Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a venit cu o reacție, după ce Ministrul de Interne (MAI) de la Chișinău a informat, pe 6 iulie, că Biroul de Coordonare a Luptei împotriva Crimei Organizate și a altor tipuri de infracțiuni periculoase din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI) nu deținea informații despre Rustam Așurov, cetățeanul Tadjikistanului care a ucis doi oameni la Aeroportul Chișinău. Zaharova a calificat anunțul MAI drept o „minciună” și a îndemnat Chișinăul „să se concentreze pe protejarea intereselor cetățenilor, inclusiv prin mecanismele multilaterale existente în CSI”.
„Spre deosebire de Moldova, cooperăm în modul deschis cu Biroul pentru Coordonarea Combaterii Criminalității Organizate ale CSI în problemele de competența Biroului. În acest sens, pot afirma cu 100% certitudine că nici înaintea incidentului de pe Aeroportul din Chișinău, nici în timpul acestuia, nici după acesta, autoritățile competente din Republica Moldova nu au făcut nicio solicitare către baza de date a Biroului cu privire la acest infractor anume. Prin urmare, nu este clar cum pot spune dacă se află sau nu în baza de date a Biroului. Astfel, comentariul Ministerului Afacerilor Interne al Moldovei pe această temă este o adevărată minciună”, a declarat Zaharova.
UPDATE (17:50) Contactat de NM, reprezentantul MAEIE Igor Zaharov a precizat că a coordonat răspunsul cu Ministerul de Interne: „MAI reiterează că, la momentul intrării în Aeroportul Internațional Chișinău, atacatorul nu figura în NICIUN sistem internațional de căutare. Decizia de a fi verificat suplimentar a fost luată în baza filtrelor suplimentare de securitate instituite în ultimul an”.
Amintim că Ministerul Afacerilor Interne a anunțat pe 6 iulie că Biroul de Coordonare a Luptei împotriva Crimei Organizate din cadrul CSI nu deținea informații despre Rustam Așurov. Precizarea a venit după ce Zaharova a declarat că dacă autoritățile centrale ar fi continuat să colaboreze cu structura respectivă a CSI, atacul probabil ar fi fost prevenit.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
În România a început un nou val al crizei politice. Cel mai mare partid din țară și-a retras sprijinul politic pentru prim-ministru. NewsMaker explică dacă guvernul va demisiona, dacă această situație ar putea duce la alegeri parlamentare anticipate și de ce evoluțiile de la București au impact și asupra Republicii Moldova.
Ce s-a întâmplat?
Pe 20 aprilie, liderul Partidului Social Democrat din România (PSD), Sorin Grindeanu, a anunțat că formațiunea își retrage sprijinul politic pentru prim-ministrul Ilie Bolojan. Decizia a fost luată în urma unui vot intern, la Palatul Parlamentului. La vot au participat aproximativ 5.000 de membri ai PSD. Aceștia au fost întrebați dacă partidul ar trebui să retragă sprijinul premierului în contextul „crizei socio-economice” din ultimele zece luni, dar și al lipsei de dialog în interiorul coaliției. Rezultatul votului a fost covârșitor: 97,7% s-au pronunțat pentru retragerea sprijinului, în timp ce doar 2,3% s-au opus.
romania-insider.com
Partidul Social Democrat este cea mai mare formațiune politică din România. În pofida scăderii în sondaje și a înfrângerii la alegerile prezidențiale din 2025, PSD a rămas principala forță în Parlament. După alegerile din 1 decembrie 2024, coaliția de guvernare a fost formată din PSD, Partidul Național Liberal (PNL – al doilea partid ca mărime din țară), Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și reprezentanții minorităților naționale. Parlamentul României este format din două camere: Camera Deputaților și Senatul. În ambele camere sunt 464 de deputați, dintre care 311 au format coaliția de guvernare.
PSD este cel mai mare partid din coaliție (131 de deputați și senatori). Camera Deputaților are 330 de membri, dintre care 223 aparțin majorității. Fără parlamentarii PSD, în Cameră ar rămâne doar 130 de reprezentanți ai coaliției, în condițiile în care pentru adoptarea deciziilor sunt necesare 166 de voturi. Totuși, deocamdată, social-democrații nu au părăsit coaliția, ci doar și-au retras sprijinul pentru Ilie Bolojan.
Bolojan este reprezentant al PNL. Anul viitor ar fi trebuit să aibă loc rotația la guvernare, iar funcția de premier putea reveni unui reprezentant al PSD. Cu toate acestea, actualul val al crizei politice din România ar putea schimba semnificativ echilibrul de forțe.
Ce urmează?
Ilie Bolojan a declarat deja că nu intenționează să demisioneze. Totuși, PSD ar putea înainta o moțiune de cenzură, scenariu admis și de liderul senatorilor formațiunii, Daniel Zamfir. Moțiunea este examinată în ședință comună a Parlamentului, iar pentru demiterea Guvernului sunt necesare voturile majorității absolute a parlamentarilor – în acest caz, 232. PSD deține 131 de voturi, iar opoziția, în total, 153. Astfel, un vot comun al social-democraților și al opoziției ar putea duce la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Liderul celui mai mare partid de opoziție, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a declarat, comentând situația, că nu intenționează să fie „idiot util” pentru PSD și „să sară atunci când acest lucru este avantajos pentru social-democrați”. Între timp, AUR a înregistrat în Parlament o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Votul este programat pentru luna mai. Rămâne de văzut dacă PSD va susține moțiunea înaintată de AUR.
Expertul politic Mihai Isac consideră că cel mai probabil scenariu este identificarea unei noi soluții politice. „Acest lucru poate însemna revizuirea acordului de coaliție, schimbarea prim-ministrului, redistribuirea influenței între PSD și PNL sau un compromis tehnic care va permite menținerea unității majorității proeuropene”, a spus expertul. Isac a remarcat că majoritatea proeuropeană este imposibilă fără PSD. „În același timp, în PSD au lăsat să se înțeleagă că ar putea menține coaliția, dacă liberalii vor propune un alt prim-ministru, în timp ce Bolojan a refuzat să plece în demisie. În spatele acestui conflict, astfel, stau nu doar divergențe privind taxele, deficitul și reformele, ci și ambiții personale, lupta pentru putere și rivalitatea dintre lideri”, consideră expertul.
Alegerile anticipate – posibile?
Demisia guvernului (dacă va avea loc) nu înseamnă automat organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Procedura de dizolvare a Parlamentului în România este una complexă. După demisia cabinetului, președintele inițiază consultări cu fracțiunile parlamentare. Legislativul mai are două încercări de a învesti un nou guvern și abia ulterior președintele poate decide dizolvarea Parlamentului, ceea ce ar duce la alegeri anticipate.
Totuși, președintele țării, Nicușor Dan, și-a exprimat speranța că va fi găsită o formulă pentru menținerea coaliției proeuropene. Anterior retragerii sprijinului politic pentru guvern, el a declarat că nu va desemna un premier susținut de o ipotetică alianță PSD-AUR.
Mihai Isac susține că, în cazul alegerilor anticipate, AUR va deveni principalul beneficiar. „Conform sondajului din ianuarie Reuters/INSCOP, AUR obține 40,9%, depășind semnificativ PSD, PNL, USR și UDMR. De aceea, pentru PSD, PNL și USR, dizolvarea parlamentului ar însemna un joc cu o miză extrem de periculoasă. AUR poate câștiga alegerile și se poate afla într-o poziție care să îi permită fie să domine direct, fie chiar să formeze în jurul său o majoritate parlamentară. Actuala coaliție a fost creată tocmai pentru a limita creșterea extremei drepte și pentru a menține România pe cursul proeuropean și pro-NATO”, a explicat Mihai Isac.
Deși probabilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate este extrem de mică, România intră într-o perioadă de turbulență politică. Această evoluție se va resimți inevitabil și asupra Republicii Moldova. „România este unul dintre principalii susținători ai Chișinăului în relația cu Uniunea Europeană, a promis un sprijin ferm pentru agenda europeană. Bucureștiul este un partener economic important pentru Chișinău, iar în ultimii ani România a devenit, de asemenea, o verigă-cheie în asigurarea securității energetice a statelor vecine. Pentru Chișinău este important nu doar cine guvernează la București, ci și ca România să rămână stabilă, previzibilă și ferm ancorată în tabăra proeuropeană”, a concluzionat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
