parlament.md

„Vom vedea cum corespundeți criteriilor”. Ce spun liderii Legislativelor din țările NB8 despre aderarea Moldovei la UE

Președinții legislativelor din țările NB8 – Lituania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Norvegia și Suedia susțin dorința Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană, însă avertizează că procesul este anevoios și de lungă durată. Declarația a fost făcută, pe 31 mai, în cadrul unei conferințe de presă comune, care a avut loc în Parlamentul de la Chișinău.

Oficialii europeni au remarcat că Republica Moldova aparține familiei UE și are nevoie de susținere, în special în contextul războiului din țara vecină. La finalul conferinței de presă, unul dintre jurnaliști a întrebat, la direct, dacă liderii NB8 vor susține, la nivel oficial, obținerea statutului de stat-candidat la aderarea la UE pentru R. Moldova.

„Sprijinim orientarea Republicii Moldova spre Europa. Aveți tot sprijinul nostru în calea spre Europa și reformele necesare pentru a vă întări democrația. Fără niciun dubiu, Moldova aparține familiei europene”, a răspuns speakerul Parlamentului Republicii Lituania, Viktorija Čmilytė-Nielsen.

Un răspuns mai pragmatic a oferit speakerul legislativului finlandez: „UE are niște criterii clare pentru accedere. Comisia Europeană monitorizează progresul și noi toți avem această tradiție de a sprijini aceste analize și de a vedea cum corespundeți criteriilor, standardelor. Calea dvs spre Europa este în mâinile dvs”.

La rândul său, speakerul Parlamentului din Letonia a propus Chișinăului să învețe din experiența țării sale: „Cred că este clar răspunsul. Vizita manifestă sprijinul nostru față de procesul de accedere la UE al Moldovei. Din experiența țării mele, pot să spun că suntem membri din 2004 și ne-a luat ani de zile de reformare a țării. Înțeleg foarte bine că este un proces anevoios, e nevoie de timp, eforturi. Astăzi, pentru a deveni membru al familiei europene, în special atunci când vedem războiul alături, a fi parte a familiei NATO – aceste lucruri înseamnă că societatea noastră le-a perceput dintr-o altă perspectivă decât acum. Țara noastră e pro-UE și pro-NATO. L-am invitat pe dl Grosu să viziteze Letonia. Dacă va fi nevoie, vom împărtăși experiența noastră. Suntem țări apropiate, care gândesc la fel”.

Șeful legislativului suedez a remarcat că decizia o vor lua guvernele-membre ale UE: „Noi ne reprezentăm parlamentele, dar de fapt guvernele noastre din Consiliul European iau deciziile. Deci, noi sprijinim cu tot sufletul integrarea europeană a Moldovei și suntem deschiși să oferim asistență practică Moldovei. Locul Moldovei este în UE, dar deciziile nu sunt luate de Parlamente, deci de Guverne”.

Parlamentul Republicii Moldova găzduiește pe 31 mai reuniunea preşedinţilor de Parlament din Lituania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Norvegia și Suedia.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Costiuc a lansat o petiție: cere retragerea proiectului privind starea de asediu și de război

Liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului de lege privind regimul stării de asediu și al stării de război. Documentul critică inclusiv prevederea potrivit căreia moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi obligați să revină în țară dacă primesc ordin de chemare. Adresată Parlamentului, Guvernului și Ministerului Apărării, petiția a adunat peste 100 de semnături în aproximativ o oră de la lansare.

„Societatea noastră se confruntă deja cu un nivel ridicat de anxietate generat de riscurile geopolitice regionale. În loc să ofere stabilitate, securitate și predictibilitate, prezentul proiect de lege amplifică starea de neliniște din rândul populației prin introducerea unor măsuri disproporționate și coercitive”, se arată în petiție.

Una dintre principalele obiecții vizează obligația cetățenilor supuși obligațiilor de mobilizare, care se află peste hotare, de a se prezenta sau de a se pune la dispoziția misiunilor diplomatice în situații de criză. În petiție, aceasta este descrisă drept „o presiune nejustificată” asupra celor care locuiesc în afara Republicii Moldova.

Costiuc nu este de acord nici cu utilizarea unor noțiuni precum „acțiuni subversive” și „atacuri hibride” printre motivele pentru instituirea stării de asediu. Potrivit petiției, aceste formulări ar putea permite interpretări abuzive și restricții asupra libertății de circulație, libertății presei și dreptului la întrunire.

Alte critici vizează prevederile referitoare la controlul comunicațiilor și al internetului, precum și la rechiziționarea bunurilor private. Petiția susține că asemenea măsuri ar vulnerabiliza cetățenii și ar diminua încrederea în instituțiile statului.

***

Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare.

Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Proiectul se află în etapa de consultări. Totuși, acesta a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Și liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea lui. Potrivit parlamentarului, documentul „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Solicitat de NM, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a calificat, la rândul ei, „nepotrivită” comparația liderului socialist: „În Ucraina, zilnic mor copii și sunt distruse case de locuit, biserici, școli și spitale de bombele trimise de Rusia. În Moldova e pace și anume pentru a menține pacea lucrează guvernarea. Pentru ce lucrează Dodon?”.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: