Colaj NM

Armamentul de la vamă: tot ce am reușit să aflăm până acum

Un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. Între timp, au fost anunțate rețineri și s-au făcut publice detalii privind originea armamentului. În Republica Moldova au fost formulate mai multe solicitări, inclusiv cereri de demisie. NewsMaker a adunat informațiile din spațiul public despre cazul armamentului de la vamă.

20 noiembrie

În dimineața zilei de joi, presa din România a scris că mai multe instituții ale statului român intervin în Vama Albița–Leușeni, după ce, în noaptea de 19 spre 20 noiembrie, în jurul orei 1:30, într-un camion oprit la control au fost descoperite arme de foc și componente pentru lansatoare de rachete. Publicația Adevărul a scris că transportul, cu remorcă de tip container, era condus de un cetățean al Republicii Moldova. Antena 3 CNN a relatat că șoferul le-ar fi spus anchetatorilor că armamentul urma să ajungă în Israel.

Serviciul Vamal al R. Moldova a declarat că „suspiciunile inițiale au fost semnalate de un funcționar vamal al Republicii Moldova” și că, în acest sens, acesta „a informat colegii din cadrul autorității vamale române”. Urmare a celor constate de autoritatea vamală română, a adăugat Serviciul Vamal, în Republica Moldova a fost inițiată urmărirea penală.

Ulterior, directorul Serviciului Vamal al R. Moldova, Radu Vrabie, a confirmat că în transport se afla armament. Potrivit lui Vrabie, vameșul din Moldova a solicitat părții române să inițieze controlul, având în vedere că scanerul se află pe partea României. El a adăugat că la această parte de frontieră, Moldova nu dispune de „un echipament de scanare performant, însă până la implementarea acestuia conlucrăm eficient cu colegii din România”. Totodată, el a anunțat că Serviciul Vamal a sesizat procuratura, fiind inițiată urmărirea penală, și că „Serviciul Vamal va desfășura propria investigație internă”.

Conform procurorilor din România, camionul aparține unei firme de transport din R. Moldova. Reprezentanții DIICOT au declarat că transportul avea ca destinatar, conform documentelor, un beneficiar din Israel. Instituția a precizat, de asemenea, că pe rolul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași a fost înregistrat un dosar penal.

Deputatul de la Chișinău Renato Usatîi, vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, a declarat că printre armele din camion s-ar fi aflat „sisteme FIM-92 Stinger”, un sistem portabil antiaerian american. „Pe teritoriul Republicii Moldova așa tip de armament nu există”, a adăugat el și a anunțat că va cere audieri pe platforma comisiei parlamentare.

Procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au confirmat pornirea urmăririi penale. Totodată, au anunțat că a fost creat un grup de urmărire penală, care include, pe lângă ofițerii de urmărire penală și de investigații ai Serviciului Vamal, și ofițeri ai Inspectoratului Național de Investigație și ai Poliției de Frontieră. Procurorii au anunțat, de asemenea, despre reținerea a două persoane pentru 72 de ore, precum și ridicarea mai multor mijloace de probă. În același timp, procurorii au declarat, cu referire la informațiile preliminare, că transportul nu traversare frontiera cu Ucraina.

În camion se afla armament de origine sovietică, produs în anii ’70, precum și alte tipuri produse în Rusia, a declarat deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la TVR Moldova. El a adăugat că se încearcă obținerea mai multor detalii de la cele două persoane reținute, însă acestea „nu prea merg la discuții”. În același timp, Carp a precizat că miercurea viitoare vor avea loc audieri în cadrul Comisiei pe tema drogurilor, iar acest caz va fi inclus pe agenda dezbaterilor.

21 noiembrie

Șoferul camionului a fost reținut, a anunțat Poliția Română. Conform instituției, bărbatul de 37 de ani ar fi făcut parte dintr-un grup transfrontalier specializat în contrabandă cu arme și muniții cu destinația Israel. Poliția Română a mai anunțat că în camion au fost descoperite 18 rachete antitanc portabile, 8 lansatoare de grenade antitanc, un sistem portabil de apărare antiaeriană și piese ale unei drone. Pentru a nu fi descoperite la control, documentele de însoțire indicau că încărcătura era constituită din deșeuri metalice, iar armamentul a fost ambalat în folii metalice, elemente textile și cutii de lemn.

Liderul partidului de guvernare din R. Moldova, Igor Grosu, nu exclude o posibilă legătură între camionul cu armament și tentativele de destabilizare post-electorală. „Cunoașteți taberele de antrenament în afară, cu implicarea unor persoane din Republica Moldova. Eu zic să lăsăm structurile de forță să investigheze și să aducă cât mai multă informație veridică”, a adăugat Grosu.

Procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți până acum sunt din Chișinău și au avut următoarele roluri în schemă: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Procurorii au confirmat că șoferul camionului, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova. Totodată, aceștia au precizat că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că faptul că un transport ilegal de muniție a fost găsit de vameșii români la granița cu R. Moldova, „adică controlul a funcționat, înseamnă că pe o micuță zonă statul român funcționează”. „Mai departe va fi o anchetă în relație cu partenerii noștri din Republica Moldova care va stabili”, a afirmat Nicușor Dan, relatează Digi24.

22 noiembrie

Trei dintre cele patru persoane reținute în cazul camionului cu muniții de la vama Albița au fost aduse la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, scrie ProTV Chișinău. Primul audiat nu a răspuns presei. Al doilea a declarat că va coopera cu ancheta, iar directorul companiei de transport, Veaceslav Pîrgu, a declarat jurnaliștilor: „Oameni buni, v-au aruncat niște oase, căutați carnea”. Magistrații urmează să decidă dacă cei trei vor fi plasați în arest preventiv pentru 30 de zile.

Cele trei persoane, reținute în Republica Moldova, au fost plasate în arest preventiv pentru 30 de zile.

25 noiembrie

Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a declarat la One TV că o parte din armament datează din 2021, iar altele din 2022. „În mare parte sunt muniții moderne, în mare parte sunt muniții produse la fabricile de muniții din Federația Rusă, dar sunt și unele cu caracter latine”, a adăugat Carp.

26 noiembrie

Procuratura Generală a Republicii Moldova a declarat că munițiile au fost introduse pe teritoriul Republicii Moldova „prin contrabandă cu ajutorul unui cărăuș, care circula cu camionul marfar periodic din Ucraina”. Procuratura Generală a mai precizat că armamentul a fost preluat „dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute”.

Încă o persoană a fost reținută pentru 72 de ore, a anunțat șeful Inspectoratului General al Poliției din R. Moldova. Potrivit lui Viorel Cernăuțeanu, persoana ar fi avut rolul de organizator și este cercetată pentru complicitate la contrabandă cu armament.

În Moldova vor exista demisii. Declarația a fost făcută de Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Totodată, Carp a anunțat că armamentul era nou, în afară de drona care a fost doborâtă anterior. Potrivit lui Carp, traseul armelor „duce până la uzina din Tula”, totodată „prima percepție” este că este vorba de „armament de trofeu, care a fost luat de la armata rusă de către armata ucraineană”. Declarațiile au fost făcute urmare a audierilor pe platforma Comisiei parlamentare.

Reacții și solicitări în Republica Moldova

Partidul „Democrația Acasă”, condus de deputatul Vasile Costiuc, a cerut demisia conducerii Serviciului de Informații și Securitate, a șefului Inspectoratului General al Poliției și a șefului Poliției de Frontieră. De asemenea, a solicitat convocarea imediată a Consiliului Suprem de Securitate și crearea unei structuri independente de investigație pentru a analiza „legăturile dintre grupările criminale și instituțiile statului”.

Președinta Partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, a cerut demisia directorului Serviciului Vamal, a șefului Poliției de Frontieră și eliberarea imediată din funcție a conducerii Punctului Leușeni (vama și frontiera). Totodată, a solicitat explicații oficiale din partea Ministerului Afacerilor Interne și clarificări publice din partea Serviciului de Informații și Securitate.

Partidul Social Democrat European (PSDE) a cerut „acțiuni imediate pentru apărarea securității naționale”. De asemenea, a solicitat convocarea urgentă a Consiliului Național de Securitate, prezentarea publică a acțiunilor Serviciului Vamal, Poliției de Frontieră și Serviciului de Informații și Securitate, precum și verificări complete privind potențiala utilizare a infrastructurii din R. Moldova pentru transport ilegal de armament.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a declarat că această situație „ridică întrebări serioase despre controlul vamal al Republicii Moldova”. „Cu atât mai mult cu cât autoritățile se laudă zilnic că suntem «hub de securitate» și că reziliența noastră crește. Cetățenii nu au nevoie de slogane, ci de explicații clare și verificări reale”, a adăugat ea.

Fostul ministru de Interne, Andrei Năstase, a declarat că „reacția Serviciului Vamal este insuficientă pentru o situație atât de gravă”. El a cerut convocarea de urgență a Consiliului Suprem de Securitate, audieri imediate în Parlament cu conducerea Vămii, Poliției de Frontieră, SIS, MAI și Procuraturii, precum și desfășurarea unei anchete comune cu partea română.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a declarat că „autoritățile sunt obligate – nu invitate, nu rugate – obligate să vină rapid cu răspunsuri exhaustive: Ce sunt aceste arme? De unde provin? Când au intrat în Republica Moldova? Cine a facilitat transportul? De ce nu au fost depistate de autoritățile noastre și au fost reținute abia la Albița?”.

Comunitatea WatchDog din R. Moldova susține că reținerea camionului cu arme „s-a transformat rapid într-o campanie intensă de dezinformare împotriva guvernelor de la Chișinău și Kiev”.” Mai mult decât atât, incidentul poartă toate semnele unei operațiuni sub flag fals, adică o provocare organizată intenționat pentru a crea probleme politice și diplomatice”, a adăugat WatchDog.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: