Ion Guzun, care a condus comisia de grațiere, când, în 2022, aceasta a luat decizia în privința lui Nicolae Șepeli, a declarat că s-a abținut de la vot în contextul unei declarații de-a sa în privința ambasadorului rus de atunci. Potrivit lui Guzun, declarația a fost tirajată de presa rusă și „conectată cu administrația prezidențială” de la Chișinău, iar abținerea de la vot a fost decisă pentru a nu fi pus sub risc orice alt eventual caz de transfer al condamnaților, cetățeni ai Republicii Moldova, în Federația Rusă, sau orice altă decizie a autorităților ruse în acest sens. Declarațiile au fost făcute la ediția din 25 februarie a emisiunii Internetu Grăiește.
„Așa au avansat lucrurile că, la examinarea acestor dosare, eu m-am expus în privința, la acel timp, a ambasadorului Federației Ruse, că, din punctul meu de vedere, acesta urmează să fie declarat persona non-grata. Toate televiziunile și mass-media rusești au tirajat această informație, conectându-mă pe mine cu administrația prezidențială. (…) În timpul discuțiilor pe care le-am avut cu colegii și cu alte persoane, am zis că, pentru că a luat așa o amploare și a degradat acest discurs în mod public, am considerat oportun ca, pentru orice alt eventual caz de transfer al condamnaților, cetățeni ai Republicii Moldova, în Federația Rusă, ca să nu fie pus sub risc orice alt eventual transfer sau orice altă decizie favorabilă lor, am decis că mai bine ar fi să mă abțin. (…) Asta este secretul”, a spus Guzun.
Potrivit lui Guzun, în cazul tuturor celor 6 persoane, pentru care s-a solicitat grațierea, „discuțiile au fost mult mai complicate”: „Probabil, noi n‐am fi pus la îndoială o sentință de condamnare în Republica Federală Germania, Marea Britanie, Franța, doar că partea ce ține de Federația Rusă, unde foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova lucrează, au fost traficați inclusiv, nouă ne-au apărut mai multe întrebări. Tocmai de aceea și am avut discuții în câteva runde”.
„Toate acțiunile pe care le-am făcut eu, și eu sunt sigur că și procuratura, de bună intenție, a venit cu aceste solicitări în adresa comisiei de grațiere. (…) Noi am întreprins, probabil la acel timp, toate măsurile ca să ne asigurăm că cel puțin aceste persoane au șansa de a fi examinat dosarul lor la comisia de grațiere și, indiferent de soluția noastră, să luăm o decizie documentată. (…) Acum, evident, că eu aș vedea alte riscuri și alte chestiuni care să fie incluse în acel regulament, care prevede procedura de examinare a cererilor de grațiere, dar, la acel timp, din punctul meu de vedere, toate instituțiile au depus efortul pentru a ajunge la o soluție în acest sens”, a adăugat Guzun.
Potrivit lui Guzun, lui Nicolae Șepeli „i s-a oferit o șansă, ca și la orice altă persoană”. „Dacă, peste câțiva ani, persoana greșește și comite alte infracțiuni, deja aceasta să răspundă conform legii. Nimeni nu poate să răspundă: nici președinta Republicii Moldova, nici membrii comisiei de grațiere și nici orice altă persoană care și-a adus aportul pentru a aduce persoana pe calea cea dreaptă”, a adăugat el.
Menționăm, Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova era condusă, în 2022, de juristul Ion Guzun, care ocupă, în prezent, funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
***
Pe 19 februarie 2026, polițiști moldoveni și organe de aplicare a legii din Ucraina au desfășurat acțiuni de urmărire penală pe faptul pregătirii lichidării fizice a mai multor persoane publice din Ucraina. Poliția din Republica Moldova declara că activitățile infracționale sunt „dirijate de serviciile speciale rusești”.
În acest sens, pe 20 februarie, Procuratura Generală a Ucrainei raporta despre destructurarea rețelei care pregătea omoruri la comandă și menționa că organizatorul grupării este un cetățean al Republicii Moldova, în vârstă de 30 de ani, care ar fi fost recrutat de serviciile speciale rusești. Acesta a fost reținut.
11 cetățeni ai Republicii Moldova au fost reținuți în total în cadrul investigației. Șapte dintre aceștia au fost reținuți de autoritățile ucrainene în urma perchezițiilor din Kiev și Odessa, iar alți patru – pe teritoriul țării noastre. Poliția și procuratura din Moldova au confirmat că, printre persoanele reținute se numără și organizatorul rețelei – un moldovean de 30 de ani, condamnat în Rusia pentru trafic de droguri. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciarele din Moldova, unde și-a executat sentința până în anul 2022. Este vorba despre Șepeli Nicolae Andrei. Acesta a fost grațiat, în 2022, de președinta Maia Sandu. Pe 19 februarie 2026, Președinția a anunțat că Maia Sandu și-a anulat decretul prin are l-a grațiat, în 2022, pe Șepeli.
Pe 23 februarie, Președinția a declarat că grațierea lui Nicolai Șepel a fost decisă după solicitarea Procuraturii Generale, care a menționat că acesta este o victimă a traficului de ființe umane. La acel moment, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat pe lista „Alternativa”. Președinția a mai informat că o a doua solicitare a fost transmisă în octombrie 2021, fără a indica însă data exactă. Reamintim că Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general pe 5 octombrie 2021, iar din 6 octombrie interimatul a fost asigurat de Dumitru Robu.
Acum un an, deputatul PAS Lilian Carp l-a acuzat pe Stoianoglo că ar fi cerut ilegal, în 2021, grațierea unui grup de persoane, condamnate pentru transportarea drogurilor în Rusia. La momentul lansării învinuirilor, Stoianoglo le-a calificat drept false și incomplete. El a menționat că persoanele în cauză ar fi fost traficate în Rusia și impuse la munci forțate, printre care servicii de curierat, însă fără a ști ce transportă. Stoianoglo declarat că demersurile Procuraturii Generale au fost inițiate la nivel instituțional și că decizia prin care Șepeli a fost grațiat a fost luată după plecarea sa din funcție. Totodată, el a acuzat guvernarea și o parte a mass-mediei că ar încerca să-l prezinte drept vinovat în acest caz.
