Viață

Armamentul de la vamă: tot ce am reușit să aflăm până acum

Mihaela Conovali
| 21 noiembrie, 2025
16:47

Un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. Între timp, au fost anunțate rețineri și s-au făcut publice detalii privind originea armamentului. În Republica Moldova au fost formulate mai multe solicitări, inclusiv cereri de demisie. NewsMaker a adunat informațiile din spațiul public despre cazul armamentului de la vamă.

20 noiembrie

În dimineața zilei de joi, presa din România a scris că mai multe instituții ale statului român intervin în Vama Albița–Leușeni, după ce, în noaptea de 19 spre 20 noiembrie, în jurul orei 1:30, într-un camion oprit la control au fost descoperite arme de foc și componente pentru lansatoare de rachete. Publicația Adevărul a scris că transportul, cu remorcă de tip container, era condus de un cetățean al Republicii Moldova. Antena 3 CNN a relatat că șoferul le-ar fi spus anchetatorilor că armamentul urma să ajungă în Israel.

Serviciul Vamal al R. Moldova a declarat că „suspiciunile inițiale au fost semnalate de un funcționar vamal al Republicii Moldova” și că, în acest sens, acesta „a informat colegii din cadrul autorității vamale române”. Urmare a celor constate de autoritatea vamală română, a adăugat Serviciul Vamal, în Republica Moldova a fost inițiată urmărirea penală.

Ulterior, directorul Serviciului Vamal al R. Moldova, Radu Vrabie, a confirmat că în transport se afla armament. Potrivit lui Vrabie, vameșul din Moldova a solicitat părții române să inițieze controlul, având în vedere că scanerul se află pe partea României. El a adăugat că la această parte de frontieră, Moldova nu dispune de „un echipament de scanare performant, însă până la implementarea acestuia conlucrăm eficient cu colegii din România”. Totodată, el a anunțat că Serviciul Vamal a sesizat procuratura, fiind inițiată urmărirea penală, și că „Serviciul Vamal va desfășura propria investigație internă”.

Conform procurorilor din România, camionul aparține unei firme de transport din R. Moldova. Reprezentanții DIICOT au declarat că transportul avea ca destinatar, conform documentelor, un beneficiar din Israel. Instituția a precizat, de asemenea, că pe rolul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași a fost înregistrat un dosar penal.

Deputatul de la Chișinău Renato Usatîi, vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, a declarat că printre armele din camion s-ar fi aflat „sisteme FIM-92 Stinger”, un sistem portabil antiaerian american. „Pe teritoriul Republicii Moldova așa tip de armament nu există”, a adăugat el și a anunțat că va cere audieri pe platforma comisiei parlamentare.

Procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au confirmat pornirea urmăririi penale. Totodată, au anunțat că a fost creat un grup de urmărire penală, care include, pe lângă ofițerii de urmărire penală și de investigații ai Serviciului Vamal, și ofițeri ai Inspectoratului Național de Investigație și ai Poliției de Frontieră. Procurorii au anunțat, de asemenea, despre reținerea a două persoane pentru 72 de ore, precum și ridicarea mai multor mijloace de probă. În același timp, procurorii au declarat, cu referire la informațiile preliminare, că transportul nu traversare frontiera cu Ucraina.

În camion se afla armament de origine sovietică, produs în anii ’70, precum și alte tipuri produse în Rusia, a declarat deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la TVR Moldova. El a adăugat că se încearcă obținerea mai multor detalii de la cele două persoane reținute, însă acestea „nu prea merg la discuții”. În același timp, Carp a precizat că miercurea viitoare vor avea loc audieri în cadrul Comisiei pe tema drogurilor, iar acest caz va fi inclus pe agenda dezbaterilor.

21 noiembrie

Șoferul camionului a fost reținut, a anunțat Poliția Română. Conform instituției, bărbatul de 37 de ani ar fi făcut parte dintr-un grup transfrontalier specializat în contrabandă cu arme și muniții cu destinația Israel. Poliția Română a mai anunțat că în camion au fost descoperite 18 rachete antitanc portabile, 8 lansatoare de grenade antitanc, un sistem portabil de apărare antiaeriană și piese ale unei drone. Pentru a nu fi descoperite la control, documentele de însoțire indicau că încărcătura era constituită din deșeuri metalice, iar armamentul a fost ambalat în folii metalice, elemente textile și cutii de lemn.

Liderul partidului de guvernare din R. Moldova, Igor Grosu, nu exclude o posibilă legătură între camionul cu armament și tentativele de destabilizare post-electorală. „Cunoașteți taberele de antrenament în afară, cu implicarea unor persoane din Republica Moldova. Eu zic să lăsăm structurile de forță să investigheze și să aducă cât mai multă informație veridică”, a adăugat Grosu.

Procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți până acum sunt din Chișinău și au avut următoarele roluri în schemă: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Procurorii au confirmat că șoferul camionului, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova. Totodată, aceștia au precizat că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că faptul că un transport ilegal de muniție a fost găsit de vameșii români la granița cu R. Moldova, „adică controlul a funcționat, înseamnă că pe o micuță zonă statul român funcționează”. „Mai departe va fi o anchetă în relație cu partenerii noștri din Republica Moldova care va stabili”, a afirmat Nicușor Dan, relatează Digi24.

22 noiembrie

Trei dintre cele patru persoane reținute în cazul camionului cu muniții de la vama Albița au fost aduse la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, scrie ProTV Chișinău. Primul audiat nu a răspuns presei. Al doilea a declarat că va coopera cu ancheta, iar directorul companiei de transport, Veaceslav Pîrgu, a declarat jurnaliștilor: „Oameni buni, v-au aruncat niște oase, căutați carnea”. Magistrații urmează să decidă dacă cei trei vor fi plasați în arest preventiv pentru 30 de zile.

Cele trei persoane, reținute în Republica Moldova, au fost plasate în arest preventiv pentru 30 de zile.

25 noiembrie

Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a declarat la One TV că o parte din armament datează din 2021, iar altele din 2022. „În mare parte sunt muniții moderne, în mare parte sunt muniții produse la fabricile de muniții din Federația Rusă, dar sunt și unele cu caracter latine”, a adăugat Carp.

26 noiembrie

Procuratura Generală a Republicii Moldova a declarat că munițiile au fost introduse pe teritoriul Republicii Moldova „prin contrabandă cu ajutorul unui cărăuș, care circula cu camionul marfar periodic din Ucraina”. Procuratura Generală a mai precizat că armamentul a fost preluat „dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute”.

Încă o persoană a fost reținută pentru 72 de ore, a anunțat șeful Inspectoratului General al Poliției din R. Moldova. Potrivit lui Viorel Cernăuțeanu, persoana ar fi avut rolul de organizator și este cercetată pentru complicitate la contrabandă cu armament.

În Moldova vor exista demisii. Declarația a fost făcută de Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Totodată, Carp a anunțat că armamentul era nou, în afară de drona care a fost doborâtă anterior. Potrivit lui Carp, traseul armelor „duce până la uzina din Tula”, totodată „prima percepție” este că este vorba de „armament de trofeu, care a fost luat de la armata rusă de către armata ucraineană”. Declarațiile au fost făcute urmare a audierilor pe platforma Comisiei parlamentare.

Reacții și solicitări în Republica Moldova

Partidul „Democrația Acasă”, condus de deputatul Vasile Costiuc, a cerut demisia conducerii Serviciului de Informații și Securitate, a șefului Inspectoratului General al Poliției și a șefului Poliției de Frontieră. De asemenea, a solicitat convocarea imediată a Consiliului Suprem de Securitate și crearea unei structuri independente de investigație pentru a analiza „legăturile dintre grupările criminale și instituțiile statului”.

Președinta Partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, a cerut demisia directorului Serviciului Vamal, a șefului Poliției de Frontieră și eliberarea imediată din funcție a conducerii Punctului Leușeni (vama și frontiera). Totodată, a solicitat explicații oficiale din partea Ministerului Afacerilor Interne și clarificări publice din partea Serviciului de Informații și Securitate.

Partidul Social Democrat European (PSDE) a cerut „acțiuni imediate pentru apărarea securității naționale”. De asemenea, a solicitat convocarea urgentă a Consiliului Național de Securitate, prezentarea publică a acțiunilor Serviciului Vamal, Poliției de Frontieră și Serviciului de Informații și Securitate, precum și verificări complete privind potențiala utilizare a infrastructurii din R. Moldova pentru transport ilegal de armament.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a declarat că această situație „ridică întrebări serioase despre controlul vamal al Republicii Moldova”. „Cu atât mai mult cu cât autoritățile se laudă zilnic că suntem «hub de securitate» și că reziliența noastră crește. Cetățenii nu au nevoie de slogane, ci de explicații clare și verificări reale”, a adăugat ea.

Fostul ministru de Interne, Andrei Năstase, a declarat că „reacția Serviciului Vamal este insuficientă pentru o situație atât de gravă”. El a cerut convocarea de urgență a Consiliului Suprem de Securitate, audieri imediate în Parlament cu conducerea Vămii, Poliției de Frontieră, SIS, MAI și Procuraturii, precum și desfășurarea unei anchete comune cu partea română.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a declarat că „autoritățile sunt obligate – nu invitate, nu rugate – obligate să vină rapid cu răspunsuri exhaustive: Ce sunt aceste arme? De unde provin? Când au intrat în Republica Moldova? Cine a facilitat transportul? De ce nu au fost depistate de autoritățile noastre și au fost reținute abia la Albița?”.

Comunitatea WatchDog din R. Moldova susține că reținerea camionului cu arme „s-a transformat rapid într-o campanie intensă de dezinformare împotriva guvernelor de la Chișinău și Kiev”.” Mai mult decât atât, incidentul poartă toate semnele unei operațiuni sub flag fals, adică o provocare organizată intenționat pentru a crea probleme politice și diplomatice”, a adăugat WatchDog.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

armament, Republica Moldova, rețineri, românia, top, vamă

Știri similare

Viață

Anchetă internă la SIS după capturarea celor doi ofițeri în Rusia. Musteața: vom afla de ce misiunea „a eșuat”

Viață

Balan nu scapă de dosarul din România, chiar dacă a fost eliberat de Moldova ca să plece în Belarus? Șeful SIS: „Va fi judecat”

Politică

Balan lucra pentru serviciile ruse încă din perioada în care activa în SIS. Musteața: „Un trădător!”

Dumitru Petruleac
| 30 aprilie, 2026
22:20

Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.

Activitatea lui Balan în SIS

Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.

Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.

„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.

„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.

În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.

„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.

„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.

Plecarea în Belarus

Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.

„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.

În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.

Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.

„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.

Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.

Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”

Riscuri după eliberare

Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.

„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.

Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.

„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.

„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.

Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.

„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!