Andrei Mardari | NewsMaker

Vodă respinge criticile: Guvernul a numit transparent judecătorii constituționali

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că Executivul a făcut numirile sale pentru funcțiile de judecători la Curtea Constituțională (CC) în mod „transparent” – contrar criticilor apărute în spațiul public. El a menționat că propunerile Guvernului – Sergiu Litvinenco și Domnica Manole – au fost anunțate din timp, iar numirile lor au fost aprobate în ședință publică. Vodă a mai spus că legislația în vigoare nu obligă Guvernul să organizeze concurs pentru selectarea magistraților CC. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 24 iunie.

„Guvernul a respectat cadrul legal și a acționat transparent în procesul de desemnare a celor doi judecători la Curtea Constituțională. Anunțul privind intenția de numire a fost făcut public din timp de către prim-ministru, iar decizia a fost supusă votului într-o ședință guvernamentală transmisă la fel public, așa cum prevede legislația în vigoare. (…) Actuala lege privind Curtea Constituțională, aprobată inclusiv în urma consultărilor cu experți naționali, dar și la nivel european, prevede expres că Guvernul are dreptul de a desemna doi judecători fără a impune obligativitatea unui concurs public – fapt care era insinuat în spațiul public mai devreme. Este o practică, apropo, regăsită și în alte democrații consolidate, cum este, de exemplu, Franța, Germania sau România, unde numirile la Curtea Constituțională sunt realizate direct de autoritățile competente”, a declarat Daniel Vodă.

Acesta a menționat că Guvernul își asumă decizia privind numirile în funcții de judecător la CC ca pe „un act de responsabilitate instituțională, menit să consolideze independența și eficiența Curții Constituționale”. „Și respinge orice insinuare că aceste numiri ar avea o altă motivație decât respectarea legii și protejarea ordinii constituționale”, a adăugat Vodă.

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023.

Pe 19 iunie, Dorin Recean a anunțat că propunerile Guvernului pentru funcția de judecători CC sunt Domnica Manole și Sergiu Litvinenco. În aceiași zi, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comunicat că legislativul va înainta numirea Liubei Șova și Nicolae Roșca în calitate de judecători CC.

Pe 23 iunie, Centru de Resurse Juridice din Moldova, alături de alte șapte organizații ale societății civile, a publicat o adresare către Parlament și Guvern cu privire la procesul de numire a judecătorilor Înalte Curți. Semnatarii au menționat „transparența redusă” a legislativului și executivului în procesul de selecție a magistraților, subliniind aparenta lipsă a intențiilor de a desfășura consultări publice sau dezbateri. Astfel, semnatarii au solicitat instituțiilor să asigure respectarea principiilor transparenței și meritocrației, precum și evitarea practicilor anterioare de nominalizare a persoanelor cu funcții politice recente în calitate de judecători ai CC.

Pe 24 iunie, Cabinetul de miniștri, reunit în ședință, a aprobat cu unanimitate de voturi numirile lui Manole și Litvinenco în calitate de judecător la Curtea Constituțională. Aceștia își vor prelua mandatul din data de 17 august.

Tot pe 24 iunie, și Consiliul Superior al Magistraturii l-a desemnat pe Ion Malanciuc în funcția de judecător al Înaltei Curți. Malanciuc a fost numit în urma unui concurs organizate de CSM, la care doar el și-a depus dosarul.

***

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stopfals.md

Cum a fost transformată o posibilă colaborare medicală cu Ucraina într-o campanie de dezinformare. Investigație StopFals

Mai multe canale de Telegram și site-uri din Rusia și Republica Moldova au răspândit informații potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar fi decis să finanțeze din bugetul de stat tratamentul militarilor ucraineni. În realitate, autoritățile doar au discutat posibilitatea unui proiect comun de tratare și reabilitare a veteranilor ucraineni, iar sursele de finanțare nu au fost stabilite, scrie StopFals.md.

Informațiile au fost răspândite începând cu 7 octombrie, în contextul unei petiții online împotriva tratamentului militarilor ucraineni în instituțiile medicale din Republica Moldova. Mai multe publicații au prezentat petiția drept o expresie a nemulțumirii generale a populației, deși pe pagina acesteia nu este indicat numărul total al semnatarilor. Prin urmare, nu există date care să demonstreze că inițiativa reflectă un protest în masă.

Autorul petiției, identificat drept Vasile Ceban, s-a prezentat ca operator de utilaje agricole la compania MolSalvia SRL. Totuși, compania a declarat pentru StopFals.md că acesta nu este angajatul lor.

Ce au discutat autoritățile din Moldova și Ucraina

Pe 21 septembrie, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Păun Rohovei. Cei doi au discutat posibilitatea lansării unui proiect comun pentru tratarea și reabilitarea fizică și psihologică a veteranilor ucraineni de război în instituțiile medicale din Republica Moldova.

Inițiativa ar putea include recuperare postoperatorie, protezare și tratamentul rănilor provocate de explozii. Ministerul Sănătății a precizat că proiectul trebuie analizat în funcție de necesitățile medicale și de capacitățile sistemului național de sănătate.

„Cu referire la aspectele de finanțare, va fi necesară o analiză separată a oportunităților disponibile, inclusiv a posibilităților de a atrage asistența partenerilor internaționali”, au menționat reprezentanții instituției.

Ministerul a subliniat că eventualele măsuri de sprijin nu trebuie să afecteze accesul pacienților din Republica Moldova la servicii medicale și de reabilitare.

O campanie mai amplă de dezinformare

Potrivit StopFals.md, informațiile despre petiție au apărut după alte afirmații neconfirmate potrivit cărora Republica Moldova ar urma să devină un centru medical și logistic pentru armata ucraineană, inclusiv prin crearea unor centre medicale și asamblarea dronelor.

Pe 1 octombrie, reprezentantul Rusiei la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Dmitrii Poleanski, a făcut declarații similare despre presupuse planuri de creare a unor centre medicale pentru militarii ucraineni în Republica Moldova. StopFals.md susține că aceste afirmații nu au fost probate și se înscriu în narațiuni pro-Kremlin despre presupusa militarizare a țării și atragerea ei în război.

Printre sursele care au distribuit informațiile despre petiție se numără agențiile rusești RIA Novosti și Sputnik, precum și publicațiile Canal 5, Комсомольская правда в Молдове și eNewsmd, pe care StopFals.md le asociază cu răspândirea unor informații manipulatorii.

Potrivit analizei, discuțiile reale despre cooperarea moldo-ucraineană în domeniul sănătății au fost prezentate drept o decizie deja luată de a cheltui bani publici pentru militarii ucraineni, în detrimentul pacienților moldoveni, deși finanțarea și condițiile unui eventual proiect nu au fost încă stabilite.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: