Colaj NM

„Vor exista demisii”. Noi detalii despre camionul cu armament, după audierile din Parlament

În cazul camionului cu armament, în Moldova vor exista demisii. Declarația a fost făcută de Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Totodată, Carp a anunțat că armamentul depistat la vamă era nou, în afară de drona care a fost doborâtă anterior. Potrivit lui Carp, traseul armelor „duce până la uzina din Tula”, totodată „prima percepție” este că este vorba de „armament de trofeu, care a fost luat de la armata rusă de către armata ucraineană”. Declarațiile au fost făcute urmare a audierilor pe platforma Comisiei parlamentare. De cealaltă parte, vicepreședintele Comisiei Renato Usatîi consideră că „doar prin eliberarea unor persoane nu vom avea nici un rezultat”.

Președintele Comisiei: „armamentul depistat este de trofeu”

Carp a spus că, în cazul camionului cu armament, „este un dosar în derulare cu implicarea mai multor persoane, nu doar de pe teritoriul Republicii Moldova”.

„Traseul armelor, în urma codurilor care sunt pe armament, în mare parte duce până la uzina din Tula. Deci a fost de producție rusească. Drona care era, era o dronă avariată și se lucrează acum cu autoritățile din Ucraina pentru a afla unde a fost doborâtă. (…) Prima percepție este că armamentul depistat este armament de trofeu, prin care a fost luat de la armata rusă de către armata ucraineană. (…) Se cunoaște punctul de trecere, prin care a trecut pe teritoriul Republicii Moldova. (…) Perioada de producere a acestui armament este 2019-2024. 2024 este drona”, a declarat Carp. În afară de drona doborâtă, celălalt armament este nou, a adăugat Carp. „Mult din acest armament desigur că nimerește pe mâna unor grupări criminale care încearcă să se îmbogățească pe seama vânzării”, a mai spus parlamentarul.

Potrivit deputatului, la acel punct de trecere există scanere.

Vor urma demisii

Întrebat de NewsMaker dacă după acest incident vor fi demisii în cadrul instituțiilor responsabile, Carp a răspuns: „Cu siguranță. Vor exista demisii a unor persoane care au fost implicate. Cu siguranță va fi. (…) Marea problemă este cum au intrat (nota red. munițiile) pe teritoriul Republicii Moldova”. La precizarea dacă demisiile vor fi la Serviciul Vamal, la Serviciul de Informații și Securitate sau la Poliția de Frontieră, deputatul a declarat: „În dependență de ce va arăta rezultatul anchetei. (…) În dependență de ce vor prezenta persoanele implicate, fie cu voie, fie fără de voie, sau persoanele care nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu, în raport cu ei se vor lua măsurile disciplinare”.

Întrebat dacă printre suspecți sunt persoane din regiunea transnistreană, Carp a răspuns: „Da sunt. (…) Deci, este născut în stânga Nistrului”. Potrivit deputatului, nu este vorba despre persoana care a avut rolul de organizator. La întrebarea dacă în schemă sunt implicate persoane din structurile de forță ale țării, Carp a răspuns: „La etapa actuală, nu există asemenea tip de informații”.

Prioritatea R. Moldova

„Da, noi am avut o breșă în faptul cum au intrat (nota red. munițiile) pe teritoriul Republicii Moldova. De aceea, se întreprind anumite măsuri speciale de investigații prin acel punct vamal, prin care au intrat (nota red. munițiile) în Republica Moldova. (…) Se investighează și turele, și persoanele, și graficul lor, tot absolut”, a mai spus Carp. Potrivit deputatului, acum, „prioritatea numărul 1 este dotarea și fortificarea segmentului ucrainean”. „Este necesar să îmbunătățim nivelul tehnologic al controlului de frontieră”, a adăugat deputatul.

Declarațiile vicepreședintelui Comisiei

Renato Usatîi, deputatul fracțiunii „Partidul Nostru” și vicepreședinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, a declarat că autoritățile trebuie să „organizeze protecție maximă a frontierei între Republica Moldova și Ucraina”. Usatîi a mai spus, cu referire la raportul serviciilor speciale, că „sunt cunoscute toate persoanele implicate și de pe teritoriul Republicii Moldova și din alte țări”.

Usatîi crede că „doar prin eliberarea unor persoane nu vom avea nici un rezultat”. „Când este organizat traficul de armament dintr-un alt stat, pe bucăți sau în porțiuni mai mici ajuns pe teritoriul Republicii Moldova și acest lucru n-a fost blocat atunci când se aduna această „marfă”… Persoanele implicate nu sunt persoane no-name, unele din ele. Eu cred că aici este un eșec”, a adăugat Usatîi, refuzând să ofere nume în acest sens.

Menționăm că, pe 26 noiembrie, Comisia parlamentară pentru securitate națională, apărare și ordine publică a desfășurat audieri pe trei cazuri, inclusiv în cazul camionului cu muniții de la vama Leușeni–Albița. Acestea s-au desfășurat „cu ușile închise”, deoarece, a declarat președintele Comisiei Lilian Carp, „sunt date din dosar și se află în proces de documentare”.

***

Un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. Procuratura Generală declarat că armamentul a fost preluat „dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute”.

Pe 20 noiembrie, procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat reținerea a două persoane pentru 72 de ore. Ulterior, pe 21 noiembrie, au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți, toți din Chișinău, au avut următoarele roluri în schemă, conform procurorilor: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Tot pe 21 noiembrie, Poliția Română a anunțat reținerea șoferului camionului. Procurorii din R. Moldova au confirmat că șoferul, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova și că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău. Pe 26 noiembrie, șeful Inspectoratului General al Poliției din R. Moldova a anunțat că încă o persoană a fost reținută pentru 72 de ore în dosarul camionului. Potrivit acestuia, persoana ar fi avut rolul de organizator.

NewsMaker a adunat informațiile publice despre cazul armamentului de la vamă AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Președintele PAS, Igor Grosu

Consiliul politic național al PAS, în ședință: „Am primit un nou mandat de încredere de la oameni”

Partidul de guvernare „Acțiune și Solidaritate” s-a întrunit pe 20 decembrie într-o ședință al Consiliului Politic Național.

„Am tras concluziile acestui an la ședința Consiliului Politic Național a PAS. Am avut alegeri parlamentare și o campanie cu multe provocări, dar și rezultate ca partid – 3 mii de voluntari, 6 mii de evenimente electorale, 200 de ziare personalizate pe raioane și localități. Aceste cifre s-au transformat, într-un final, în 792 557 de voturi de la cetățeni”, a transmis președintele Parlamentului pe pagina sa de Facebook.

Igor Grosu a subliniat că noul mandat primit reprezintă o responsabilitate suplimentară și un impuls pentru continuarea reformelor. Potrivit acestuia, PAS urmează să se concentreze pe dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă și creșterea veniturilor populației, prin proiecte implementate atât la nivel național, cât și în fiecare localitate.

„Am primit un nou mandat de încredere de la oameni. Această încredere trebuie să ne impulsioneze pentru și mai multă muncă, proiecte vizionare la nivel național și proiecte la nivel de fiecare localitate. Trebuie să ne concentrăm pe creștere economică, care să aducă locuri de muncă și venituri mai mari.  Și nu în ultimul rând, vom avansa rapid pe agenda europeană, pentru că nu ne putem permite să pierdem această fereastră de oportunitate. E șansa generației noastre”, a mai spus oficialul.

Igor Grosu a fost ales președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pe 15 mai 2022, pentru un mandat de patru ani. Alegerea a avut loc în cadrul celui de-al III-lea Congres al partidului, eveniment organizat cu ocazia împlinirii a șase ani de la înființarea formațiunii. În discursul său, Grosu sublinia că echipa pe care o propusese are o misiune istorică: să apropie Republica Moldova de valorile și standardele europene.

Anterior, după alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte al țării, în 2020, Igor Grosu a preluat rolul de președinte interimar al PAS.

Amintim că pe 22 octombrie, Igor Grosu a fost reales în funcția de președinte al Parlamentului, după scrutinul parlamentar din 28 septembrie. Candidatura sa a fost înaintată de fracțiunea PAS în cadrul primei ședințe a noului Legislativ. Pentru această funcție, el a concurat și cu Alexandr Stoianoglo, deputat și lider al Blocului „Alternativa”, propus de propria sa fracțiune. La votul secret au participat 87 de deputați: Igor Grosu a obținut 55 de voturi, în timp ce Stoianoglo a primit 32 de voturi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: