NewsMaker

Opt țări, inclusiv Ucraina, se aliniază sancțiunilor UE împotriva conducerii de la Tiraspol

Opt țări din afara Uniunii Europene, printre care Ucraina, Serbia și Norvegia, se aliniază deciziei UE de a prelungi până la 31 octombrie 2027 măsurile restrictive împotriva conducerii de facto a regiunii transnistrene. Anunțul a fost făcut pe 10 noiembrie de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, într-o declarație publicată de Consiliul Uniunii Europene.

Albania, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Muntenegru și Macedonia de Nord se alătură, de asemenea, deciziei. Cele opt state se angajează să își alinieze politicile naționale la măsurile UE.

Uniunea Europeană a prelungit sancțiunile pe 26 octombrie cu încă un an, până la 31 octombrie 2027. Nu este vorba despre noi restricții, ci despre prelungirea mecanismului de sancțiuni pe care UE l-a creat cu mai bine de două decenii în urmă.

De ce a impus UE sancțiuni împotriva Transnistriei?

Uniunea Europeană a impus pentru prima dată sancțiuni împotriva conducerii regiunii transnistrene în februarie 2003. Acestea prevedeau interdicția de intrare în țările UE pentru reprezentanții administrației transnistrene pe care Bruxelles-ul îi considera responsabili de împiedicarea soluționării politice a conflictului.

În 2004, lista de sancțiuni a fost extinsă pentru a include reprezentanți ai administrației de facto din stânga Nistrului care, potrivit evaluării UE, erau implicați în campania de presiune asupra școlilor cu predare în limba română cu grafie latină. Era vorba, în special, despre încercări de a închide aceste instituții de învățământ și despre obstacole în calea funcționării lor.

De ce sunt prelungite sancțiunile dacă nimeni nu este vizat de ele?

Deși regimul de sancțiuni este prelungit anual, în prezent pe listă nu se află nicio persoană. După cum explică Consiliul UE, în 2010 restricțiile de intrare au fost suspendate pentru a încuraja progresele în soluționarea conflictului transnistrean. În 2012, sancțiunile împotriva fostei conduceri politice a regiunii au fost ridicate, iar persoanele rămase pe listă au fost scoase de pe aceasta.

Uniunea Europeană a păstrat însă mecanismul de sancțiuni. Acesta îi permite Bruxelles-ului să impună din nou restricții individuale dacă va fi necesar. Printre motivele pentru păstrarea mecanismului, UE menționează problemele nerezolvate ale școlilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană.

Astfel, decizia actuală nu înseamnă că liderilor actuali ai Transnistriei li s-a interzis automat intrarea în Uniunea Europeană. Pentru ca restricțiile să fie aplicate unor oficiali anume, aceștia trebuie mai întâi incluși pe lista de sancțiuni.

De ce s-au alăturat mai puține țări în acest an?

Anul trecut, zece state s-au alăturat unei decizii similare a UE. În declarația din 11 noiembrie 2025 erau menționate printre ele și Georgia, și Liechtenstein. Cele două țări nu apar în documentul actual. Consiliul UE nu precizează motivele absenței lor. Totodată, simpla absență a unei țări din noua declarație nu înseamnă că aceasta a ridicat restricțiile impuse anterior.

Menționăm că regimul de sancțiuni împotriva conducerii Transnistriei nu trebuie confundat cu alte restricții ale UE, introduse în 2023 împotriva persoanelor implicate în destabilizarea Republicii Moldova. Spre deosebire de mecanismul de sancțiuni privind regiunea transnistreană, aceste măsuri se aplică unor persoane fizice și juridice concrete și prevăd, printre altele, înghețarea activelor și interdicția de intrare în Uniunea Europeană.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vocea Basarabiei

România promite sprijin pentru apărarea R. Moldova, după ce șapte drone au survolat țara: „Securitatea nu este opțională”

România va continua să sprijine Republica Moldova în consolidarea capacităților de apărare pentru a proteja cetățenii și infrastructura civilă, dă asigurări ambasadorul român la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu. Diplomatul a condamnat public încălcarea spațiului aerian al Moldovei după ce Ministerul Apărării a anunțat că șapte drone au intrat ilegal în spațiul aerian al țării pe 17 noiembrie, iar cinci dintre ele s-au prăbușit.

Ambasadorul României la Chișinău consideră că aceste incidente pun în pericol cetățenii Republicii Moldova și securitatea întregii regiuni. El a menționat alertele privind posibile explozii în mai multe localități, închiderea temporară a spațiului aerian și perturbarea zborurilor civile.

„Niciun cetățean nu trebuie să trăiască sub amenințarea dronelor rusești. Nimeni nu trebuie să se teamă pentru propria siguranță în casa sa, pe strada sa sau în orașul său. Iar Federația Rusă poartă întreaga responsabilitate pentru această situație. Încălcarea suveranității Republicii Moldova și punerea în pericol a populației civile sunt inacceptabile”, a scris Cristian-Leon Țurcanu, într-o postare pe rețele.

Diplomatul a reafirmat sprijinul României pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova și a dat asigurări că Bucureștiul va continua să sprijine consolidarea capacităților de apărare ale țării noastre.

„Vom continua să susținem consolidarea rezilienței și a capacităților sale de apărare, pentru protejarea cetățenilor și a infrastructurii civile.Suveranitatea nu este negociabilă. Securitatea cetățenilor nu este opțională. Republica Moldova nu este singură. România îi este și îi va rămâne alături”, se mai arată în mesaj.

Amintim, potrivit datelor preliminare ale Ministerului Apărării, șapte drone survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova pe 17 noiembrie, iar cinci dintre ele s-au prăbușit. Zborurile ilegale au fost raportate între orele 15:45 și 18:10, în contextul atacurilor masive ale Rusiei asupra Ucrainei.

Cele cinci drone au căzut în apropierea localităților Cheltuitori, Pohorniceni, Pogrebeni, Cuhureștii de Jos și Băxani. O a șasea dronă ar fi căzut în raionul Ocnița. Cel de-al șaptelea aparat a dispărut de pe sistemele de monitorizare în apropierea orașului Leova, în timp ce se îndrepta spre frontieră, mai preciza Ministerul Apărării.

Fragmente ale unui aparat de zbor au fost găsite în seara zilei lângă Naslavcea, în raionul Ocnița, la aproximativ 50 de metri de linia frontierei cu Ucraina. Zona a fost delimitată, iar serviciile specializate au fost chemate la fața locului, a anunțat Poliția de Frontieră.

Reamintim, o dronă a fost observată și deasupra Chișinăului, în mai multe sectoare.

În urma survolărilor ilegale, spațiul aerian al țării a fost închis temporar, iar activitatea a șase puncte de trecere a frontierei cu Ucraina a fost suspendată temporar. Cinci dintre ele și-au reluat activitatea. Punctul de trecere Clocușna rămâne temporar închis, la această oră.

În prima sa reacție, președinta Maia Sandu a recunoscut că Moldova nu dispune încă de capacitățile de apărare necesare pentru a se proteja de drone. Șefa statului a spus că Moldova va continua să ceară sancționarea Rusiei, până când aceasta va fi „forțată” să oprească războiul împotriva Ucrainei, și să investească în apărarea națională cu ajutorul „țărilor-prietene”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: