Pool PEUE/ Javier Etxezarreta

Vladimir Zelenski nu exclude că Putin ar putea primi o invitație la următorul Summit pentru pace în Ucraina

Președintele ucrainean Vladimir Zelenski nu exclude faptul că omologul său rus Vladimir Putin va primi o invitație la următorul summit pentru pace în Ucraina. Precizarea a fost făcută într-un interviu pentru Bloomberg, care a fost publicat în seara de 3 iulie. 

Vladimir Zelenski a declarat că dacă Rusia și Ucraina vor reuși să găsească o modalitate de a se așeza la masa de negocieri, nu se așteaptă ca Putin să fie implicat în acestea „în viitorul apropiat”, deoarece crede că președintele rus este „prea speriat să vină”. În același timp, liderul de la Kiev nu a exclus faptul că Putin va primi o invitație la următorul summit pentru pace.

Acesta a spus că, pentru ca războiul să „se încheie în mod corect pentru Ucraina și pentru lume”, SUA și China ar trebui să „lase deoparte diferențele” și să acționeze împreună ca mediatori. Vladimir Zelenski a declarat că Beijingul ar trebui să joace un „rol serios” în soluționarea războiului, deoarece Rusia este foarte dependentă de piața chineză de exporturi.

Amintim că, pe 15 și 16 iunie, în Elveția, a avut loc primul Summit pentru pace în Ucraina. Acesta a fost inițiat de Ucraina pentru a discuta „Formula de pace” a lui Vladimir Zelenski – un plan din 10 puncte, care, potrivit Kievului, trebuie îndeplinite pentru a pune capăt războiului. Doar trei puncte ale inițiativei au fost discutate la summit: securitatea nucleară, securitatea alimentară, precum și schimbul de prizonieri și returnarea copiilor ucraineni deportați ilegal în Rusia. Liderii a peste 90 de țări și organizații au participat la eveniment. Rusia nu a fost invitată, iar China nu a dat curs invitației. După summit, Zelenski a anunțat că în câteva luni va avea loc o nouă ediție a summit-ului pentru pace. Într-o reacție la eveniment, Kremlinul a declarat că rezultatul summit-ului pentru pace „tinde spre zero”.

***

Ucraina a fost invadată de armata rusă, la ordinul lui Vladimir Putin, pe 24 februarie 2022.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Igor Grosu, despre „federalizarea Moldovei”: „Idei scoase de la naftalină de Federația Rusă”

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a calificat planul de „federalizare a Moldovei”, atribuit Moscovei, drept „idei scoase de la naftalină de Federația Rusă”, adăugând că acestea „nu contează pentru noi”. Declarația a fost făcută pe 14 noiembrie, pentru TVR Moldova.

„Noi am avut referendum, în care oamenii au votat și am pus în Constituție: vectorul Republicii Moldova este integrarea europeană. Punct. În rest, toate ideile de naftalină, scoase de la naftalină de Federația Rusă, nu contează pentru noi”, a declarat Grosu.

Amintim că, pe 12 noiembrie, publicația Echo, declarată „agent străin” în Federația Rusă, a scris – citând surse din diferite grupuri de negociatori implicați în discuțiile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei – că printre condițiile Moscovei referitoare la sistemul european de securitate, înaintate în cadrul negocierilor, s-ar număra transformarea Republicii Moldova într-o republică federală, formată din Moldova, Transnistria și Găgăuzia, precum și organizarea unui referendum privind independența Transnistriei și Găgăuziei, în cazul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Detalii AICI.

Pe 13 noiembrie, publicația Bild a scris că reprezentanții Rusiei au înaintat condițiile privind o „nouă ordine europeană de securitate” în cadrul unor negocieri neoficiale privind încheierea războiului din Ucraina. Acestea au fost prezentate și reprezentanților europeni în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi, a menționat sursa citată. În ceea ce privește Republica Moldova, publicația relata, de asemenea, că Rusia propune transformarea acesteia într-o republică federală, care să includă Moldova propriu-zisă, Găgăuzia și Transnistria. În cazul aderării țării la UE, Transnistria și Găgăuzia ar trebui să aibă posibilitatea de a organiza referendumuri privind independența, a mai notat publicația. 

Menționăm că, pe 10 noiembrie, Ucraina și Rusia au reluat, pentru prima dată după câteva luni, negocierile directe la nivel de lucru privind încheierea războiului, cu medierea Statelor Unite. Potrivit DW, pe 10 și 11 noiembrie, delegațiile rusești și ucrainene au discutat la Abu Dhabi, cu medierea SUA, posibilele condiții pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. A doua zi, pe 12 noiembrie, emisarul special și ginerele președintelui SUA Donald Trump, Jared Kushner, a plecat la Moscova împreună cu emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, pentru negocieri cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Ulterior, negociatorii americani au zburat la Dublin, unde s-au întâlnit cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. După trei zile de negocieri privind Ucraina, desfășurate în diferite forme, Jared Kushner a anunțat că Moscova și Kievul au convenit să implice în discuții și țările europene.

În reacție la informațiile despre „federalizarea Moldovei”, Guvernul de la Chișinău a declarat că „cu cât Republica Moldova avansează mai mult spre Uniunea Europeană, cu atât apar mai multe sperietori de la Moscova”. Detalii AICI.

***

Amintim că, la referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, desfășurat în 2024, opțiunea DA a fost susținută de 749 719 persoane, iar opțiunea NU – de 739 155 de persoane. Pe teritoriul țării, cele mai mici scoruri în favoarea aderării la UE s-au înregistrat în Găgăuzia (5,16%), raionul Taraclia (13,15%) și raionul Ocnița (21,06%). La polul opus, eurointegrarea a fost susținută cel mai mult în raionul Ialoveni (67,70%), raionul Strășeni (62,37%) și raionul Călărași (60,46%).

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: