneavoastră”, a declarat lidera fracțiunii PCRM Diana Caraman, care a criticat raportul de activitate.
Deputatul comunist Valeriu Muduc a reproșat felul în care au fost primiți parlamentarii și a comentat declarația premierului că nu este mulțumit de rezultatele Guvernului.
„Domnule prim-ministru, gospodarul bun se cunoaște de la poartă. Mulțumesc pentru primire, pentru invitație și cinismul de care a dat dovadă colegul dumneavoastră. Că „v-am așteptat cu drag” s-a văzut de la bun început”. Sunt probabil unicul în susținerea dvs. cu aprecierea de a spune că sunteți nemulțumit de activitatea dvs. Cred că nu doar dvs. Și miniștrii sunt nesatisfăcuți, toată țara e nesatisfăcută, poporul nostru”, a declarat Muduc.
În replică, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a explicat de ce bilanțul nu a fost prezentat în plen: „Raportul de 100 de zile nu este o obligație de a veni în Parlament. Prim-ministrul va veni în Parlament, conform legii, la raportul anual. Atunci veți avea oportunitatea să puneți întrebări”.
Premierul și miniștrii au răspuns, pe rând, întrebărilor deputaților. La sfârșitul conferinței, Tofan a spus că salută criticile, dar le-a reproșat parlamentarilor că unele intervenții au fost declarații politice făcute pentru vizibilitate.
„Democrația e așa – gălăgioasă, complicată, critică. Dar, pe cât nu ar fi de complicată, eu sunt deschis acestei democrații. De asta, am așteptat să vă dați cu toții întrebările. Chiar și întrebările critice, eu le salut. În același timp, am o rugăminte, pentru că foarte multe dintre întrebările dvs., nu au fost, în umila mea părere, focusate pe subiecte în așteptarea unui răspuns. Sunt întrebări care vor să facă o declarație politică, ca să apăreți seara la televizor, pe TikTok. Rugămintea mea este să ne focusăm mai mult pe soluții reale, nu videouri virale, nu minciuni la Giurgiulești, domnule Costiuc. Noi avem mult prea multe probleme în țara asta și mult prea puțin timp pentru a le rezolva”, a declarat Tofan.
***
Vasile Tofan și membrii Cabinetului au depus jurământul pe 22 iulie 2026, la o zi după ce au primit votul de încredere al Parlamentului. Predecesorul său, Alexandru Munteanu, a refuzat să prezinte un bilanț la 100 de zile de mandat, considerând această tradiție depășită.
Înainte de a ajunge la guvernare, Tofan pleda pentru reforme de șoc în stilul președintelui argentinian Javier Milei. NewsMaker a analizat ce a reușit să facă premierul, la ce idei a renunțat și care dintre ele au rămas doar la nivel de declarații răsunătoare și postări pe Facebook – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Polițiștii din Rezina au fost sesizați cu privire la depistarea unui obiect asemănător unei drone într-o zonă împădurită din apropierea satului Gordinești, din raion. Informația a fost anunțată de Inspectoratul General al Poliției (IGP), care a precizat că experții Secției tehnico-explozive s-au deplasat la fața locului pentru a examina obiectul.
„Cu puțin timp în urmă, polițiștii din Rezina au fost sesizați cu privire la depistarea unui obiect asemănător unei drone, într-o zonă împădurită din apropierea satului Gordinești. Experții Secției tehnico-explozive a Poliției s-au deplasat la fața locului pentru a examina obiectul și a stabili natura și proveniența acestuia”, a anunțat IGP.
Inspectoratul a îndemnat cetățenii să nu se apropie și să nu atingă eventualele fragmente sau obiecte suspecte și să evite zona până la finalizarea verificărilor.
Igor Dodon, deputat și lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), solicită retragerea proiectului de lege privind regimului stării de asediu și al stării de război. Politicianul susține că cetățenii țării percep inițiativa drept o pregătire pentru un pretins conflict armat și că ar fi fost contactat de „zeci” de persoane care ar fi îngrijorări cu privire la acest document. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unor declarații de presă din 5 noiembrie, la Parlament.
„Domnul Nosatîi trebuie să-și dea seama că, prin această lege, a aprins spiritele în Republica Moldova. La mine s-au adresat zeci de persoane care sunt gata să cedeze cetățenia Republicii Moldova și să plece din țară. (…) Acolo unde nu o să-i ia forțat la război. (…) Cu regret, populația a primit acest proiect de lege ca o pregătire de un scenariu ucrainean, unde îi pe oameni cu forța de pe stradă și îi trimit la război. (…) Nu glumesc acum și nu vreau să sperii pe nimeni. Vă spun că am primit, pe parcursul ultimelor 24 de ore, zeci de sunete și mesaje din partea tinerilor – hai să spunem așa, vârsta 20-35 – care sunt foarte, foarte speriați de acest proiect de lege. De aceea, noi cerem categoric ca acest proiect de lege să fie retras de către Guvern și să nu fie nici așa inițiativă în genere”, a declarat Igor Dodon.
Amintim că secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare.
Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.
Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.
Documentul a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Totodată, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului de lege privind regimul stării de asediu și al stării de război. Documentul critică inclusiv prevederea potrivit căreia moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi obligați să revină în țară dacă primesc ordin de chemare. La momentul publicării acestei știri, petiția a adunat 1 005 semnături.
Pe 5 noiembrie, prim-ministrul Vasile Tofan a îndemnat politicienii de opoziție care critică proiectul de lege să creeze „isterie pe loc gol”. Șeful Guvernului a subliniat că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu.
Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.
Premierul Vasile Tofan susține că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu. Oficialul a îndemnat să nu fie creată „isterie pe loc gol”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 5 noiembrie, după ce a fost întrebat de NewsMaker cum comentează criticile opoziției la adresa proiectului Ministerului Apărării și solicitarea de retragere a acestuia.
„Fiecare țară are un astfel de cadru legal. Vă rog frumos să nu creăm isterie pe loc gol. Noi trebuie să fim pregătiți pentru orice situație și fiecare stat responsabil, care gândește în interesul cetățenilor săi, trebuie să aibă un cadru pentru orice situație, inclusiv pentru situații excepționale. Și asta ne-am propus cu acest draft de proiect”, a răspuns Tofan.
Ulterior, oficialul a fost întrebat de jurnaliști de ce este necesară o asemenea lege în acest moment și dacă există riscuri concrete la adresa securității.
„Fiecare țară din lume care se respectă și care e serioasă în ceea ce ține de riscuri, nemaivorbind de o țară care se află într-o zonă unde vecinii sunt în război deschis deja de aproape 5 ani, trebuie să aibă un cadrul legal pentru situații excepționale. Exact asta am făcut. Parcursul firesc este că lucrurile se discută la nivel de Guvern, se avizează în toate ministerele, se ia o decizie de Guvern și, după asta, proiectul de lege trece în Parlament, unde va fi dezbătut inclusiv în Comisia de securitate, inclusiv în alte comisii. După asta, eu cred că e și semnul unei democrații: va fi dezbătut în plenul Parlamentului și eu încurajez toată lumea să vină cu argumentele pe care le are. (…) Considerăm că este un proiect foarte important, pentru că nu trebuie să ne ascundem după deget și să pretindem că lângă Moldova nu are loc un război. Atunci, noi trebuie să fim pregătiți pentru toate situațiile, inclusiv situații excepționale, ca să nu improvizăm în timp de criză. Un stat care se respectă și care vrea să-și protejeze cetățenii nu lasă lucrurile la improvizare când riscurile se materializează”, a răspuns premierul.
***
Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.
Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.
Proiectul se află în etapa de consultări. Totuși, acesta a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Și liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea lui. Potrivit parlamentarului, documentul „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Solicitat de NM, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a calificat, la rândul ei, „nepotrivită” comparația liderului socialist: „În Ucraina, zilnic mor copii și sunt distruse case de locuit, biserici, școli și spitale de bombele trimise de Rusia. În Moldova e pace și anume pentru a menține pacea lucrează guvernarea. Pentru ce lucrează Dodon?”.
Între timp, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului. Adresată Parlamentului, Guvernului și Ministerului Apărării, petiția a adunat deja peste 800 de semnături.
Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că majorarea salariilor deputaților la aproape 46 000 de lei va presupune includerea unor plăți suplimentare în salariul de bază. Astfel, deputații nu vor mai primi separat bani pentru plata asistenților și cheltuielile de protocol, aceste sume urmând să fie incluse în remunerația lunară. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 5 noiembrie.
„În cazul deputaților, alocările de la buget nu vor fi esențiale, nu vor fi modificate. Pentru că plățile suplimentare pe care le primeau deputații, de exemplu, pentru consilieri, cheltuieli de protocol, vor fi trecute în salariu. Cu alte cuvinte: deputații vor trebui să se lipsească, începând cu 1 ianuarie 2027, de plata pentru asistent. Pentru transport rămâne, fiindcă se folosesc de mașina proprie și se deplasează. (…) 12 000 pentru asistent și 1 000 pentru protocolul… Aceste 13 000 trec în baza salariului”, a declarat Igor Grosu.
Șeful legislativului a justificat măsura prin necesitatea de a face ordine în sistemul de salarizare și de a elimina practicile de remunerare informală a unor demnitari și funcționari publici.
„Cred că, fără a ne lăuda, suntem unica guvernare care ne asumăm să face regulă în acest sistem, pentru că de-a lungul anilor, în special în perioada oligarhului, era o practică foarte nocivă pentru stat: practica de plăti demnitarii, unii funcționari în plic. (…) Eu nu exclud – dar este o ipoteză, nu am dovezi la moment – că și în actualul Parlament unele fracțiuni din opoziție continuă astfel de practici. Iată de ce noi trebuie să facem odată și odată regulă. Dacă statul nu este capabil sau nu are determinare să-și plătească funcționarii, demnitarii, atunci ca și în cazul armatei: dacă nu-ți finanțezi tu armata proprie, la un moment dat ajungi să finanțezi armata străină. Așa și în acest caz. Înțeleg că măsura este nepopulară, dar noi trebuie să ne asumă să facem o regulă în sistemul de salarizare și să nu mai admitem acest obicei corupt de a retribui … pentru că acel care plătește în plic, influențează pe unii indivizi, mai ales din Parlamentul Republicii Moldova”, a spus el.
Amintim că, pe 3 noiembrie, ministra Finanțelor, Victoria Belous, a anunțat că deputații din Republica Moldova ar putea primi, din 1 ianuarie, salarii de aproape 46 000 de lei lunar, față de 20 800 de lei în prezent. Oficiala a declarat că Guvernul intenționează să aprobe proiectul noii legi a salarizării în noiembrie, după ce va primi opinia Comisiei Europene. Nici pentru miniștri, nici pentru alți angajați din sectorul public care au salarii „decente” nu sunt prevăzute majorări.
Tot din 2027, salariul brut al președintei Maia Sandu ar urma să crească de la 22 000 la 55 000 de lei, adică cu aproape 147%.
Potrivit ministrei Finanțelor, proiectul a parcurs deja consultările interne și a fost transmis partenerilor din Uniunea Europeană pentru examinare. Autoritățile așteaptă opinia Comisiei Europene și intenționează să îl aprobe în Guvern pe parcursul lunii noiembrie.
Dacă Guvernul o va aproba, parlamentul o va vota, iar președinta Maia Sandu o va promulga, noua Lege a salarizării va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.
