Vlah, după ce „Inima Moldovei” a pierdut la Curtea Constituțională: „A dat undă verde abuzurilor”. Reacție: declarații politice

Lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a criticat decizia din 30 iunie a Curții Constituționale, menționând că hotărârea „înseamnă că, de acum încolo, orice partid din Moldova va putea fi exclus din alegeri sau i se va limita activitatea doar în bază de suspiciuni”. Ea a anunțat că va sesiza Comisia de la Veneţia şi Secretarul General al Consiliului Europei. În replică, Curtea Constituțională a declarat că Vlah a fost invitată la ședința în care a fost examinată inclusiv sesizarea sa, unde ar fi putut expune criticile la Legea privind partidele politice, dar nu a dat curs invitației. Curtea a precizat, de asemenea, că decizia din 30 iunie ia în considerare toate constatările Comisiei de la Veneția.

Pe 30 iunie, partidele „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei”, „Moldova Mare”, precum și partidul „Inima Moldovei” au pierdut litigiul la Curtea Constituțională. Acestea au contestat prevederea legală care a permis Ministerului Justiției să solicite în instanță suspendarea activității formațiunilor politice. În cazul partidelor „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei” și „Moldova Mare”, ministerul le-a considerat succesoare ale partidului neconstituțional „Șor”, iar în cazul partidului „Inima Moldovei” – pe motiv de suspiciuni de finanțare ilegală.

Ce a declarat Vlah

Pe 1 iulie, lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „într-un stat care se pretinde democratic este inadmisibil să privezi un partid de dreptul de a participa la alegeri sau să-i limitezi activitatea doar în baza unor suspiciuni”.

„Mai mult ca atât, Comisia de la Veneția, în avizul său din luna martie a anului curent, a indicat direct că un partid nu poate fi exclus din alegeri şi să-i fie limitată activitatea doar în temeiul unor suspiciuni. Indiferent de argumentele cu care a operat Curtea Constituţională, păstrarea, în Legea partidelor, a acestor prevederi abuzive este un afront adus Comisiei de la Veneţia, Consiliului Europei, în general. În perioada imediat următoare voi expedia o nouă scrisoare către Comisia de la Veneţia şi către Secretarul General al Consiliului Europei. Îi voi informa despre evoluţiile de ultima oră prin prisma avizului din luna martie, inclusiv mă voi referi şi la decizia Curţii Constituţionale din 30 iunie”, a adăugat Vlah.

Ea a mai spus că decizia Curţii Constituționale „înseamnă că de acum încolo orice partid din Moldova va putea fi exclus din alegeri sau i se va limita activitatea doar în bază de suspiciuni”. „De facto, prin decizia sa de ieri, Curtea Constituţională a dat undă verde abuzurilor şi dezmăţurilor antidemocratice”, a menționat Vlah.

Reacția Curții Constituționale

Curtea Constituțională a declarat că „nu este în măsură să comenteze declarațiile politice” ale Irinei Vlah referitoare la hotărârea din 30 iunie. „În calitatea sa de reprezentant principal al Partidului Republican „Inima Moldovei”, dna Irina Vlah a fost invitată la ședința Curții Constituționale, la care s-a examinat inclusiv sesizarea sa nr. 252g/2025, în cadrul căreia ar fi putut expune direct critica la adresa Legii privind partidele politice. Domnia sa, însă, nu a dat curs invitației”, a adăugat Curtea.

Cu referire la hotărârea din 30 iunie, Curtea a declarat că decizia „ia în considerație toate constatările Comisiei de la Veneția din Opinia amicus curiae nr. 1262/2025 pentru Curtea Constituţională a Republicii Moldova privind statutul și măsurile referitoare la partidele succesoare ale partidelor politice declarate neconstituționale”.

„Legislatorul a prevăzut aplicabilitatea limitării activității partidului ca măsură asiguratorie în situații excepționale și doar dacă se demonstrează existența unor circumstanțe reglementate limitativ de lege, adică doar în cazurile: (i) „unor încălcări grave”; (ii) „unui pericol real și iminent” și (iii) al riscului producerii unor „consecințe iremediabile”. Totodată, Curtea a conchis că Ministerul Justiției, ca reclamant în cauză, va trebui să prezinte „argumente și probe” care justifică aplicarea măsurii. De asemenea, Curtea a ajuns la concluzia că legislatorul a acordat instanței de judecată competența de a verifica, în fiecare cauză concretă, dacă cererea reclamantului este întemeiată pe elemente factuale precise și actuale, dacă riscul invocat este real și iminent, dacă urmările posibile sunt ireparabile și dacă măsura solicitată este indispensabilă pentru prevenirea încălcării ordinii democratice”, a adăugat Curtea.

***

Amintim că, în 2025, Ministerul Justiției, în baza noilor prevederi ale Legii privind partidele politice, s-a adresat Curții de Apel Chișinău cu solicitarea de a limita activitatea partidelor „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei” și „Moldova Mare”. Ministerul Justiției le-a acuzat că sunt partide succesoare ale partidului neconstituțional „Șor” – adică folosesc aceleași surse de finanțare, aceeași conducere și își coordonează acțiunile din același centru.

În cazul partidului „Inima Moldovei”, Ministerul Justiției a solicitat suspendarea activității partidului din cauza suspiciunilor de finanțare ilegală. Anterior, NewsMaker scris că grupul de lucru al Comisiei Electorale Centrale (CEC) nu a identificat urme de finanțare a partidului „Inima Moldovei” din Rusia. Astfel, pe 3 iunie 2026, Irina Vlah a cerut Ministerului Justiției să-și retragă cererea depusă la Curtea de Apel Chişinău. Ministerul Justiției a declarat că va examina solicitarea „conform competențelor și cu respectarea cadrului procedural aplicabil”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alegerile pentru bașcanul Găgăuziei: de luni începe depunerea actelor. Cine poate candida

Luni, 21 septembrie, începe perioada de depunere a documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de bașcan al Găgăuziei. Despre acest lucru a anunțat Comisia Electorală Centrală (CEC).

Potrivit CEC, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a stabilit locul și programul pentru depunerea documentelor necesare înregistrării candidaților la funcția de bașcan, în alegerile din 15 noiembrie. Documentele vor putea fi depuse în perioada 21 septembrie – 6 octombrie.

Documentele necesare pentru înregistrarea candidaților independenți, a grupurilor de inițiativă și a concurenților electorali vor fi depuse la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, în municipiul Comrat. În perioada 21 septembrie – 5 octombrie, documentele vor putea fi depuse de luni până vineri, între orele 10:00 și 16:00, cu pauză între 12:00 și 13:00. Pe 6 octombrie, ultima zi de depunere, programul va fi între orele 09:00 și 17:00, cu aceeași pauză.

Totodată, a fost constituită o comisie care va organiza tragerea la sorți. În cazul în care doi sau mai mulți solicitanți vor depune documentele pentru înregistrare în aceeași zi, la ora 17:00 a zilei respective va fi organizată tragerea la sorți pentru stabilirea ordinii de înscriere a concurenților electorali în buletinul de vot.

Condițiile pentru candidații la funcția de bașcan

Potrivit CEC, poate fi ales în funcția de bașcan al Găgăuziei cetățeanul Republicii Moldova cu drept de vot care, inclusiv în ziua alegerilor, a împlinit vârsta de 35 de ani, a domiciliat sau domiciliază pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia o perioadă nu mai mică de 10 ani, cunoaște limbile găgăuză și română și nu cade sub incidența restricțiilor privind exercitarea drepturilor electorale prevăzute la art. 16 alin. (2) din Codul electoral nr. 325/2022.

Guvernatorul se alege pentru un mandat de 4 ani. 

Comisia a precizat că dreptul de a desemna candidați la funcția de bașcan al Găgăuziei îl au:

  • partidele politice care au dreptul de a participa la alegeri, în baza datelor furnizate de Agenția Servicii Publice, înregistrate până la data intrării în vigoare a hotărârii CEC cu privire la stabilirea datei alegerilor pentru funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei;
  • blocurile electorale, constituite și înregistrate în condițiile legislației electorale;
  • cetățenii Republicii Moldova care își înaintează propria candidatură independent de partidele politice și de blocurile electorale și care, începând cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor, nu au deținut calitatea de membru al unui partid politic și nu și-au afirmat public susținerea față de un partid politic.

Partidele politice și blocurile electorale pot desemna în calitate de candidați persoanele care, începând cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor, întrunesc condițiile pentru candidatul independent și nu au deținut calitatea de membru al unui alt partid politic decât cel care le desemnează sau, în cazul blocului electoral, decât partidele politice constituente ale acestuia, a precizat CEC.

Partidele politice și blocurile electorale își desemnează candidații prin organele prevăzute în statute sau, după caz, în acordul de constituire a blocului. În cazul candidaților independenți, aceștia trebuie să fie susținuți de cel puțin 1% din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale din UTA Găgăuzia, dar nu mai puțin de 1 500 de persoane din cel puțin jumătate din numărul localităților autonomiei. În cazul candidatelor femei, este necesară susținerea a cel puțin 0,5% din numărul alegătorilor din UTA Găgăuzia, dar nu mai puțin de 750 de persoane din cel puțin jumătate din numărul localităților regiunii. La stabilirea numărului de localități se iau în considerare unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi din UTA Găgăuzia în care au fost colectate cel puțin 40 de semnături. Totodată, numărul maxim de semnături ale susținătorilor care pot fi prezentate pentru verificare nu poate depăși cu mai mult de 50% numărul minim necesar.

„Documentele pentru înregistrarea candidaților, atât a celor desemnați de partide politice sau blocuri electorale, cât și a candidaților independenți, se depun la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei. Acestea sunt examinate în termen de cel mult 7 zile de la data primirii acestora, ulterior fiind adoptată hotărârea privind înregistrarea sau refuzul înregistrării candidatului”, a menționat CEC.

***

Alegerile pentru funcția de bașcan sunt programate pentru 15 noiembrie, zi în care vor fi aleși și deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Până acum și-au anunțat intenția de a candida la scrutin fostul deputat socialist Fiodor Gagauz, actual deputat, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și fostul deputat PLDM Petru Vlah.

Liderul PSRM, Igor Dodon, a anunțat, recent, că formațiunea pe care o conduce îl va propune pe actualul deputat Grigore Uzun. Totuși, o decizie oficială nu a fost anunțată, deocamdată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: