Colaj NM

Armamentul de la vamă: tot ce am reușit să aflăm până acum

Un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. Între timp, au fost anunțate rețineri și s-au făcut publice detalii privind originea armamentului. În Republica Moldova au fost formulate mai multe solicitări, inclusiv cereri de demisie. NewsMaker a adunat informațiile din spațiul public despre cazul armamentului de la vamă.

20 noiembrie

În dimineața zilei de joi, presa din România a scris că mai multe instituții ale statului român intervin în Vama Albița–Leușeni, după ce, în noaptea de 19 spre 20 noiembrie, în jurul orei 1:30, într-un camion oprit la control au fost descoperite arme de foc și componente pentru lansatoare de rachete. Publicația Adevărul a scris că transportul, cu remorcă de tip container, era condus de un cetățean al Republicii Moldova. Antena 3 CNN a relatat că șoferul le-ar fi spus anchetatorilor că armamentul urma să ajungă în Israel.

Serviciul Vamal al R. Moldova a declarat că „suspiciunile inițiale au fost semnalate de un funcționar vamal al Republicii Moldova” și că, în acest sens, acesta „a informat colegii din cadrul autorității vamale române”. Urmare a celor constate de autoritatea vamală română, a adăugat Serviciul Vamal, în Republica Moldova a fost inițiată urmărirea penală.

Ulterior, directorul Serviciului Vamal al R. Moldova, Radu Vrabie, a confirmat că în transport se afla armament. Potrivit lui Vrabie, vameșul din Moldova a solicitat părții române să inițieze controlul, având în vedere că scanerul se află pe partea României. El a adăugat că la această parte de frontieră, Moldova nu dispune de „un echipament de scanare performant, însă până la implementarea acestuia conlucrăm eficient cu colegii din România”. Totodată, el a anunțat că Serviciul Vamal a sesizat procuratura, fiind inițiată urmărirea penală, și că „Serviciul Vamal va desfășura propria investigație internă”.

Conform procurorilor din România, camionul aparține unei firme de transport din R. Moldova. Reprezentanții DIICOT au declarat că transportul avea ca destinatar, conform documentelor, un beneficiar din Israel. Instituția a precizat, de asemenea, că pe rolul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași a fost înregistrat un dosar penal.

Deputatul de la Chișinău Renato Usatîi, vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, a declarat că printre armele din camion s-ar fi aflat „sisteme FIM-92 Stinger”, un sistem portabil antiaerian american. „Pe teritoriul Republicii Moldova așa tip de armament nu există”, a adăugat el și a anunțat că va cere audieri pe platforma comisiei parlamentare.

Procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au confirmat pornirea urmăririi penale. Totodată, au anunțat că a fost creat un grup de urmărire penală, care include, pe lângă ofițerii de urmărire penală și de investigații ai Serviciului Vamal, și ofițeri ai Inspectoratului Național de Investigație și ai Poliției de Frontieră. Procurorii au anunțat, de asemenea, despre reținerea a două persoane pentru 72 de ore, precum și ridicarea mai multor mijloace de probă. În același timp, procurorii au declarat, cu referire la informațiile preliminare, că transportul nu traversare frontiera cu Ucraina.

În camion se afla armament de origine sovietică, produs în anii ’70, precum și alte tipuri produse în Rusia, a declarat deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la TVR Moldova. El a adăugat că se încearcă obținerea mai multor detalii de la cele două persoane reținute, însă acestea „nu prea merg la discuții”. În același timp, Carp a precizat că miercurea viitoare vor avea loc audieri în cadrul Comisiei pe tema drogurilor, iar acest caz va fi inclus pe agenda dezbaterilor.

21 noiembrie

Șoferul camionului a fost reținut, a anunțat Poliția Română. Conform instituției, bărbatul de 37 de ani ar fi făcut parte dintr-un grup transfrontalier specializat în contrabandă cu arme și muniții cu destinația Israel. Poliția Română a mai anunțat că în camion au fost descoperite 18 rachete antitanc portabile, 8 lansatoare de grenade antitanc, un sistem portabil de apărare antiaeriană și piese ale unei drone. Pentru a nu fi descoperite la control, documentele de însoțire indicau că încărcătura era constituită din deșeuri metalice, iar armamentul a fost ambalat în folii metalice, elemente textile și cutii de lemn.

Liderul partidului de guvernare din R. Moldova, Igor Grosu, nu exclude o posibilă legătură între camionul cu armament și tentativele de destabilizare post-electorală. „Cunoașteți taberele de antrenament în afară, cu implicarea unor persoane din Republica Moldova. Eu zic să lăsăm structurile de forță să investigheze și să aducă cât mai multă informație veridică”, a adăugat Grosu.

Procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți până acum sunt din Chișinău și au avut următoarele roluri în schemă: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Procurorii au confirmat că șoferul camionului, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova. Totodată, aceștia au precizat că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că faptul că un transport ilegal de muniție a fost găsit de vameșii români la granița cu R. Moldova, „adică controlul a funcționat, înseamnă că pe o micuță zonă statul român funcționează”. „Mai departe va fi o anchetă în relație cu partenerii noștri din Republica Moldova care va stabili”, a afirmat Nicușor Dan, relatează Digi24.

22 noiembrie

Trei dintre cele patru persoane reținute în cazul camionului cu muniții de la vama Albița au fost aduse la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, scrie ProTV Chișinău. Primul audiat nu a răspuns presei. Al doilea a declarat că va coopera cu ancheta, iar directorul companiei de transport, Veaceslav Pîrgu, a declarat jurnaliștilor: „Oameni buni, v-au aruncat niște oase, căutați carnea”. Magistrații urmează să decidă dacă cei trei vor fi plasați în arest preventiv pentru 30 de zile.

Cele trei persoane, reținute în Republica Moldova, au fost plasate în arest preventiv pentru 30 de zile.

25 noiembrie

Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a declarat la One TV că o parte din armament datează din 2021, iar altele din 2022. „În mare parte sunt muniții moderne, în mare parte sunt muniții produse la fabricile de muniții din Federația Rusă, dar sunt și unele cu caracter latine”, a adăugat Carp.

26 noiembrie

Procuratura Generală a Republicii Moldova a declarat că munițiile au fost introduse pe teritoriul Republicii Moldova „prin contrabandă cu ajutorul unui cărăuș, care circula cu camionul marfar periodic din Ucraina”. Procuratura Generală a mai precizat că armamentul a fost preluat „dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute”.

Încă o persoană a fost reținută pentru 72 de ore, a anunțat șeful Inspectoratului General al Poliției din R. Moldova. Potrivit lui Viorel Cernăuțeanu, persoana ar fi avut rolul de organizator și este cercetată pentru complicitate la contrabandă cu armament.

În Moldova vor exista demisii. Declarația a fost făcută de Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Totodată, Carp a anunțat că armamentul era nou, în afară de drona care a fost doborâtă anterior. Potrivit lui Carp, traseul armelor „duce până la uzina din Tula”, totodată „prima percepție” este că este vorba de „armament de trofeu, care a fost luat de la armata rusă de către armata ucraineană”. Declarațiile au fost făcute urmare a audierilor pe platforma Comisiei parlamentare.

Reacții și solicitări în Republica Moldova

Partidul „Democrația Acasă”, condus de deputatul Vasile Costiuc, a cerut demisia conducerii Serviciului de Informații și Securitate, a șefului Inspectoratului General al Poliției și a șefului Poliției de Frontieră. De asemenea, a solicitat convocarea imediată a Consiliului Suprem de Securitate și crearea unei structuri independente de investigație pentru a analiza „legăturile dintre grupările criminale și instituțiile statului”.

Președinta Partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, a cerut demisia directorului Serviciului Vamal, a șefului Poliției de Frontieră și eliberarea imediată din funcție a conducerii Punctului Leușeni (vama și frontiera). Totodată, a solicitat explicații oficiale din partea Ministerului Afacerilor Interne și clarificări publice din partea Serviciului de Informații și Securitate.

Partidul Social Democrat European (PSDE) a cerut „acțiuni imediate pentru apărarea securității naționale”. De asemenea, a solicitat convocarea urgentă a Consiliului Național de Securitate, prezentarea publică a acțiunilor Serviciului Vamal, Poliției de Frontieră și Serviciului de Informații și Securitate, precum și verificări complete privind potențiala utilizare a infrastructurii din R. Moldova pentru transport ilegal de armament.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a declarat că această situație „ridică întrebări serioase despre controlul vamal al Republicii Moldova”. „Cu atât mai mult cu cât autoritățile se laudă zilnic că suntem «hub de securitate» și că reziliența noastră crește. Cetățenii nu au nevoie de slogane, ci de explicații clare și verificări reale”, a adăugat ea.

Fostul ministru de Interne, Andrei Năstase, a declarat că „reacția Serviciului Vamal este insuficientă pentru o situație atât de gravă”. El a cerut convocarea de urgență a Consiliului Suprem de Securitate, audieri imediate în Parlament cu conducerea Vămii, Poliției de Frontieră, SIS, MAI și Procuraturii, precum și desfășurarea unei anchete comune cu partea română.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a declarat că „autoritățile sunt obligate – nu invitate, nu rugate – obligate să vină rapid cu răspunsuri exhaustive: Ce sunt aceste arme? De unde provin? Când au intrat în Republica Moldova? Cine a facilitat transportul? De ce nu au fost depistate de autoritățile noastre și au fost reținute abia la Albița?”.

Comunitatea WatchDog din R. Moldova susține că reținerea camionului cu arme „s-a transformat rapid într-o campanie intensă de dezinformare împotriva guvernelor de la Chișinău și Kiev”.” Mai mult decât atât, incidentul poartă toate semnele unei operațiuni sub flag fals, adică o provocare organizată intenționat pentru a crea probleme politice și diplomatice”, a adăugat WatchDog.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Aproape jumătate din exporturile țării sunt generate de servicii. Moldova Export Forum va reflecta dinamica exporturilor în cadrul Moldova Business Week 2026

Serviciile câștigă tot mai mult teren în comerțul extern, iar ponderea lor se apropie de cea a bunurilor. Pe parcursul anului trecut, prestările către clienți din afara țării au generat 3,22 miliarde de dolari, echivalentul a 46% din valoarea totală a exporturilor. Potențialul acestui segment și oportunitățile de creștere pentru companiile locale vor reprezenta una dintre cele trei direcții strategice ale Moldova Business Week 2026, care se va desfășura în perioada 28 septembrie – 2 octombrie.

Agenda dedicată exporturilor va combina discuțiile tematice și sesiunile de networking cu activități practice, orientate spre dezvoltarea unor noi oportunități de afaceri. Astfel, în cea de-a doua zi a evenimentului este programată o vizită de studiu pentru prezentarea capacităților de producție și procesare ale companiilor Monicol & Sapico, precum și a experienței acestora pe piețele externe. Programul Moldova Business Week 2026 va fi completat și cu „Moldovan Tourism as Export: From Destination to Economic Value”, eveniment programat pentru 1 octombrie, care va aduce în prim-plan turismul ca sector de export și sursă de venituri. Evenimentul urmărește să transforme promovarea destinației în noi parteneriate comerciale și să includă mai multe experiențe turistice din Republica Moldova în circuite internaționale. Agenda include și întâlniri B2B și sesiuni dedicate stabilirii de noi parteneriate de afaceri, dintre operatorii locali și cei din Elveția, pe parcursul cărora vor fi prezentate oferte turistice cu potențial pentru piețele internaționale.

Tot pe 1 octombrie, în cadrul Moldova Export Forum, vor fi desemnați, în premieră, cei 25 de „Top Exporters from Moldova” din cadrul programului lansat, tot în premieră, de Agenția de Investiții. Finaliștii au fost selectați din peste 1.300 de companii exportatoare, pe baza datelor furnizate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Biroul Național de Statistică și alte surse publice relevante. Programul va avea loc o dată la doi ani, iar mai multe informații sunt disponibile pe topexporters.

Exporturile Moldovei se schimbă: serviciile câștigă teren în fața bunurilor

Prima ediție a programului „Top Exporters from Moldova” este lansată într-un moment în care structura exporturilor Republicii Moldova se schimbă vizibil. În 2025, balanța comerțului cu servicii a fost pozitivă: Republica Moldova a exportat servicii cu 1,04 miliarde de dolari mai mult decât a importat. Evoluția demonstrează că tot mai multe companii locale pot livra expertiză, soluții și servicii către clienți din afara țării, fără a fi limitate de dimensiunea pieței interne.

Irina Tolstousov, directoare adjunctă, Promovare Imagine de Țară și Promovare Export, Agenția de Investiții: „În 2025 exporturile Republicii Moldova au ajuns la aproximativ 7 miliarde de dolari, 46% din ele fiind export de servicii, ceea ce schimbă paradigma economică a țării noastre. Mai mult decât atât, Moldova are o balanță pozitivă în acest sens – exportăm mai mult decât importăm. Aceste rezultate reflectă transformarea economiei moldovenești și capacitatea companiilor locale de a concura pe piețele internaționale. Exporturile nu mai înseamnă doar vânzarea unui produs peste hotare. Ele înseamnă integrarea în lanțurile valorice europene, dezvoltarea unor parteneriate pe termen lung și crearea unei economii mai competitive. Rolul nostru, la Agenția de Investiții, este să accelerăm această transformare.”

Pe parcursul anului 2025, Agenția de Investiții a avut peste 3.000 de interacțiuni cu mediul de afaceri pentru promovarea exporturilor, iar programele implementate au oferit suport pentru 129 de companii, cu scopul de a genera rezultate economice suplimentare de 15 milioane de dolari.

Top domenii care exportă servicii din Moldova: IT, educație, sănătate și transport

Creșterea ponderii exporturilor de servicii nu vine doar din serviciile IT, care în 2025 au depășit 1,05 miliarde de euro, o valoare de aproape opt ori mai mare decât în 2015. În prezent, aproximativ 90% din producția sectorului este orientată către clienți din afara țării.

Paleta de servicii exportate pe piețele externe este completată de segmentul de instruire, care a ajuns la 137 de milioane de dolari, de sănătate – la 85,4 milioane de dolari și transportul aerian de mărfuri și pasageri, care a generat 260 de milioane de dolari.

În același timp, serviciile de călătorie au adus 845 de milioane de euro în 2025, într-un an în care țara noastră a fost vizitată de peste jumătate de milion de turiști.

Exporturile de bunuri rămân o bază importantă pentru economie

În paralel cu avansul serviciilor, exporturile de bunuri păstrează o pondere importantă în economie, ajungând în 2025 la 3,78 miliarde de dolari. Automotive, electronica și sectorul agroalimentar se numără printre domeniile cel mai bine conectate la piața Uniunii Europene.

În perioada 2019–2025 țara noastră a exportat în UE echipamente și componente electrice în valoare de aproximativ 3,4 miliarde de euro, iar peste 90% din livrările acestei categorii au avut ca destinație piața europeană. 

Un exemplu este industria cablajelor auto, iar exporturile au crescut de la 41 de milioane de euro în 2013 la 269 de milioane de euro în 2025, pe fondul integrării producătorilor locali în lanțurile europene de aprovizionare. 

Sectorul agroalimentar rămâne, de asemenea, unul dintre principalii contribuitori la exporturile de bunuri. În 2025, exporturile de cereale și semințe au depășit 750 de milioane de euro, iar produsele agroalimentare au reprezentat peste 45% din totalul exporturilor de bunuri.

Datele indică o structură de export tot mai diversificată: pe de o parte, industrii de producție care și-au consolidat poziția pe piața europeană, iar pe de altă parte – servicii care cresc rapid și au o pondere tot mai mare de valoare adăugată în economie.

Trei direcții strategice pentru Moldova Business Week 2026

Exportul de servicii este una dintre cele trei direcții strategice ale Moldova Business Week 2026, pe lângă integrarea economică europeană și profilurile sectoriale de investiții. Pe parcursul a cinci zile, evenimentul va reuni reprezentanți ai companiilor din Moldova, investitori, potențiali clienți și parteneri internaționali în cadrul forumurilor la nivel înalt, panelurilor de discuții, vizitelor regionale și întâlnirilor B2B. Prin această componentă, Moldova Business Week urmărește să transforme capacitatea deja demonstrată a companiilor moldovenești de a lucra pe piețele externe într-un avantaj economic mai vizibil și într-o sursă de noi contracte, investiții și parteneriate.

Informații despre program și modalitățile de participare sunt disponibile pe mbw.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: