RIA Novosti

Zaharova, despre sancțiunile UE: Mi-au făcut un cadou de 23 februarie

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova a comentat decizia Uniunii Europene de a o include în lista persoanelor vizate de sancțiuni, în contextul atacului asupra Ucrainei. Aceasta a scris că decizia reprezintă „un cadou” de 23 februarie.

„Anunțul despre includerea mea în lista celor vizați de sancțiuni, din punctul de vedere al regimului euroatlantic, este un fel de cadou cu ocazia „zilei apărătorului patriei” (marcată în Rusia și unele state CSI pe 23 februarie, nota redacției), pe care o slujesc cu toată încrederea și inima. Însăși decizia a fost luată demult. Știam despre asta, pentru că, prin „oamenii lor” mi-au făcut aluzii, încercând să mă sperie. Când au înțeles că nu merge cu șantajul, au recurs la mecanismul sancțiunilor”, a scris aceasta pe o rețea de socializare.

Reprezentanta diplomației ruse a acuzat Occidentul că ar promova „regimuzi naziste”.

„Ce vreți de la oamenii care numesc străzile în amintirea teroristului Dudaev și îi acordă statut de refugiat politic ideologului extremist Zakaev, interzic transmisiunea posturilor de televiziune și susțin regimurile naziste, atacă țările, ucid milioane de civili? Și ce vor de la mine, cea al cărui bunic a trecut prin război, a luptat cu fascismul și întreaga sa familie este credincioasă Rusiei? Este imposibil să nu vezi ce se întâmplă în lume. Este o infracțiune să nu vorbești despre asta. Am văzut de multe ori cum acceptarea minciunii a dus la dezastre. De aceea, nu ne pot obliga la tăcere”, a conchis Zaharova.

Pe 23 februarie, UE a publicat numele celor vizați de noile sancțiuni, în contextul atacului asupra Ucrainei de către Federația Rusă. Printre cei vizați se numără  351 de deputați ai Dumei de Stat care au susținut recunoașterea independenței republicilor autoproclamate. În plus, au fost impuse sancțiuni împotriva a 27 de persoane fizice și juridice. Printre aceștia se numără: ministrul rus al Apărării Serghei Șoigu, Anton Vaino, șeful de cabinet al lui Putin, Igor Osipov, comandantul-șef al flotei ruse din Marea Neagră, precum și Serghei Surovikin, comandantul-șef al Forțelor Aerospațiale ale Rusiei.

Alți oficiali de rang înalt sunt vicepremierul și președintele băncii de stat VTB, Dmitri Grigorenko, Igor Șuvalov, președintele băncii de dezvoltare a Rusiei, VEB, care joacă un rol important în finanțarea sectorului apărării.

UE ia în vizor și „propagandiștii” ruși, inclusiv purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe, Maria Zakharova, șefa postului TV RT, Margarita Simonian și Vladimir Soloviov, prezentatorul pro-Kremlin.

Amintim că, pe 24 februarie, în jurul orei 5:00, Vladimir Putin a anunțat începerea operațiunii militare în Ucraina. Liderul de la Kiev Vladimir Zelenski a declarat stare de război în Ucraina.

Informații despre evenimentele din Ucraina, care se desfășoară chiar în aceste momente în LIVE Text NM Război în Ucraina. Principalele evenimente.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Zaharova amenință Chișinăul cu represalii în cazul expulzării ambasadorului rus: „Poate să „experimenteze””

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comentat declarațiile autorităților de la Chișinău privind o posibilă expulzare a ambasadorului desemnat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, sugerând că Moscova ar putea recurge la măsuri similare împotriva diplomaților moldoveni aflați în Rusia. Declarația vine în contextul unei noi escaladări a tensiunilor diplomatice, după ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova.

Potrivit agenției de stat ruse TASS, în seara zilei de 20 noiembrie, Maria Zaharova a comentat discuțiile de la Chișinău privind o posibilă expulzare a ambasadorului rus. „Dacă Moldova s-a săturat ca diplomații săi să lucreze în Rusia, poate „să experimenteze”“, a declarat reprezentanta Ministerului rus de Externe.

Declarația Mariei Zaharova vine după ce, la 19 noiembrie, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, s-a referit la solicitările de expulzare a ambasadorului agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, în urma incidentelor repetate de încălcare a spațiului aerian național. Grosu a menționat că o astfel de măsură se numără printre opțiunile pe care le au la dispoziție autoritățile moldovene și a recunoscut că, în calitate de „simplu cetățean”, este tentat să recurgă la acest pas. Totuși, președintele Parlamentului a subliniat că autoritățile trebuie să cântărească atent consecințele unei asemenea decizii, pentru a nu pune în pericol pacea și stabilitatea din țară. Anterior, la sfârșitul lunii octombrie, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, nu a exclus nici el posibilitatea expulzării lui Ozerov, în cazul în care „situația va continua să evolueze într-o direcție distructivă”.

Amintim că, pe 18 noiembrie, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe Oleg Ozerov, după ce, cu o zi înainte, mai multe drone au încălcat spațiul aerian al țării, în contextul atacurilor masive lansate de Rusia asupra Ucrainei. Ozerov a contestat originea rusească a dronelor care au survolat ilegal Republica Moldova pe 17 noiembrie și a propus o anchetă comună cu Chișinăul.

Potrivit datelor preliminare ale Ministerului Apărării, șapte drone au pătruns fără autorizație în spațiul aerian al Republicii Moldova pe 17 noiembrie, iar cinci dintre ele au căzut pe teritoriul țării. O dronă de tip Shahed a fost observată și deasupra Chișinăului. Din motive de securitate, autoritățile au închis temporar spațiul aerian în ajun.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: