YouthEconomy powered by iute Moldova – o experiență educațională de succes pentru viitorii antreprenori ai Republicii Moldova

Chișinău, 4 aprilie 2025 – Prima ediție a evenimentului #YouthEconomy powered by iute Moldova s-a desfășurat recent, în cadrul Student HUB de la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM). Evenimentul, organizat de iute Moldova în parteneriat cu ASEM și Junior Achievement Moldova, a reunit 25 de elevi din anul II, specializările Contabilitate, Marketing, Finanțe și Bănci, de la Colegiul Național de Comerț al ASEM.

Această inițiativă educațională face parte din rețeaua de evenimente dedicate campaniei naționale de educație financiară Generația Inteligenței Financiare, susținută de iute Moldova. Scopul programului a fost de a oferi tinerilor cunoștințe esențiale despre gestionarea finanțelor, dezvoltarea unei afaceri și adaptarea la provocările economice actuale.

Sergiu Sobuleac, CEO iute Moldova, a subliniat angajamentul companiei în sprijinirea educației financiare: „Ne dorim să echipăm tinerii cu instrumentele necesare pentru a-și construi un viitor financiar solid și sustenabil. Prin inovație și digitalizare, oferim nu doar cunoștințe, ci și inspirație pentru viitoarele generații de antreprenori.”

Participanții au beneficiat de sesiuni interactive susținute de experți în domeniu, explorând teme esențiale precum strategii financiare, educație antreprenorială, importanța comunicării în afaceri și crearea de rețele profesionale. Printre speakerii invitați s-au numărat: Dana Ciobanu – actriță și femeie de afaceri, Eugenia Bogos – Chief Risk Officer, iute Moldova, Iana Chiaburu – consultantă financiară și antreprenoare, Daniela Caisîn – fondatoarea primei afaceri din Moldova cu fructe liofilizate.

Alexandru Stratan, Rectorul ASEM, dr. hab., prof. univ., membru corespondent al AȘM, a evidențiat rolul educației practice: „Susținem inițiativele care conectează elevii și studenții noștri cu mediul de afaceri și le oferă cunoștințe aplicabile în viitoarele lor cariere. #YouthEconomy este un exemplu excelent de colaborare între educație și industrie.”

În cadrul evenimentului, tinerii au avut parte de o sesiune inspirațională de mentorat, unde au învățat direct de la profesioniști despre provocările și oportunitățile antreprenoriale din Republica Moldova. La final, aceștia au primit certificate de participare și au fost încurajați să împărtășească mai departe cunoștințele acumulate cu colegii lor.

Laurenția Filipschi, Director Executiv Junior Achievement Moldova, a remarcat impactul pozitiv al evenimentului: „Experiențele practice oferite de #YouthEconomy îi ajută pe tineri să își dezvolte gândirea antreprenorială și să învețe de la profesioniști consacrați. Aceste oportunități sunt esențiale pentru succesul lor viitor.”

Prima ediție a #YouthEconomy powered by iute Moldova marchează un pas important în educația financiară și antreprenorială a tinerilor din Republica Moldova. Prin acest program, organizatorii își propun să creeze o punte reală între educație și mediul de afaceri, contribuind astfel la formarea unei noi generații de profesioniști și antreprenori.

Despre iute Moldova: Compania iute Moldova este parte a iute Group, companie Fintech Estoniană, prezentă în patru țări europene: Moldova, Albania, Macedonia și Bulgaria. iute Moldova, cea mai rapidă instituție de creditare nebancară din Republica Moldova, este prima companie de microfinanțare ce pune la dispoziția clienților o rețea de bancomate cardless, precum și posibilitatea de asigurare a creditelor în caz de accident. Strategia reputațională și de suport clienți iute Moldova a fost și rămâne a fi concentrată pe digitalizarea tuturor serviciilor oferite, cea mai rapidă metodă de creditare în condiții personalizate fiind aplicația mobilă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Скриншот

„Nu vorbesc moldoveneasca”. Deputatul Grigore Uzun renunță la planul de a candida la funcția de bașcan al Găgăuziei

Grigore Uzun, deputat din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), pe care liderul formațiunii, Igor Dodon, îl anunțase anterior drept candidatul PSRM la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, a comunicat că nu va concura în cursa electorală. El a motivat decizia prin faptul că nu cunoaște limba română, pe care politicianul a numit-o „moldovenească”, și că, în aceste condiții, nu îndeplinește una dintre cerințele obligatorii pentru înregistrarea candidaturii, introdusă prin recentele modificări ale Codului Electoral. Declarațiile au fost făcute luni, 21 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu Igor Dodon.

Eu nu vorbesc, în primul rând moldoveneasca, nu româna. Consider că limba este moldovenească – a fost, este și va fi. Dar nu o cunosc, la fel ca majoritatea cetățenilor autonomiei găgăuze. (…) Nu vreau să pun în dificultate cel mai mare partid de opoziție din țară – Partidul Socialiștilor – și am luat decizia să nu-mi înaintez candidatura la viitoarele alegeri pentru funcția de bașcan”, a declarat Grigore Uzun.

Deputatul a menționat că va studia „limba moldovenească”, iar la actualul scrutin se va ocupa de pregătirea candidaților PSRM pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG).

La rândul său, liderul PSRM, Igor Dodon, a precizat că, în următoarele zile, vor avea loc consultări cu potențiali candidați la funcția de bașcan, iar ulterior se va decide cine va reprezenta formațiunea politică. Politicianul a refuzat să dezvăluie numele potențialilor candidați, dar a subliniat că sunt „cel puțin 2-3”.

Amintim că, până acum, și-a anunțat intenția de a candida la funcția de bașcan ex-deputatul APG Petru Uzun, fostul deputat socialist Fiodor Găgăuz și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent deputat „Alternativa”, care a beneficiat de sprijinul PSRM la alegerile prezidențiale din 2024.

Grigore Uzun a reprezentat PSRM la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei din 2023, reușind să ajungă în turul II, unde a fost învins de Evghenia Guțul.

Depunerea documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de guvernator al autonomiei a început luni, 21 septembrie, iar campania electorală va demara pe 16 octombrie. Alegerile propriu-zise vor avea loc pe 15 noiembrie, concomitent cu scrutinul pentru Adunarea Populară a Găgăuziei.

Scrutinele vor fi organizate conform noilor prevederi ale Codului Electoral al Republicii Moldova, adoptate de Parlament în luna august, după o dispută îndelungată cu Comratul privind modul de desfășurare a procesului electoral în autonomie. Potrivit noilor reguli, pentru a candida la funcția de guvernator al Găgăuziei, o persoană trebuie să îndeplinească mai multe criterii: să dețină cetățenia Republicii Moldova și drept de vot, să fi împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 35 de ani, să fi domiciliat sau să domicilieze pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia timp de cel puțin 10 ani, să cunoască limbile găgăuză și română și să nu se afle sub incidența restricțiilor privind exercitarea drepturilor electorale.

***

Faptul că limba de stat în Republica Moldova este română se menționează încă în Declarația de Independență a țării, adoptată în anul 1991. În martie 2023, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă” au fost înlocuite cu „limba română” în Constituție și legislație.

Al doilea caz de survolare neautorizată a spațiului aerian al R. Moldova într-o singură zi. Ce spune Ministerul Apărării

Încă un obiect aerian a survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova astăzi, 21 septembrie, pe fondul atacurilor masive lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei. Informația a fost confirmată de Ministerul Apărării într-un comunicat.

Potrivit instituției, Serviciul Operații Aeriene a detectat obiectul aerian la ora 12:34. Acesta a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova din direcția localității Maiaki, regiunea Odesa, traversând frontiera de stat în zona satului Palanca, raionul Ștefan Vodă.

Ministerul Apărării a precizat că obiectul aerian a rămas în spațiul aerian al țării aproximativ două minute. La ora 12:36, acesta a părăsit spațiul aerian național și s-a îndreptat spre Ucraina, în direcția localității Bileaivka.

Instituția nu a oferit, deocamdată, detalii despre tipul obiectului aerian detectat.

Acesta este al doilea incident de survolare neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova înregistrat astăzi, 21 septembrie. Sistemele de supraveghere aeriană au mai detectat, la ora 00:17, un aparat de zbor neidentificat. Acesta a dispărut de pe radare la ora 00:44, în proximitatea satului Tabani, raionul Briceni, iar echipe de recunoaștere și de geniu ale armatei au fost trimise în localitate pentru cercetări. Totodată, pe fondul incidentului, spațiul aerian din zona de nord a țării a fost închis timp de 24 de minute.

De la începutul anului, au fost înregistrate 39 de cazuri de survolare neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova.

Chișinăul va răspunde Moscovei cu „măsuri diplomatice”, după ce a organizat alegeri în Transnistria? MAE: Ne rezervăm dreptul

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condamnă organizarea de către Federația Rusă a alegerilor pentru Duma de Stat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, fără acordul Chișinăului. Într-o declarație emisă pe 21 septembrie, instituția a declarat că desfășurarea procesului electoral în stânga Nistrului, aflat în afara controlului autorităților constituționale, reprezintă o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a țării și a menționat că își rezervă dreptul să întreprindă „măsurile diplomatice necesare”.

Organizarea procesului electoral de către Federația Rusă pe teritoriul suveran al Republicii Moldova, în afara controlului autorităților constituționale și fără acordul acestora, constituie o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și contravine principiilor dreptului internațional”, a transmis MAE.

Ministerul de Externe a precizat că autoritățile ruse au fost informate „în repetate rânduri” că deschiderea secțiilor de votare în regiunea transnistreană nu poate avea loc fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Totodată, Chișinăul a informat partea rusă că cetățenii Federației Ruse aflați pe teritoriul Republicii Moldova își pot exercita dreptul de vot la secțiile constituite în localitățile aflate sub controlul autorităților constituționale, cu respectarea procedurilor relevante.

Totodată, instituția a subliniat că organizarea unor procese electorale de către un alt stat în regiunea transnistreană nu produce efecte juridice și nu poate afecta în niciun fel statutul juridic internațional al acesteia ca parte integrantă a Republicii Moldova.

Republica Moldova își rezervă dreptul de a întreprinde măsurile diplomatice necesare și va continua să coopereze cu partenerii internaționali pentru apărarea suveranității și integrității sale teritoriale, precum și a ordinii juridice internaționale și a principiilor Cartei ONU”, a menționat MAE.

Amintim că alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse s-au desfășurat în perioada 18–20 septembrie. Acestea sunt primele alegeri parlamentare din Rusia de la începutul invaziei ruse pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.

Potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale de Moscova, Partidul „Rusia Unită”, aflat la putere în ultimele două decenii, a câștigat scrutinul, obținând 355 de mandate – ceea ce constituie majoritate constituțională. Totodată, în regiunea transnistreană ar fi votat peste 51 000 de cetățeni ruși, dintre care circa 78% ar fi susținut „Rusia Unită”.

Anterior, administrația nerecunoscută de la Tiraspol a publicat adresele a 15 secții de votare la care cetățenii ruși din stânga Nistrului își vor putea exprima votul pentru alegerile în Duma de Stat. Asta deși Chișinăul a autorizat deschiderea unei singure secții de votare – în incinta ambasadei Federației Ruse la Chișinău.

Pe 3 septembrie, ambasadorul agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat la MAE, unde i s-a înmânat o notă de protest față de intenția Moscovei de a deschide secții de votare în stânga Nistrului.

Alegeri în Rusia: partidul lui Putin a obținut, din nou, majoritate constituțională. Câți ruși din Transnistria au votat la scrutin

În Rusia s-au încheiat alegerile pentru Duma de Stat. Potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale de Moscova, Partidul „Rusia Unită”, aflat la putere în ultimele două decenii, a câștigat scrutinul, obținând 355 de mandate – ceea ce constituie majoritate constituțională. Totodată, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, care nu se află sub controlul autorităților constituționale și în care au fost deschise secții de votare fără acordul Chișinăul, ar fi votat peste 51 000 de cetățeni ruși, dintre care circa 78% ar fi susținut „Rusia Unită”.

Potrivit CEC-ului rus, prezența la alegeri a fost de 59,32%, peste cea înregistrată la alegerile pentru Duma de Stat din 2021, când la urne s-au prezentat 51,72% dintre alegători.

După numărarea a 95,18% dintre procesele-verbale, partidul „Rusia Unită” conduce cu 57,83% din voturi pe listele de partid. Partidul Comunist are 13,81%, Partidul Liberal-Democrat (LDPR) – 8,98%, iar „Oameni Noi” – 7,96%. „Rusia Justă” a obținut 4,96%, fiind, la acel moment, sub pragul electoral de 5%. Totuși, președinta CEC, Ella Pamfilova, a declarat că formațiunea are „șanse mari” să depășească pragul electoral.

Astfel, „Rusia Unită” ar urma să obțină 355 de mandate în Duma de Stat, ceea ce îi asigură o majoritate constituțională, pentru care sunt necesare cel puțin 301 mandate, notează Meduza. Aceasta ar urma să fie cea mai numeroasă fracțiune parlamentară obținută de partid în istoria sa. Până acum, recordul „Rusiei Unite” era de 343 de mandate, după alegerile din 2016.

Partidul Comunist ar urma să aibă 40 de mandate, LDPR – 25, „Oameni Noi” – 20, iar „Rusia Justă” – patru, potrivit repartizării preliminare anunțate de CEC.

„Rusia Unită” a anunțat, de asemenea, că în noua componență a Dumei de Stat se vor regăsi 86 de persoane care au participat la războiul împotriva Ucrainei. Potrivit partidului, acestea reprezintă aproximativ o cincime din numărul total al deputaților. Cifra a fost anunțată de secretarul general al partidului, Vladimir Iakușev.

Între timp, „Iabloko” – singurul partid de opoziție din Rusia care pledează deschis împotriva invaziei din Ucraina – a reușit să intre în Duma Regională din Novgorod. Potrivit datelor preliminare ale comisiei electorale regionale, formațiunea a obținut 6,2% din voturi, după numărarea a 96,86% dintre procesele-verbale. Regiunea Novgorod a fost singura în care lista „Iabloko” a fost admisă la alegerile regionale.

Primul loc în regiune a fost ocupat de „Rusia Unită”, care a obținut 38,37% din voturi.

Cum au votat cetățenii ruși din Transnistria

Potrivit CEC-ului rus, în regiunea transnistreană au votat 51 092 de cetățeni ruși pentru alegerile în Duma de Stat.

Cea mai mare parte dintre ei — 77,76%, adică 39 733 de persoane — au votat pentru „Rusia Unită”.

Partidul Comunist al Federației Ruse a obținut 6,32% din voturi (3 231 de alegători), LDPR — 4,4% (2 252), „Oameni Noi” — 3,25% (1 662), „Partidul Pensionarilor” — 2,41% (1 233), iar „Rusia Justă” — 2,23% (1 142).

„Rusia Unită” a fost înființată în 2001 și este principala formațiune politică asociată cu președintele Vladimir Putin. Partidul a câștigat toate alegerile pentru Duma de Stat organizate de când Putin a ajuns la putere, în 2000. Formațiunea îl susține pe Putin și politicile Kremlinului, inclusiv invazia pe scară largă a Ucrainei și anexarea de către Rusia a teritoriilor ucrainene ocupate, nerecunoscută de comunitatea internațională.

Alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse s-au desfășurat în perioada 18–20 septembrie. Acestea sunt primele alegeri parlamentare din Rusia de la începutul invaziei ruse pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.

Imagine simbol

Șoferul Armatei Naționale care a urcat beat la volan, suspendat din funcție după accidentul de la Ocnița

Șoferul vehiculului Armatei Naționale care se afla în stare de ebrietate și a fost implicat într-un accident în raionul Ocnița a fost suspendat din funcție pe durata anchetei de serviciu. Anunțul a fost făcut de Ministerul Apărării luni, 21 septembrie, într-un comunicat.

Comisia internă de anchetă a Ministerului Apărării, referitor accidentului rutier din această noapte, a decis suspendarea din funcție a șoferului implicat, pe parcursul desfășurării investigațiilor de serviciu. În funcție de rezultatele cercetării, persoana vinovată de producerea accidentului va fi sancționată în conformitate cu prevederile legislației în vigoare”, a transmis instituția.

Totodată, Ministerul Apărării a menționat că „Ministerul Apărării condamnă orice abatere de la normele de disciplină și conduită profesională”.

Amintim că, pe 21 septembrie, în jurul orei 03:00, un autoturism al Armatei Naționale, în care se aflau mai mulți militari, a fost implicat într-un accident rutier în orașul Otaci, raionul Ocnița. Militarii nu au fost răniți, însă informațiile preliminare arată că șoferul vehiculului era beat.

Pentru stabilirea circumstanțelor și cauzelor producerii accidentului, Ministerul Apărării a creat o comisie internă care investighează cazul.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: