Profimedia

Vladimir Putin le-a ţinut o lecţie liderilor africani care încearcă să medieze o pace în Ucraina

​Vladimir Putin le-a dat pe 17 iunie liderilor africani care încearcă să medieze o pace în războiul din Ucraina o listă de motive pentru care crede că multe dintre propunerile lor sunt greşite, aruncând şi mai multă apă rece asupra unui plan deja respins în mare parte de Kiev, scrie HotNews.

Liderii africani căutau să ajungă la un acord asupra unei serii de „măsuri de consolidare a încrederii”, chiar şi în condiţiile în care Kievul a început săptămâna trecută o contraofensivă pentru a alunga forţele ruseşti din teritoriile din sudul şi estul Ucrainei pe care le ocupă.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat vineri, după întâlnirea cu aceştia la Kiev, că o condiţie pentru discuţiile de pace este ca Moscova să-şi retragă forţele de pe teritoriul ucrainean ocupat, lucru despre care Rusia spune că nu este negociabil.

Putin a deschis discuţiile de sâmbătă cu reprezentanţii Senegalului, Egiptului, Zambiei, Ugandei, Republicii Congo, Comorelor şi Africii de Sud într-un palat de lângă Sankt Petersburg, subliniind angajamentul Rusiei faţă de continentul african. Însă, după prezentările preşedinţilor din Comore, Senegal şi Africa de Sud, Putin a intervenit pentru a contesta ipotezele planului – care se bazează pe acceptarea frontierelor recunoscute la nivel internaţional – înainte ca runda de declaraţii să meargă mai departe.

Demonizarea Occidentului

Putin şi-a reluat teza că Ucraina şi aliaţii săi occidentali ar fi declanşat conflictul cu mult înainte ca Rusia să-şi trimită forţele armate peste graniţă, în februarie anul trecut.

El a susținut că Occidentul, şi nu Rusia, este responsabil pentru creşterea bruscă a preţurilor mondiale la alimente, la începutul anului trecut, care a afectat în special Africa. A mai spus delegaţiei că exporturile de cereale ucrainene din porturile din Marea Neagră, pe care Rusia le-a permis în ultimul an, nu au contribuit deloc la atenuarea dificultăţilor Africii legate de preţurile ridicate ale alimentelor, deoarece aceste exporturi ar fi mers în mare parte către ţările bogate.

Şi a mai susținutcă Rusia nu a refuzat niciodată discuţiile cu partea ucraineană, care au fost blocate de Kiev. Cu toate acestea, Moscova a declarat în repetate rânduri că orice pace trebuie să permită „noi realităţi”, ceea ce înseamnă anexarea celor cinci provincii ucrainene, dintre care patru sunt doar parţial controlate de Moscova – o linie roşie pentru Kiev.

Respingerea păcii

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, în intervenții televizate, că Moscova împărtăşeşte „principalele abordări” ale planului african, dar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost citat de agenţiile de presă ruseşti spunând că acesta este „dificil de realizat”.

Peskov a declarat că Putin s-a arătat interesat de plan, ale cărui 10 puncte au fost expuse de preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa în prezentarea sa, iar Rusia va continua dialogul cu ţările africane.

Lavrov a ţinut să precizeze că liderii africani nu i-au adus liderului de la Kremlin niciun mesaj din partea lui Zelenski.

Putin a mai susținut că Moscova este „deschisă la un dialog constructiv cu oricine doreşte să instaureze pacea pe baza principiilor de corectitudine şi de recunoaştere a intereselor legitime ale părţilor”.

Nu s-a spus nimic deocamdată despre discuţiile bilaterale pe care Ramaphosa, gazda unui summit din august la care participă Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, a declarat că le va avea cu Putin. De când Curtea Penală Internaţională l-a pus sub acuzare pe Putin, în martie, pentru crime de război – pe care acesta le respinge – Africa de Sud, ca membru al curţii, se află în situaţia ciudată de a fi obligată să îl aresteze dacă acesta pune piciorul acolo.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: