Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) va înregistra un proiect de lege pentru modificarea regulamentului parlamentului, care prevede ca pe site-ul legislativului să fie indicații autorii amendamentelor. Mai mult, proiectul de lege presupune și publicarea interpelărilor, luărilor de cuvânt și a declarațiilor făcute de deputați în plenul parlamentului. Despre acest fapt au anunțat deputații PAS, Lilian Carp și Galina Sajin în cadrul unei conferințe de presă, astăzi, 14 ianuarie.
„Noi nu cunoaștem de foarte multe ori cine sunt autorii acestor amendamente. Astfel, noi ne trezim cu diferite modificări”, a declarat Lilan Carp. „Minune, după prima lectură a proiectului de lege care este votat în parlament, în lectura a doua este deja votat cu anumite amendamente și noi nu știm cine sunt deputații care propun aceste amendamente”, a mai spus acesta.
Totodată, deputatul a vorbit și despre necesitatea publicări interpelărilor deputaților, dar și a numărului de luări de cuvânt.
„Practica internațională ne arată că monitorizarea activității deputaților este pe larg acceptată și asigurată în țările democratice. Vrem să luam exemplul țărilor europene”, a declarat Galina Sajin.
Deputații PAS au anunțat că proiectul de lege va înregistra astăzi în parlament. Pentru ca acest proiect să fie adoptat de parlament este nevoie de votul a 51 de deputați.
Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.
„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.
Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.
„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.
Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
