Andrei Mardari / NewsMaker

Vlah, despre protestele din Găgăuzia: „Nu vizează momente de destabilizare”

Protestele din Găgăuzia sunt dictate de prețurile mari și nu vizează momente de destabilizare pe teritoriul Republicii Moldova. Asigurarea vine din partea bașcanului Irina Vlah, care susține că anumiți politicieni în mod special ar lansa falsuri, pentru a se eschiva, de facto, de responsabilitatea pe care o poartă în decalajul nivelului de trai al oamenilor, în special în ultima perioadă, odată cu scumpirile în lanț.

„Toate protestele care au fost în Găgăuzia au fost legate de prețuri și o viață foarte dificilă în care trăiesc oamenii. Știu că sunt anumiți politicieni care spun aceste zvonuri (n.r: că ar viza momente de destabilizare) special, pentru că alți oameni trebuie să fie vinovați de situația economică, numai nu ei. De aceea eu vreau să spun că situația la noi este ca la Bălți, Chișinău, doar că oamenii noștri sunt mai deschiși și nu pot să tacă. (…) Au motivare strict economică și nu vizează momente de destabilizare, pentru că noi suntem cetățenii Republicii Moldova și altă opinie nu poate să fie”, a declarat Irina Vlah în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive.

Bașcanul Găgăuziei a făcut referire, inclusiv, la noile prețuri la gaz, care se vor majora, din 1 octombrie, cu peste 6 lei pentru fiecare metru cub de gaze naturale consumate. Vlah susține că autoritățile de la Chișinău ar trebui să renegocieze contractul cu Gazprom, pentru a obține un preț mai avantajos. Mai mult, bașcanul a comentat și decizia unor deputați din opoziție, care au plecat recent în Federația Rusă, pentru a negocia un preț mai bun la gaz pentru regiunea Orhei. Vlah spune că singurele persoane care pot negocia, de facto, un preț mai avantajos ar fi președinta țării, Maia Sandu, prim-ministra Natalia Gavrilița, speakerul Igor Grosu sau viceprim-ministrul Andrei Spînu.

„Separat noi nu putem merge la Moscova să discutăm despre astfel de lucruri. Sunt oameni care se ocupă de astfel de subiecte: președinta, speakerul, prim-ministra și atunci când cineva spune că vrea să meargă să decidă aceste probleme, atunci e clar că da, ei pot să meargă, dar și ei știu că nu pot să rezolve aceasta problema. (…) Dacă noi vrem să rezolvăm, noi trebuie să negociem. Dacă am mers în octombrie 2021 și am negociat cu Gazprom-ul, de ce nu putem să mergem și acum.? Vedem țări care au negociat și acum au preț bun la gaz, comparativ cu noi. Trebuie să ne gândim la oameni în primul rând, apoi alte probleme să rezolvam”, a mai spus Vlah.

Amintim că acum câteva săptămâni, în Găgăuzia au avut loc o serie de proteste organizate, în mod special, în week-enduri. Nemulțumiți de politicile guvernării, locuitorii autonomiei îi cereau guvernului să stopeze creșterea galopantă a prețurilor și să meargă la Moscova pentru a negocia un contract de gaze mai avantajos pentru Moldova. Manifestanții au semnat, în acest sens, mai multe rezoluții, prin care au cerut ajutorul Rusiei. Ulterior, președinta Republicii Moldova a comentat protestele anti-guvernare organizate în Găgăuzia. Șefa statului spunea atunci că organizatorii manifestațiilor ar face jocul Moscovei și-i îndemna „să-și aducă aminte” că, de facto, locuiesc în Republica Moldova – țară pe care ar trebui să o respecte.

Între timp, prim-ministra Natalia Gavrilița a răspuns, recent, criticilor care acuză guvernarea că nu ar merge la Moscova pentru a negocia un preț mai bun la gaz. Premierul a declarat recent că nu există o deschidere din partea rusă în acest sens, care să argumenteze o vizită de rang înalt în Rusia. Premierul a calificat atunci relațiile cu Federația Rusă drept „complicate”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Guvern

„Criza din martie a arătat cât de mult contează solidaritatea”: Sandu și Munteanu, de Ziua Nistrului

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Președinta Maia Sandu a declarat că, de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol. Referindu-se la criza din martie 2026, șefa statului a anunțat că a mulțumit celor care au intervenit. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu.

Șefa statului, Maia Sandu, a scris pe o rețea de socializare că „de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol”. „Criza din martie 2026, provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a arătat cât de mult contează solidaritatea și capacitatea de a acționa împreună în momente dificile. (…) Nistrul este esențial pentru sănătatea oamenilor, agricultură, economie, energie și siguranța comunităților noastre. Protejarea lui trebuie să rămână o preocupare constantă pentru noi toți”, a adăugat președinta.

Șefa statului a anunțat că, pe 29 mai, a mulțumit „celor care au intervenit cu profesionalism și responsabilitate pentru a preveni consecințe mai grave și pentru a avea grijă de oamenii noștri”.

Facebook/Maia Sandu
Facebook/Maia Sandu

În context, instituția prezidențială a invitat doritorii să viziteze o expoziție din fața Președinției și să redescopere „unul dintre cele mai prețioase simboluri naturale ale Republicii Moldova”.

Facebook/Maia Sandu

„Pentru mine, Nistrul a fost mereu mai mult decât o linie pe hartă. O parte din copilăria și tinerețea mea sunt legate de malurile lui. (…) Îmi amintesc verile în care îl traversam înot, fără să mă gândesc prea mult la simboluri, la politică sau la istorie. (…) Poate că tocmai lucrurile pe care le considerăm firești ajung să fie cele pe care le prețuim cel mai mult atunci când le vedem puse în pericol. Anul acesta, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din zona Novodnestrovsk, mulți oameni au urmărit cu îngrijorare informațiile despre posibilele efecte asupra Nistrului și asupra surselor noastre de apă. (…) Abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

În ajunul Zilei Nistrului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat autoritățile locale amplasate pe malurile Nistrului să organizeze campanii de salubrizare, iar locuitorii și toți doritorii să se alăture acestor acțiuni.

***

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Resursele de apă ale bazinului Nistrului, în limitele teritoriului Republicii Moldova, sunt evaluate la 10 700 mil. m³, iar mai puțin de 30% din acest volum se formează pe teritoriul țării. Astfel, Nistrul alimentează cu apă potabilă circa 80% din populația țării și 99% din populația municipiului Chișinău. Nistrul își are izvorul în Munții Carpați, are o lungime totală de 1 350 km și o suprafață a bazinului de 72,1 mii km², dintre care pe teritoriul Republicii Moldova cursul său se întinde pe 142,5 km, iar suprafața bazinului este de 19,2 mii km², adică 26,5% din teritoriul total al bazinului.

Amintim că, pe 10 martie 2026, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă. În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării. 

Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului. 

Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina. 

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: