Игорь Чекан, NewsMaker

Vom avea un procuror general până la parlamentare? Ce spune președintele CSP

Președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, susține că, potrivit legii, în cel mult șase luni de la data anunțării vacanței funcției — 27 mai — trebuie numit un procuror general, ceea ce înseamnă cel târziu în luna noiembrie. Totuși, el a menționat că planul prealabil al CSP-ului este ca „în septembrie să avem un procuror general”.

La emisiunea „Cutia Neagră Plus” de la TV8, Obadă a declarat că, potrivit legii, în cel mult șase luni de la data anunțării vacanței funcției — 27 mai — trebuie numit un procuror general cu mandat deplin. „Respectiv, luna de final ar fi noiembrie. (…) Asta e maximum ce ne oferă nouă legea. Noi am oferit timp începând cu luna iunie până pe 21 iulie inclusiv (nota red. perioada de depunere a dosarelor). Doritorii de a-și asuma mandatul de procuror general pot depune cerere, scrisoare de motivare, concept de management”, a menționat președintele Consiliului Superior al Procurorilor.

Obadă a declarat că, până în prezent, nu a fost depus niciun dosar în acest sens. „Experiența anilor precedenți ne arată că în ultima zi, în ultima oră, de regulă depun toți”, a precizat el.

Întrebat dacă vom avea un procuror general nou până la alegeri, Obadă a răspuns: „Eu sper că da, fiindcă perpetuarea interimatelor, mai ales din perspectiva procurorului general, generează disfuncționalitate sistemică și descurajează în general sistemul procuraturii. Noi avem nevoie de un procuror general pe mandat, asumarea mandatului deplin. De asta – 21 iulie termen limită de depunere. Noi în 20 de zile, cel mult, trebuie să publicăm lista celor care sunt admisibili pentru interviu și să realizăm interviul. Eu presupun că până pe 11 august, noi trebuie să avem deja lista publicată a celor care sunt admisibili. Între timp noi acumulăm materiale de la ANI, SIS și CNA, comisia medicală – să avem tot pachetul de acte și eventual în perioada săptămânii 11-15 august ar trebui teoretic, dacă e tot ok, să avem și interviul fixat”.

El a spus că planul prealabil al CSP-ului este ca „în septembrie să avem un procuror general”.

***

Funcția de procuror general a devenit vacantă după numirea lui Ion Munteanu în calitate de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Între timp, Alexandru Machidon a fost numit procuror general interimar al Republicii Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: