Viață

Armamentul de la vamă: tot ce am reușit să aflăm până acum

Mihaela Conovali
| 21 noiembrie, 2025
16:47

Un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. Între timp, au fost anunțate rețineri și s-au făcut publice detalii privind originea armamentului. În Republica Moldova au fost formulate mai multe solicitări, inclusiv cereri de demisie. NewsMaker a adunat informațiile din spațiul public despre cazul armamentului de la vamă.

20 noiembrie

În dimineața zilei de joi, presa din România a scris că mai multe instituții ale statului român intervin în Vama Albița–Leușeni, după ce, în noaptea de 19 spre 20 noiembrie, în jurul orei 1:30, într-un camion oprit la control au fost descoperite arme de foc și componente pentru lansatoare de rachete. Publicația Adevărul a scris că transportul, cu remorcă de tip container, era condus de un cetățean al Republicii Moldova. Antena 3 CNN a relatat că șoferul le-ar fi spus anchetatorilor că armamentul urma să ajungă în Israel.

Serviciul Vamal al R. Moldova a declarat că „suspiciunile inițiale au fost semnalate de un funcționar vamal al Republicii Moldova” și că, în acest sens, acesta „a informat colegii din cadrul autorității vamale române”. Urmare a celor constate de autoritatea vamală română, a adăugat Serviciul Vamal, în Republica Moldova a fost inițiată urmărirea penală.

Ulterior, directorul Serviciului Vamal al R. Moldova, Radu Vrabie, a confirmat că în transport se afla armament. Potrivit lui Vrabie, vameșul din Moldova a solicitat părții române să inițieze controlul, având în vedere că scanerul se află pe partea României. El a adăugat că la această parte de frontieră, Moldova nu dispune de „un echipament de scanare performant, însă până la implementarea acestuia conlucrăm eficient cu colegii din România”. Totodată, el a anunțat că Serviciul Vamal a sesizat procuratura, fiind inițiată urmărirea penală, și că „Serviciul Vamal va desfășura propria investigație internă”.

Conform procurorilor din România, camionul aparține unei firme de transport din R. Moldova. Reprezentanții DIICOT au declarat că transportul avea ca destinatar, conform documentelor, un beneficiar din Israel. Instituția a precizat, de asemenea, că pe rolul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași a fost înregistrat un dosar penal.

Deputatul de la Chișinău Renato Usatîi, vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, a declarat că printre armele din camion s-ar fi aflat „sisteme FIM-92 Stinger”, un sistem portabil antiaerian american. „Pe teritoriul Republicii Moldova așa tip de armament nu există”, a adăugat el și a anunțat că va cere audieri pe platforma comisiei parlamentare.

Procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au confirmat pornirea urmăririi penale. Totodată, au anunțat că a fost creat un grup de urmărire penală, care include, pe lângă ofițerii de urmărire penală și de investigații ai Serviciului Vamal, și ofițeri ai Inspectoratului Național de Investigație și ai Poliției de Frontieră. Procurorii au anunțat, de asemenea, despre reținerea a două persoane pentru 72 de ore, precum și ridicarea mai multor mijloace de probă. În același timp, procurorii au declarat, cu referire la informațiile preliminare, că transportul nu traversare frontiera cu Ucraina.

În camion se afla armament de origine sovietică, produs în anii ’70, precum și alte tipuri produse în Rusia, a declarat deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la TVR Moldova. El a adăugat că se încearcă obținerea mai multor detalii de la cele două persoane reținute, însă acestea „nu prea merg la discuții”. În același timp, Carp a precizat că miercurea viitoare vor avea loc audieri în cadrul Comisiei pe tema drogurilor, iar acest caz va fi inclus pe agenda dezbaterilor.

21 noiembrie

Șoferul camionului a fost reținut, a anunțat Poliția Română. Conform instituției, bărbatul de 37 de ani ar fi făcut parte dintr-un grup transfrontalier specializat în contrabandă cu arme și muniții cu destinația Israel. Poliția Română a mai anunțat că în camion au fost descoperite 18 rachete antitanc portabile, 8 lansatoare de grenade antitanc, un sistem portabil de apărare antiaeriană și piese ale unei drone. Pentru a nu fi descoperite la control, documentele de însoțire indicau că încărcătura era constituită din deșeuri metalice, iar armamentul a fost ambalat în folii metalice, elemente textile și cutii de lemn.

Liderul partidului de guvernare din R. Moldova, Igor Grosu, nu exclude o posibilă legătură între camionul cu armament și tentativele de destabilizare post-electorală. „Cunoașteți taberele de antrenament în afară, cu implicarea unor persoane din Republica Moldova. Eu zic să lăsăm structurile de forță să investigheze și să aducă cât mai multă informație veridică”, a adăugat Grosu.

Procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți până acum sunt din Chișinău și au avut următoarele roluri în schemă: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Procurorii au confirmat că șoferul camionului, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova. Totodată, aceștia au precizat că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că faptul că un transport ilegal de muniție a fost găsit de vameșii români la granița cu R. Moldova, „adică controlul a funcționat, înseamnă că pe o micuță zonă statul român funcționează”. „Mai departe va fi o anchetă în relație cu partenerii noștri din Republica Moldova care va stabili”, a afirmat Nicușor Dan, relatează Digi24.

22 noiembrie

Trei dintre cele patru persoane reținute în cazul camionului cu muniții de la vama Albița au fost aduse la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, scrie ProTV Chișinău. Primul audiat nu a răspuns presei. Al doilea a declarat că va coopera cu ancheta, iar directorul companiei de transport, Veaceslav Pîrgu, a declarat jurnaliștilor: „Oameni buni, v-au aruncat niște oase, căutați carnea”. Magistrații urmează să decidă dacă cei trei vor fi plasați în arest preventiv pentru 30 de zile.

Cele trei persoane, reținute în Republica Moldova, au fost plasate în arest preventiv pentru 30 de zile.

25 noiembrie

Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a declarat la One TV că o parte din armament datează din 2021, iar altele din 2022. „În mare parte sunt muniții moderne, în mare parte sunt muniții produse la fabricile de muniții din Federația Rusă, dar sunt și unele cu caracter latine”, a adăugat Carp.

26 noiembrie

Procuratura Generală a Republicii Moldova a declarat că munițiile au fost introduse pe teritoriul Republicii Moldova „prin contrabandă cu ajutorul unui cărăuș, care circula cu camionul marfar periodic din Ucraina”. Procuratura Generală a mai precizat că armamentul a fost preluat „dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute”.

Încă o persoană a fost reținută pentru 72 de ore, a anunțat șeful Inspectoratului General al Poliției din R. Moldova. Potrivit lui Viorel Cernăuțeanu, persoana ar fi avut rolul de organizator și este cercetată pentru complicitate la contrabandă cu armament.

În Moldova vor exista demisii. Declarația a fost făcută de Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Totodată, Carp a anunțat că armamentul era nou, în afară de drona care a fost doborâtă anterior. Potrivit lui Carp, traseul armelor „duce până la uzina din Tula”, totodată „prima percepție” este că este vorba de „armament de trofeu, care a fost luat de la armata rusă de către armata ucraineană”. Declarațiile au fost făcute urmare a audierilor pe platforma Comisiei parlamentare.

Reacții și solicitări în Republica Moldova

Partidul „Democrația Acasă”, condus de deputatul Vasile Costiuc, a cerut demisia conducerii Serviciului de Informații și Securitate, a șefului Inspectoratului General al Poliției și a șefului Poliției de Frontieră. De asemenea, a solicitat convocarea imediată a Consiliului Suprem de Securitate și crearea unei structuri independente de investigație pentru a analiza „legăturile dintre grupările criminale și instituțiile statului”.

Președinta Partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, a cerut demisia directorului Serviciului Vamal, a șefului Poliției de Frontieră și eliberarea imediată din funcție a conducerii Punctului Leușeni (vama și frontiera). Totodată, a solicitat explicații oficiale din partea Ministerului Afacerilor Interne și clarificări publice din partea Serviciului de Informații și Securitate.

Partidul Social Democrat European (PSDE) a cerut „acțiuni imediate pentru apărarea securității naționale”. De asemenea, a solicitat convocarea urgentă a Consiliului Național de Securitate, prezentarea publică a acțiunilor Serviciului Vamal, Poliției de Frontieră și Serviciului de Informații și Securitate, precum și verificări complete privind potențiala utilizare a infrastructurii din R. Moldova pentru transport ilegal de armament.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a declarat că această situație „ridică întrebări serioase despre controlul vamal al Republicii Moldova”. „Cu atât mai mult cu cât autoritățile se laudă zilnic că suntem «hub de securitate» și că reziliența noastră crește. Cetățenii nu au nevoie de slogane, ci de explicații clare și verificări reale”, a adăugat ea.

Fostul ministru de Interne, Andrei Năstase, a declarat că „reacția Serviciului Vamal este insuficientă pentru o situație atât de gravă”. El a cerut convocarea de urgență a Consiliului Suprem de Securitate, audieri imediate în Parlament cu conducerea Vămii, Poliției de Frontieră, SIS, MAI și Procuraturii, precum și desfășurarea unei anchete comune cu partea română.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a declarat că „autoritățile sunt obligate – nu invitate, nu rugate – obligate să vină rapid cu răspunsuri exhaustive: Ce sunt aceste arme? De unde provin? Când au intrat în Republica Moldova? Cine a facilitat transportul? De ce nu au fost depistate de autoritățile noastre și au fost reținute abia la Albița?”.

Comunitatea WatchDog din R. Moldova susține că reținerea camionului cu arme „s-a transformat rapid într-o campanie intensă de dezinformare împotriva guvernelor de la Chișinău și Kiev”.” Mai mult decât atât, incidentul poartă toate semnele unei operațiuni sub flag fals, adică o provocare organizată intenționat pentru a crea probleme politice și diplomatice”, a adăugat WatchDog.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

armament, Republica Moldova, rețineri, românia, top, vamă

Știri similare

Viață

Moldova ar putea exporta semințe de struguri în China. Experți chinezi desfășoară un audit

Externe

Rezultate preliminare în SUA: Democrații câștigă alegerile pentru Camera Reprezentanților și Senat. Reacția lui Trump

Sfaturile expertului

Moldcontrol: de la obligații de mediu la soluții concrete pentru producători și economia circulară

P.
| 4 noiembrie, 2026
10:35

Pentru companiile din Republica Moldova, gestionarea deșeurilor înseamnă astăzi mai mult decât respectarea unor cerințe legale. Aceasta presupune responsabilități, costuri, raportări și, mai ales, nevoia de a găsi soluții eficiente pentru colectarea și valorificarea deșeurilor.

În acest context, sistemele colective de responsabilitate extinsă a producătorului (REP) au devenit parteneri importanți pentru mediul de afaceri, preluând și organizând îndeplinirea obligațiilor de mediu delegate de producători și importatori.

Moldcontrol oferă companiilor posibilitatea de a gestiona, printr-un singur sistem colectiv, responsabilitățile aferente tuturor celor șase fluxuri de deșeuri reglementate. În spatele acestui mecanism se află o rețea extinsă de puncte de colectare, parteneriate cu operatori autorizați și soluții practice pentru organizarea colectării, reciclării și valorificării deșeurilor.

Cum funcționează acest sistem în practică, ce avantaje aduce companiilor, care sunt rezultatele obținute până în prezent și ce provocări și oportunități de dezvoltare există în sector? Despre toate acestea discutăm cu Mihail Grecu, Director General al Moldcontrol.

Moldcontrol s-a dezvoltat constant, devenind un partener de încredere pentru numeroși producători și importatori din Republica Moldova. Care au fost factorii cheie care au contribuit la dezvoltarea organizației și la consolidarea încrederii mediului de afaceri în serviciile oferite?

Cred că dezvoltarea Moldcontrol se datorează, în primul rând, seriozității cu care ne-am respectat angajamentele și relațiilor construite în timp cu producătorii și importatorii. Încrederea nu se câștigă peste noapte, ci prin profesionalism, transparență și, mai ales, prin rezultate concrete.

De-a lungul anilor, am investit în consolidarea unei echipe de profesioniști cu experiență în protecția mediului, gestionarea deșeurilor și relația cu mediul de afaceri. Expertiza acestei echipe ne permite să răspundem nevoilor producătorilor și importatorilor, să ne adaptăm schimbărilor legislative și să dezvoltăm soluții practice, adaptate realităților pieței.

Consecvența este un alt factor important. Am crescut treptat, punând accent pe calitatea serviciilor, transparență și pe respectarea responsabilităților asumate. Pentru noi, relația cu membrii nu înseamnă doar îndeplinirea unor obligații contractuale, ci construirea unor parteneriate durabile, bazate pe profesionalism și încredere reciprocă.

Consider că faptul că producătorii continuă să aleagă Moldcontrol reprezintă cea mai importantă confirmare a muncii noastre. În același timp, este o responsabilitate care ne obligă să evoluăm permanent, să îmbunătățim serviciile și să rămânem un partener de încredere pentru mediul de afaceri.

Dincolo de îndeplinirea obligațiilor legale de mediu, companiile caută soluții simple și eficiente, care să le economisească timp și resurse. Ce avantaje concrete le oferă Moldcontrol producătorilor și importatorilor și ce face colaborarea cu organizația mai simplă și mai eficientă?

Unul dintre cele mai importante avantaje pe care le oferim este posibilitatea ca producătorii și importatorii să își gestioneze responsabilitățile pentru toate cele șase fluxuri de deșeuri prin intermediul unui singur sistem colectiv. Pentru companii, acest lucru înseamnă mai puțină complexitate administrativă, mai puține proceduri și o utilizare mai eficientă a timpului și a resurselor. În loc să colaboreze cu mai multe organizații pentru obligații diferite, membrii noștri beneficiază de o abordare integrată, printr-un singur partener.

Dincolo de această simplificare, oferim sprijin în procesul de raportare, consultanță privind obligațiile de mediu și organizăm colectarea și valorificarea deșeurilor în colaborare cu operatori autorizați. Ne dorim ca serviciile noastre să răspundă nu doar cerințelor legislative, ci și nevoilor practice ale companiilor.

Pentru noi, este important ca membrii să știe că au alături o echipă profesionistă pe care se pot baza, care le înțelege nevoile și îi poate sprijini atunci când apar situații care necesită soluții concrete.

Ne dorim ca producătorii să se poată concentra pe ceea ce știu să facă cel mai bine – dezvoltarea propriilor afaceri. Iar responsabilitățile de mediu încredințate Moldcontrol să fie gestionate cu profesionalism, eficiență și seriozitate.

Dincolo de serviciile oferite producătorilor și importatorilor, activitatea unui sistem colectiv trebuie să se reflecte în rezultate concrete pentru mediu. Care sunt cele mai importante realizări ale Moldcontrol și ce progrese ați înregistrat în ultimii ani în colectarea și valorificarea deșeurilor?

În ultimii ani, Moldcontrol a obținut rezultate importante, inclusiv unele în premieră pentru Republica Moldova. Împreună cu operatorii autorizați, am reușit să găsim soluții pentru gestionarea unor categorii de deșeuri pentru care țara noastră nu dispune încă de suficiente capacități de tratare și reciclare.

Am organizat, în premieră, exporturi de televizoare și monitoare CRT, tuburi fluorescente cu conținut de mercur și alte deșeuri electrice și electronice periculoase către instalații specializate din Uniunea Europeană.

În ultimele 25 de luni, peste 1.680.000 kg de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) au fost predate partenerilor autorizați din Uniunea Europeană, pentru tratare și reciclare.

Un alt rezultat important este exportul, în premieră, a aproximativ 50 de tone de uleiuri uzate pentru regenerare, un proces prin care acestea pot fi reintroduse în circuitul economic sub formă de resurse utile.

În paralel, am dezvoltat o rețea de peste 500 de puncte de colectare și am încheiat peste 20 de contracte de colaborare cu autoritățile publice locale. Împreună organizăm campanii de colectare a deșeurilor, oferind cetățenilor posibilități mai accesibile de a le preda separat și în condiții corespunzătoare.

Un loc aparte îl ocupă și „Școala Azaleya”, proiectul nostru educațional, prin care am ajuns la peste 15.000 de copii din aproximativ 100 de instituții școlare și preșcolare din întreaga țară. Este o investiție în formarea unor comportamente responsabile, ale cărei rezultate se vor vedea pe termen lung.

Pentru noi, aceste realizări reprezintă mai mult decât cantități de deșeuri colectate. Înseamnă soluții concrete acolo unde înainte nu existau, parteneriate durabile și contribuții reale la dezvoltarea unui sistem modern de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova.

Într-un domeniu în care responsabilitățile de mediu sunt tot mai complexe, iar piața sistemelor colective este în continuă schimbare, ce considerați că trebuie să le ofere un sistem colectiv producătorilor pentru a le câștiga și păstra încrederea pe termen lung?

Cred că, înainte de toate, producătorii au nevoie de stabilitate, corectitudine și siguranța că responsabilitățile de mediu pe care le încredințează unui sistem colectiv sunt gestionate corespunzător.

Noi privim relația cu membrii noștri ca pe un parteneriat pe termen lung. Înțelegem că fiecare companie are propriile nevoi și că, dincolo de un contract, contează sprijinul pe care îl primește și încrederea că se poate baza pe noi.

De aceea, acordăm o atenție deosebită respectării cerințelor legale, transparenței și continuității serviciilor oferite. Comunicăm deschis cu membrii noștri și căutăm soluții practice atunci când apar situații care necesită o abordare individuală.

Pentru mine, cel mai important este să fim consecvenți în ceea ce facem, să ne respectăm angajamentele și să continuăm să îmbunătățim serviciile oferite.

Încrederea se construiește în timp, dar se păstrează prin fapte. Iar noi ne dorim ca rezultatele activității noastre să vorbească de la sine.

Care sunt principalele provocări ale sistemului de responsabilitate extinsă a producătorului în Republica Moldova și ce schimbări considerați necesare pentru ca gestionarea deșeurilor să devină mai eficientă?

Sistemul de responsabilitate extinsă a producătorului din Republica Moldova este un domeniu în continuă dezvoltare. Cerințele legislative evoluează, țintele de colectare și valorificare cresc, iar producătorii și sistemele colective trebuie să se adapteze permanent.

Una dintre principalele provocări este infrastructura insuficient dezvoltată pentru tratarea și reciclarea anumitor categorii de deșeuri. În unele cazuri, suntem nevoiți să identificăm soluții în afara țării, ceea ce presupune costuri suplimentare și proceduri complexe.

La fel de important este să avem un cadru legislativ clar, stabil și predictibil, care să permită producătorilor și sistemelor colective să își planifice activitatea și investițiile pe termen lung. Este nevoie și de o colaborare mai strânsă între autorități, operatorii de gestionare a deșeurilor și mediul de afaceri.

O altă prioritate este dezvoltarea colectării separate și implicarea mai activă a cetățenilor. Putem avea obiective ambițioase, dar pentru a le atinge trebuie să existe infrastructura necesară și soluții accesibile de predare a deșeurilor.

Cred că progresul real vine atunci când cerințele legislative sunt însoțite de condiții practice pentru aplicarea lor. Noi încercăm să contribuim la acest proces prin experiența acumulată, parteneriatele dezvoltate și soluțiile pe care le oferim membrilor noștri.

Privind spre următorii ani, care sunt principalele priorități de dezvoltare ale Moldcontrol și ce proiecte aveți în vedere pentru a răspunde mai bine nevoilor producătorilor?

Ne propunem să continuăm dezvoltarea Moldcontrol, cu accent pe extinderea infrastructurii de colectare și tratare a deșeurilor, îmbunătățirea serviciilor oferite membrilor și identificarea unor noi soluții de reciclare și valorificare.

O prioritate importantă este digitalizarea proceselor de raportare și a comunicării cu membrii noștri. Am început deja să implementăm soluții în acest sens și vrem să simplificăm procedurile, astfel încât producătorii să economisească timp și să aibă acces mai rapid la informațiile de care au nevoie.

Vom continua să dezvoltăm parteneriatele cu autoritățile publice locale, să extindem rețeaua de puncte de colectare și să organizăm campanii care să faciliteze colectarea separată a deșeurilor și implicarea cetățenilor.

Educația ecologică rămâne o direcție importantă. Pe lângă dezvoltarea proiectului „Școala Azaleya”, avem în vedere lansarea unui al doilea proiect educațional, dedicat tinerilor și adulților, pentru a încuraja implicarea acestora în protecția mediului și adoptarea unor obiceiuri responsabile.

Pentru mine, dezvoltarea Moldcontrol înseamnă să construim pe rezultatele obținute, să investim în oameni și în soluții durabile și să fim pregătiți pentru cerințele de mâine.

Avem o echipă cu experiență, parteneriate solide și obiective clare. Ne dorim să rămânem un partener de încredere pentru producători și să contribuim activ la dezvoltarea economiei circulare în Republica Moldova.

Mihail Grecu este specialist în administrarea și dezvoltarea afacerilor, cu o experiență de aproximativ două decenii în domeniu. Din 2025, ocupă funcția de Director General al Moldcontrol, organizație care contribuie la dezvoltarea și implementarea soluțiilor de colectare, tratare și valorificare a deșeurilor în Republica Moldova.

Moldcontrol, fondată la 2 martie 2018, este un sistem colectiv de responsabilitate extinsă a producătorului (REP) din Republica Moldova. Organizația oferă producătorilor și importatorilor soluții integrate pentru îndeplinirea obligațiilor de mediu aferente tuturor celor șase fluxuri de deșeuri reglementate, contribuind la dezvoltarea sistemelor de colectare, tratare și valorificare a deșeurilor.

Prin activitatea sa, Moldcontrol sprijină mediul de afaceri în îndeplinirea responsabilităților de mediu și promovează principiile economiei circulare și alinierea practicilor naționale la standardele europene.