YouthEconomy powered by iute Moldova – o experiență educațională de succes pentru viitorii antreprenori ai Republicii Moldova

Chișinău, 4 aprilie 2025 – Prima ediție a evenimentului #YouthEconomy powered by iute Moldova s-a desfășurat recent, în cadrul Student HUB de la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM). Evenimentul, organizat de iute Moldova în parteneriat cu ASEM și Junior Achievement Moldova, a reunit 25 de elevi din anul II, specializările Contabilitate, Marketing, Finanțe și Bănci, de la Colegiul Național de Comerț al ASEM.

Această inițiativă educațională face parte din rețeaua de evenimente dedicate campaniei naționale de educație financiară Generația Inteligenței Financiare, susținută de iute Moldova. Scopul programului a fost de a oferi tinerilor cunoștințe esențiale despre gestionarea finanțelor, dezvoltarea unei afaceri și adaptarea la provocările economice actuale.

Sergiu Sobuleac, CEO iute Moldova, a subliniat angajamentul companiei în sprijinirea educației financiare: „Ne dorim să echipăm tinerii cu instrumentele necesare pentru a-și construi un viitor financiar solid și sustenabil. Prin inovație și digitalizare, oferim nu doar cunoștințe, ci și inspirație pentru viitoarele generații de antreprenori.”

Participanții au beneficiat de sesiuni interactive susținute de experți în domeniu, explorând teme esențiale precum strategii financiare, educație antreprenorială, importanța comunicării în afaceri și crearea de rețele profesionale. Printre speakerii invitați s-au numărat: Dana Ciobanu – actriță și femeie de afaceri, Eugenia Bogos – Chief Risk Officer, iute Moldova, Iana Chiaburu – consultantă financiară și antreprenoare, Daniela Caisîn – fondatoarea primei afaceri din Moldova cu fructe liofilizate.

Alexandru Stratan, Rectorul ASEM, dr. hab., prof. univ., membru corespondent al AȘM, a evidențiat rolul educației practice: „Susținem inițiativele care conectează elevii și studenții noștri cu mediul de afaceri și le oferă cunoștințe aplicabile în viitoarele lor cariere. #YouthEconomy este un exemplu excelent de colaborare între educație și industrie.”

În cadrul evenimentului, tinerii au avut parte de o sesiune inspirațională de mentorat, unde au învățat direct de la profesioniști despre provocările și oportunitățile antreprenoriale din Republica Moldova. La final, aceștia au primit certificate de participare și au fost încurajați să împărtășească mai departe cunoștințele acumulate cu colegii lor.

Laurenția Filipschi, Director Executiv Junior Achievement Moldova, a remarcat impactul pozitiv al evenimentului: „Experiențele practice oferite de #YouthEconomy îi ajută pe tineri să își dezvolte gândirea antreprenorială și să învețe de la profesioniști consacrați. Aceste oportunități sunt esențiale pentru succesul lor viitor.”

Prima ediție a #YouthEconomy powered by iute Moldova marchează un pas important în educația financiară și antreprenorială a tinerilor din Republica Moldova. Prin acest program, organizatorii își propun să creeze o punte reală între educație și mediul de afaceri, contribuind astfel la formarea unei noi generații de profesioniști și antreprenori.

Despre iute Moldova: Compania iute Moldova este parte a iute Group, companie Fintech Estoniană, prezentă în patru țări europene: Moldova, Albania, Macedonia și Bulgaria. iute Moldova, cea mai rapidă instituție de creditare nebancară din Republica Moldova, este prima companie de microfinanțare ce pune la dispoziția clienților o rețea de bancomate cardless, precum și posibilitatea de asigurare a creditelor în caz de accident. Strategia reputațională și de suport clienți iute Moldova a fost și rămâne a fi concentrată pe digitalizarea tuturor serviciilor oferite, cea mai rapidă metodă de creditare în condiții personalizate fiind aplicația mobilă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Von Hebel rămâne în Comisia Vetting, în ciuda deciziei CC. Grosu: „Unica pretenție a opoziției era cum bea ceai” (VIDEO)

Herman von Hebel rămâne membru al Comisiei Vetting, în pofida hotărârii Curții Constituționale din 15 octombrie, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, pe 22 octombrie. Acesta susține că singura obiecție a opoziției față de expertul olandez era „cum bea el ceai”. Totodată, Grosu a precizat că Parlamentul așteaptă hotărârea motivată a Curții și va modifica legea „acolo unde va fi necesar”.

Întrebat dacă Herman von Hebel și Bernard Lavigne vor fi retrași din funcție după hotărârea Curții Constituționale, Grosu a răspuns: „Evident că nu”. Potrivit acestuia, hotărârea nu se aplică retroactiv.

Șeful Parlamentului a vorbit și despre criticile opoziției la adresa celor două candidaturi, înainte de vot.

„Vreau să vă mai aduc aminte încă o dată: unica pretenție a opoziției unite în Parlamentul Republicii Moldova, în special la expertul olandez, era la capitolul „cum bea el ceai”. Și eu vreau să le aduc aminte și dumneavoastră, și celor care tare erau împotrivă, și să le transmit mesajul: nu încercați să negociați lucruri murdare în schimbul votului. Este către Partidul Nostru în special mesajul. Nu încercați să negociați lucruri murdare. (…) Condiționau atunci votul și eu le-am spus: măgării din acestea, apucături de pe timpul AIE (nr: Alianța pentru Integrare Europeană) 1, 2, 3 cu noi nu merg”, a declarat Grosu.

Președintele Parlamentului a mai declarat că experții au fost propuși de partenerii de dezvoltare, iar autoritățile de la Chișinău au făcut propriile verificări. El a vorbit și despre sprijinul oferit de Regatul Țărilor de Jos pentru reforma justiției.

„Deci a fost o pretenție politică inventată. Unii au încercat să trișeze și repet mesajul meu: cu noi nu puteți face tocmeli de felul acesta. Față de omul ăsta n-am avut nicio pretenție pe parcursul evaluării judecătorilor, procurorilor și așa mai departe”, a conchis Grosu.

Amintim că CC a declarat neconstituționale modificările legislative promovate și votate în martie de PAS, care au redus de la 61 la 51 numărul de voturi necesare pentru numirea membrilor internaționali ai comisiilor de evaluare externă. Reamintim, modificările, numite în spațiul public „legea cu dedicație” sau „legea von Hebel”, au fost dur criticate de opoziție și societatea civilă, la acea vreme.

Președinta Înaltei Curți, Domnica Manole, a explicat pe 15 octombrie că amendamentul nu avea o legătură indispensabilă cu proiectul în care a fost inclus, fiind încălcată cerința constituțională privind votarea legilor organice în cel puțin două lecturi. Totodată, Curtea a stabilit că hotărârea nu afectează actele emise anterior în baza prevederilor contestate, inclusiv numirea lui Herman von Hebel.

În prima sa reacție după decizia Curții, Comisia de evaluare a procurorilor a anunțat că își continuă activitatea, „în conformitate cu cadrul normativ aplicabil”: „Comisia va examina textul integral al hotărârii după publicarea acesteia”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Popșoi nu exclude: ambasadorul agreat al Rusiei în Moldova ar putea fi expulzat

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, susține că ideea privind expulzarea ambasadorului rus și menținerea relațiilor diplomatice cu Moscova la nivel de însărcinați cu afaceri „ar fi un răspuns care ne-ar face emoțional să se simțim mai bine”, însă nu trebuie să „te conduci de emoții”. Întrebat dacă, în cazul expulzării lui Ozerov, cel mai grav lucru care s-ar putea întâmpla ar fi expulzarea ambasadorului R. Moldova de la Moscova, Popșoi a declarat că mecanismul de răspuns „îl alege țara care face acest răspuns și s-ar putea să nu se limiteze la răspunsul în oglindă diplomatic”. Potrivit oficialului, „trebuie să avem o abordare cât se poate de conștiincioasă, dar asta nu înseamnă că excludem o asemenea decizie”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 21 octombrie a emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

În timpul emisiunii, Popșoi a fost întrebat dacă i se pare proporțională reacția R. Moldova, care se limitează la convocarea ambasadorului rus și la transmiterea unei note de protest. „Au fost incidente regretabile, periculoase în Bulgaria, în România, în Polonia și, dacă acele state păstrează nivelul de răspuns în tărâmul diplomatic la nivel comparabil cu noi, atunci probabil e judicios să avem și noi o abordare cât se poate de serioasă în acest sens și să avem grijă să nu escaladăm, având în vedere constrângerile pe care le avem. Or, nu suntem nici membru NATO, nici al Uniunii Europene, nu avem nici capacitatea de apărare pe care o au țările pe care le-am menționat. De aceea, trebuie să avem o abordare responsabilă. (…) Atât timp cât, slavă Domnului, nu avem situații mai grave decât cele care le-am avut până acum (…), cea mai bună reacție este investiția în apărare. Atunci când vom avea un sistem de apărare antiaerian și vom putea doborî aceste primejdii (…), acesta este cel mai bun răspuns”, a comunicat ministrul.

Solicitat să comenteze ideea fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, privind expulzarea ambasadorului rus și menținerea relațiilor diplomatice cu Moscova la nivel de însărcinați cu afaceri, Popșoi a declarat: „Teoretic, am putea. Dar întrebarea e: ce obținem prin asta? Reducem din temperatura, și așa destul de înaltă, în relația noastră, sau nu? Contribuim la păstrarea status quo sau la reducerea intensității acestor incursiuni în spațiul nostru aerian sau, dimpotrivă, riscăm unele răspunsuri asimetrice care ne-ar putea pune în dificultate? (…) Ar fi un răspuns care ne-ar face emoțional să se simțim mai bine, dar atunci când ai pe umerii tăi responsabilitatea pentru viața și sănătatea tuturor cetățenilor din țară, nu te conduci de emoții. (…) E cert că orice răspuns al nostru mai apăsat poate, cu certitudine destul de înaltă, să conducă la un răspuns în oglindă cel puțin, dar putem prevedea și alte răspunsuri din partea Federației Ruse, pe care nu ni le dorim”.

Întrebat dacă, în cazul expulzării lui Ozerov, cel mai grav lucru care s-ar putea întâmpla ar fi expulzarea ambasadorului R. Moldova de la Moscova, Popșoi a declarat că „mecanismul de răspuns și obiectul răspunsului îl va alege țara care va face acest răspuns și s-ar putea să nu se limiteze la răspunsul în oglindă diplomatic”. „Natura acestui răspuns e la îndemâna inventivității părții respective și nu știu dacă vrem să încercăm această inventivitate, având în vedere riscurile, și așa destul de mari, pe care țara noastră le are în fiecare zi. (…) De aceea, trebuie să avem o abordare cât se poate de conștiincioasă, dar asta nu înseamnă că excludem o asemenea decizie. Dacă lucrurile vor continua pe un făgaș distructiv, pe un făgaș care pune în continuare în dificultate securitatea națională și liniștea cetățenilor noștri, va trebui să examinăm și alte măsuri. Deci, nu excludem această decizie, dar trebuie să o luăm cu maximă responsabilitate”, a conchis oficialul moldovean.

***

Pe 9 octombrie, Ministerul Apărării raporta că, de la începutul anului 2026, în Republica Moldova au fost înregistrate 56 de incidente de încălcare a spațiului aerian, iar din 2022 – 93. Detalii AICI. Înainte de aceasta, în luna septembrie, Ministerul preciza că survolările au implicat rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală. Detalii AICI.

Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova l-a convocat în repetate rânduri pe ambasadorul agreat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, pentru a-și exprima protestul față de căderea unor drone pe teritoriul țării. În februarie 2025, de exemplu, Chișinăul i-a prezentat fragmente ale unor drone pe care era inscripția Gheran-2, însă Ozerov a pus la îndoială originea lor rusă, invocând posibilitatea unor provocări. Detalii AICI. În august 2026, președinta Maia Sandu a declarat că unele drone ajung din întâmplare în Moldova, iar altele „pentru că sunt trimise”. Detalii AICI. În septembrie 2026, Ozerov nu a exclus că „unele dintre dronele” care survolează teritoriul Moldovei ar putea fi rusești. Detalii AICI.

Pe 2 octombrie, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a fost întrebat dacă Ozerov ar putea fi expulzat. „Totu-i posibil, pentru că el deja a scăpat o dată o expresie în care a admis că ar putea să fie păsărelele lor”, a adăugat Grosu.

***

Precizăm că Oleg Ozerov beneficiază în prezent doar de statutul de ambasador „agreat, dar neacreditat”. Deși președintele rus Vladimir Putin l-a desemnat în funcția de ambasador în țara noastră încă în septembrie 2024, Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare. Conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu își prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă. Șefa statului Maia Sandu a explicat anterior că Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare „în situația în care au fost comise mai multe acțiuni neprietenoase în raport cu țara noastră”.

NewsMaker

Fermierii amenință cu proteste și dau termen: „Aproape 25% se află în stare de insolvență”

Trei asociații de agricultori amenință că vor ieși în stradă cu tehnică agricolă, dacă autoritățile nu iau măsuri pentru susținerea sectorului până pe 30 octombrie. Acestea cer, între altele, prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase din Ucraina, rambursarea accizei la motorină și acordarea plăților directe.

Revendicările au fost formulate la ședința Consiliului Asociației „Forța Fermierilor” din 21 octombrie, la care au participat și eprezentanți ai producătorilor de sfeclă de zahăr și ai asociației naționale a culturilor oleaginoase.

Potrivit asociațiilor, criza din agricultură s-a agravat în 2026 din cauza scumpirilor și a dificultăților de export. Acestea susțin că prețurile motorinei au crescut cu aproape 100%, iar costurile fertilizanților, pieselor de schimb și energiei electrice – cu 50–70%. Totodată, prețurile oferite pentru unele culturi nu ar asigura nici o rentabilitate minimă. Fermierii avertizează că intenția guvernării de a renunța la licențierea importurilor din Ucraina după 31 octombrie ar pune o presiune suplimentară asupra prețurilor.

„Aproximativ 25% din agricultori se află de iure în stare de insolvență, practic nu au acces la finanțare și mulți din ei după expirarea moratoriului de executare silită vor sista complet activitatea, iar ceilalți nu dispun de resurse minime pentru dezvoltare”, se arată în comunicatul citat.

Asociațiile insistă pe prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase până cel puțin pe 31 mai 2027, achitarea plăților pentru producătorii de sfeclă până la sfârșitul anului și introducerea, din 2027, a plăților directe pentru fermierii micro, mici și mijlocii care cultivă cereale și oleaginoase. De asemenea, cer renunțarea la taxarea inversă pentru aceste culturi, menținerea TVA de 8% pentru sfecla de zahăr și soluții de finanțare pentru agricultorii aflați în dificultate.

„În cazul în care până la 30 octombrie 2026 nu vedem acțiuni ale factorilor de decizie în realizarea cerințelor noastre, suntem gata pentru organizarea protestelor cu folosirea tehnicii și utilajelor agricole”, transmit fermierii.

NewsMaker a solicitat o reacție din partea Guvernului, însă nu a primit un răspuns până la publicarea știrii. Vom reveni cu poziția Executivului imediat ce aceasta ne va fi comunicată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
energie.gov.md

Moldova riscă să piardă €15 mln dacă linia Vulcănești-Chișinău nu este pusă în funcțiune până în decembrie. Guvernul asigură: „Este aproape gata”

Republica Moldova riscă să nu obțină 15 milioane de euro din Planul de Creștere al Uniunii Europene dacă linia electrică Vulcănești–Chișinău nu va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului. Energizarea infrastructurii este una dintre condițiile asumate de autorități pentru accesarea finanțării europene, iar perioada suplimentară acordată pentru îndeplinirea acesteia expiră în decembrie 2026. Declarații în acest sens au fost făcute de secretarul general adjunct al Guvernului, Lilia Dabija, în cadrul ediției din 21 octombrie a emisiunii „Eu și Uniunea Europeană” de la Moldova 1.

În timpul emisiunii, Dabija a dat asigurări că linia „este aproape gata pentru energizare, pentru că finalitatea, prevăzută în agenda de reforme, nu este doar construcția fizică”.

„Suntem pe ultima sută de metri. Sunt colegii mei de la Ministerul Energiei, ne-au asigurat că vom realiza în termen această măsură, pentru că e și scadentă deja în decembrie a acestui an. Deci, perioada de grație expiră deja în acest an. Este o măsură purtătoare de 15 milioane de euro, este un suport sporit pentru bugetul nostru de stat”, a comunicat secretarul general adjunct al Guvernului.

Finanțarea europeană este acordată în funcție de îndeplinirea reformelor convenite cu Comisia Europeană. Pentru măsurile care nu sunt realizate la termen, sumele corespunzătoare pot fi reținute temporar, iar autoritățile beneficiază de o perioadă suplimentară de 12 luni pentru a recupera restanțele. Dacă nici în acest interval condițiile nu sunt îndeplinite, există riscul reducerii definitive a finanțării. Cele 15 milioane de euro reprezintă finanțarea europeană condiționată de îndeplinirea acestei măsuri din agenda de reforme, nu costul construcției liniei electrice. Proiectul energetic este finanțat separat, prin intermediul Băncii Mondiale.

Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, în valoare totală de 1.9 miliarde de euro, prevede acordarea treptată a sprijinului financiar în funcție de reformele realizate. Până în prezent, Republica Moldova a beneficiat de 661 de milioane de euro, inclusiv cea mai recentă tranșă, de 157 de milioane de euro, acordată după îndeplinirea a 18 dintre cele 20 de măsuri prevăzute pentru primul semestru al anului 2026.

***

Amintim, lucrările de construcție a liniei electrice Vulcănești-Chișinău – numită și „linia independenței energetice” – au început în aprilie 2024. Linia electrică de 400 kV va avea o lungime de 157 de kilometri și va include peste 500 de piloni și 1.500 de kilometri de conductoare, asigurând o legătură între sud și centru prin traversarea a opt raioane și 35 de localități. În funcție de regimul sistemului electroenergetic, linia va putea asigura tranzitul unui flux de până la 630 MVA de putere, ceea ce ar putea satisface aproximativ 50% din consumul de energie în perioadele de vârf.

În prezent, energia importată din România nu poate fi direcționată direct către Chișinău, ci trece prin stația MGRES, ceea ce creează riscuri pentru aprovizionarea cu electricitate. Noua linie va permite importul direct de electricitate, securizând fluxul energetic și reducând dependența de infrastructura intermediară, potrivit autorităților. 

Linia trebuia să fie finalizată încă la sfârșitul anului 2025, însă darea în exploatare a fost atunci întârziată de condițiile meteo, explica ministrul Energiei Dorin Junghietu. Noul termen a fost luna martie 2026, după care luna mai, 30 iunieși 27 august. Ultimul termen a fost anunțat, în luna iulie, de premierul Vasile Tofan, într-un interviu acordat TVR România. Pe 21 august, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat că linia nu va fi dată în exploatare pe 27 august din cauza unei defecțiuni la unul dintre transformatoarele de curent. Junghietu a precizat că echipamentul defect a fost returnat la fabrica producătorului din Spania pentru remediere, iar acesta va efectua și verificări suplimentare, care vor dura câteva săptămâni.

Pe 16 octombrie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, declara că transformatorul care a fost trimis la fabrica din Spania pentru reparații a revenit, a fost instalat și testat. „Potrivit calendarului prezentat de echipa tehnică, până la sfârșitul lunii octombrie urmează energizarea stației”, comunica oficialul.

NM Espresso: Tofan va pleca după gaz ucrainean, Grosu va comunica activ cu mitropolitul Basarabiei, la Tiraspol se pregătește un «spectacol politic»

Tofan și gazul ucrainean 

Premierul Vasile Tofan va pleca în această săptămână la Kiev, pentru a discuta despre livrările de gaze în Republica Moldova în condiții mai avantajoase decât cele în care cumpărăm în prezent. Tofan a numit Ucraina «un partener foarte important», cu care Chișinăul, are, de asemenea, «multe subiecte comune: energie, apă, comerț, securitate». 


Grosu și Mitropolia Basarabiei 

Între timp, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, s-a întâlnit cu mitropolitul Basarabiei, Antonie, cu care a discutat despre «folosirea cu rea-voință a credinței oamenilor în interese politice și geopolitice» și a convenit asupra unei comunicări cât mai active. Iar mitropolitul a cerut restituirea patrimoniului Mitropoliei Basarabiei confiscat de regimul sovietic și alocarea unei clădiri pentru sediul reședinței sale. 


Chișinăul, despre protestul de la Tiraspol 

Biroul pentru Reintegrare a numit «un spectacol politic ieftin» protestul care va avea loc pe 23 octombrie la Tiraspol împotriva introducerii de către Chișinău a taxelor pentru întreprinderile din regiunea transnistreană. Biroul consideră că acțiunea este folosită pentru a demonstra presiunile asupra regiunii pe care, pretins, le exercită Chișinăul. 


StratCom despre falsurile privind războiul 

Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării (StratCom) a dezmințit zvonurile potrivit cărora campania de pregătire pentru primele 72 de ore ale unei situații de criză (Moldova Pregătită), inițiată de autorități, ar presupune deconectarea serviciilor comunale și «pregătirea pentru război». Reprezentanții StratCom au precizat că această campanie, care va începe în luna noiembrie, îi va ajuta pe cetățeni să se pregătească pentru eventuale situații de criză, însă «nu înseamnă că o criză va avea loc».


Costiuc, despre ucraineanul găsit mort 

Deputatul partidului «Democrația Acasă», Vasile Costiuc, a declarat că, potrivit informațiilor pe care le deține, în vara anului 2025, în apropierea satului Clocușna, raionul Ocnița, a fost găsit cadavrul unui cetățean ucrainean împușcat în cap. Potrivit acestuia, autoritățile nu au făcut public cazul și nu au desfășurat nicio anchetă. Ulterior, poliția a comunicat că trupul unui bărbat a fost într-adevăr descoperit în apropierea frontierei, în raionul Ocnița, însă în vara anului 2024. Totodată, pe corpul acestuia nu au fost identificate leziuni, inclusiv răni provocate prin împușcare. Potrivit poliției, bărbatul ar fi încercat să treacă ilegal frontiera din Ucraina în Republica Moldova. 


Prețurile la medicamente 

Prețurile la medicamentele esențiale din Republica Moldova vor rămâne sub controlul statului, a dat asigurări ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș. În cazul celorlalte medicamente, farmaciile ar putea primi dreptul de a stabili singurele prețurile, însă autoritățile nu intenționează să renunțe complet la controlul acestora. 


Calea Ferată 

Calea Ferată din Moldova (CFM) a înregistrat un profit de 22,7 milioane de lei în primele nouă luni ale anului 2026, după pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și de 85 de milioane de lei în 2025. Potrivit CFM, acest rezultat a fost obținut datorită măsurilor de redresare financiară și investițiilor. 


Mașinile electrice în Moldova

Autoritățile își propun să crească ponderea mașinilor electrice în Moldova până la 15% până în 2023 și să construiască sute de stații noi de încărcare, pentru care planifică să cheltuiască peste un miliard de lei. Cum intenționează Guvernul să-i determine pe șoferi să treacă la transportul «verde» și de ce Ministerul Finanțelor refuză categoric să introducă facilități fiscale pentru achiziționarea mașinilor electrice — aflați în materialul «Moldova va trece la mașini electrice». 


Privatizarea hotelului Zarea

Tofan a recunoscut eșecul privatizării hotelului «Zarea»: la licitație nu a fost depusă nicio ofertă. Printre greșelile comise, acesta a menționat garanția de participare prea mare, în valoare de 11 milioane de lei, și a propus extinderea termenului de achitare de la 20 la 60 de zile. 


Energia electrică scumpă și experiența Poloniei

Aproape 28 de mii de lei — atât ar fi costat, confirm tarifului Premier Energy, energia electrică produsă în puțin peste două luni de la o instalație solară montată pe acoperișul unui bloc de locuințe din Chișinău. Locatarii s-au asociat pentru a-și împărți energia produsă și a plăti mai puțin pentru facturile la electricitate. 

NM a vizitat cooperativa energetică din orașul polonez Serock și a explicat, în materialul «Electricitate de la vecini», ce beneficii adus astfel de asociații în Uniunea Europeană și cu ce dificultăți se confruntă în Republica Moldova. 


Pe scurt

Compania aeriană sârbă Air Serbia va lansa zboruri directe între Belgrad și Chișinău începând din iunie 2027. 

Importul de cărbune în Republica Moldova s-a redus cu peste 95%, de la 4700 de tone în iulie la 120-130 de tone în septembrie. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat care sunt cauzele acestei scăderi. 

Activistul Victor Cazac a cerut autorităților să verifice depozitul de deșeuri periculoase din satul Goian, raionul Dubăsari, și să stabilească unde au ajuns deșeurile care conțin mercur și plumb. 

O locuitoare a satului Roșcani, raionul Anenii Noi, s-a plâns de prezența viermilor și a impurităților în apa potabilă. Întreprinderea PrestServ Roșcani a declarat că problema este deja în curs de soluționare. 

Ministerul Educației și Cercetării propune aplicarea unor amenzi de până la 125.000 de lei și pedepse cu închisoarea de până la trei ani pentru vânzarea lucrărilor de licență, masterat și doctorat realizate la comandă. 

Cetățenii Republicii Moldova care au lucrat în Irlanda vor putea beneficia de pensii, ținând cont de stagiul de cotizare acumulat în ambele țări. 

Republica Moldova s-a clasat pe locul al treilea la o competiție internațională inedită de curse cu rățuște din cauciuc.


Ce va fi astăzi, 22 octombrie: 

  • 09:00 — Ședințele comisiilor parlamentare.
  • 09:30 — Conferința de presă a PAS.
  • 10:00 — Ședința Parlamentului.
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: