Andrei Mardari / NewsMaker

Vlah, nemulțumită că localitățile din UTA Găgăuzia nu au primit finanțare prin „Satul European”. Explicația lui Recean

Guvernul a aprobat modificări la Documentul unic de program (DUP) pentru anii 2022-2024, care va fi completat cu proiectele selectate în cadrul Programului Național „Satul European Expres” – o continuitate a Programului Național „Satul European”. În timpul dezbaterilor, bașcanul în exercițiu Irina Vlah s-a arătat nedumerită de ce nicio localitate din UTA Găgăuzia nu a primit aprobare. Premierul Dorin Recean i-a explicat că proiectele nu ar corespunde cerințelor. 

„Înainte de ședința Consiliului Național, toți membrii au primit o scrisoare de la directorul executiv al CALM Viorel Furdui, unde și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că din cele 680 de proiecte, doar jumătate au primit câștigat și au fost incluse în lista, pe care astăzi o vom aproba. El a menționat că se simte influența politică în hotărâri. Au câștigat proiectele doar primăriile, care sunt reprezentate de partidul de guvernământ. El a propus ca la ședința Guvernului să fie aprobate toate cele 680 de proiecte pentru ca să nu fie insinuări. Dacă Guvernul are această sumă de bani pe care au anunțat-o, atunci în listă trebuie incluse toate cele 680 de proiecte și să fie împărțite în două etape”, a propus Irina Vlah.

În replică, premierul a precizat că au fost aprobate 399 de proiecte din 680.

„Menționez că toate proiectele trebuie să corespundă cerințelor. Când vor corespunde, atunci vor fi aprobate”, i-a explicat Recean.

Bașcanul în exercițiu zice că „e straniu” că anume localitățile din UTA Găgăuzia nu au primit aprobare.

„Localitățile din Găgăuzia și Taraclia nu au primit niciun proiect. Sunt proiecte bune și Comisia Națională regională le-au dat note mari. E straniu că anume Găgăuzia și Taraclia nu au nimerit pe această listă”, a adăugat Vlah.

Prim-ministrul i-a amintit Irinei Vlah că regiunea beneficiază de alte proiecte scumpe.

„Pentru corectitudine și transparență ar trebui să menționăm că acum în Găgăuzia se realizează 19 proiecte, în valoare de 69 de milioane de lei, și fără „Satul European”. Dacă o să mergem la Bugeac, Joltai, Tomai, Ferapontievca, Comrat, atunci vom vedea aceste proiecte”, a zis Recean.

„Dar acestea sunt alte proiecte. Ați anunțat că este „Satul European” și „Satul European Expres”. Sunt localități care vor beneficia de ambele proiecte”, i-a reproșat Vlah.

„E același proiect. Când celelalte proiecte vor trece auditul, atunci vor primi finanțare”, a încheiat premierul.

Pe 12 iulie, la inițiativa Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Cabinetul de miniștri a aprobat modificări la Documentul unic de program (DUP) pentru anii 2022-2024, care va fi completat cu proiectele selectate în cadrul Programului Național „Satul European Expres” – o continuitate a Programului Național „Satul European”.

Dat fiind numărul mare de note conceptuale depuse în cadrul apelului de concurs – 680 până în prezent, au fost selectate 399 de proiecte cu o valoare de circa 172,3 milioane de lei, bani alocați din bugetul de stat prin intermediul  Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL).

Majoritatea proiectelor au fost depuse pentru reabilitarea infrastructurii sportive și sociale – 192 de proiecte, iar alte 70 de inițiative locale se referă la modernizarea sistemelor de iluminat public. Pentru reabilitarea clădirilor publice, vor fi implementate 64 de proiecte, iar pentru renovarea centrelor culturale au fost selectate 46 de inițiative.

De asemenea, în alte 27 de localități vor fi realizate proiecte de eficientizare energetică, prin instalarea sistemelor de producere și furnizare a energiei, folosind resurse regenerabile. În urma implementării proiectelor incluse suplimentar în DUP, alți 164 de mii de cetățeni vor beneficia de condiții mai bune de trai.

Evaluarea notelor conceptuale s-a realizat de către Comisia interministerială de evaluare, activitatea căreia a fost orientată spre examinarea eligibilității proiectelor și a relevanței acțiunilor propuse de către solicitanți. Prin urmare, constatările și aprecierea solicitărilor au fost expuse pe compartimente, în baza unei fișe de evaluare a proiectului, cu acordarea unui anumit punctaj.

Adițional, Guvernul vine să sprijine și condițiile în care se vor oferi servicii de îngrijire a copiilor până la 3 ani, prin extinderea numărului de creșe. În acest sens, a fost organizat concursul în cadrul apelului competitiv de granturi mici, la care au participat autoritățile publice locale de nivelul I, ale căror localități au o populație mai mare de 5000 de locuitori.  În urma acestuia au fost selectate 22 de proiecte de construcție/reabilitare a creșelor, cu o valoare de 10 milioane de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

„Un pas înapoi în relația Chișinău-Comrat” vs „o decizie absolut necesară”: reacții la decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia

„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze organul electoral local și să participe la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției din Găgăuzia. Unele reacții au inclus acuzații la adresa partidului de guvernare, iar NewsMaker a solicitat comentarii. Vă prezentăm o sinteză a reacțiilor apărute după decizia Curții.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „PAS distruge Găgăuzia și dezbină Republica Moldova”. „Pentru a-și atinge obiectivele politice, este gata să umilească un întreg popor și să anuleze peste 30 de ani de dialog dintre Chișinău și Comrat”, a adăugat Vlah, în contextul deciziei Curții Constituționale.

Doctorul în drept și conferențiar la Universitatea de Stat din Comrat, Igor Ianac, a declarat că „decizia Curții Constituționale, bazată pe principiul unității materiei constituțional-juridice, era previzibilă”. „Totuși, rolul nostru acum este să oferim o evaluare riguros fundamentată științific tuturor acțiunilor și deciziilor care au precedat acest rezultat. Dreptul nu tolerează improvizația. Analiza critică a parcursului legislativ este singura cale spre o autonomie responsabilă și stabilă”, a adăugat acesta.

Partidul Socialiștilor a declarat că „decizia Curții Constituționale reprezintă o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze și ale statalității Republicii Moldova”. „Sub pretextul „armonizării legislației cu Constituția”, autoritățile Republicii Moldova privează în mod sistematic poporul găgăuz de dreptul la o autoadministrare reală. (…) Actualul regim de guvernare a ales definitiv calea construirii unui „stat unitar” în cel mai negativ sens al acestui concept, în care drepturile regiunilor sunt ignorate, iar orice opinie diferită este suprimată prin intermediul instituțiilor politice obediente. (…) Vom utiliza toate mijloacele legale parlamentare și politice de care dispunem pentru a împiedica punerea în aplicare a acestor inițiative antistatale”, a adăugat partidul.

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”. „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”, a comunicat Tănase.

Deputata comunistă, Diana Caraman, a spus că „decizia Curții Constituționale care limitează competențele Găgăuziei provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare”. „Este vorba nu doar despre anumite proceduri, ci despre garanțiile statutului juridic special și principiile relațiilor dintre centru și autonomie. Orice modificare a echilibrului existent al competențelor trebuie să consolideze statul, și nu să creeze noi linii de tensiune. Respectarea statutului Găgăuziei, dialogul și respectarea strictă a legii reprezintă condiții necesare pentru unitatea RM”, a adăugat aceasta.

Partidul Liberal a declarat că salută decizia Curții Constituționale. „Era absolut necesară pentru a reafirma unul dintre principiile fundamentale ale statului și pentru a restabili claritatea juridică. Autonomia acordată UTA Găgăuzia, cel puțin la nivel declarativ, a avut ca scop protejarea și promovarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, nu subminarea suveranității Republicii Moldova și nici transformarea regiunii într-un factor de destabilizare. (…) Curtea Constituțională a confirmat că autonomia nu poate depăși limitele stabilite de Constituție și de lege, iar competențele autorităților din regiune nu pot intra în conflict cu cele ale instituțiilor centrale”, a comunicat partidul.

Fostul deputat, Petru Vlah, a spus că „decizia de astăzi a Curții Constituţionale, care a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (…) era previzibilă”. „Cred că decizia Curții Constituţionale este mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte în relațiile dintre Chișinău și Comrat”, a mai spus acesta.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent – deputat „Alternativa”, a declarat că „timp de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei Găgăuze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova”. „Autonomia găgăuză a devenit un element fundamental și un simbol al statalității Republicii Moldova. Ea trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului transnistrean. Nu cred că restrângerea competențelor Găgăuziei va consolida statalitatea Republicii Moldova sau va fi în concordanță cu principiile integrării europene a țării noastre. Dar cel mai grav e că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria”, a spus acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: