Офис президента Украины

Zelenski i-a găsit înlocuitor lui Ermark, considerat „mâna sa dreaptă”. Cine îi va ocupa locul

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski i-a propus lui Kirill Budanov, șeful Direcției principale de informații militare (GUR), să preia funcția de șef al Oficiului Președintelui. Decizia marchează o schimbare surprinzătoare, după ce poziția a rămas vacantă în urma demisiei lui Andrei Ermak, care a părăsit funcția la sfârșitul lunii noiembrie 2025, pe fondul unui scandal de corupție legat de operatorul centralelor nucleare, „Energoatom”, potrivit BBC. Informația a fost făcută publică pe conturile oficiale ale președintelui în rețelele sociale.

„În acest moment, Ucraina trebuie să se concentreze mai mult pe problemele de securitate, dezvoltarea forțelor armate și siguranța statului, precum și pe linia diplomatică a negocierilor. Oficiul Președintelui va servi în primul rând realizării acestor obiective ale statului nostru”, a scris Zelenski.

Zelenski l-a însărcinat pe Budanov, împreună cu secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov, și alți conducători de instituții relevante, să pregătească pentru aprobare o nouă versiune a fundamentelor strategice de apărare și dezvoltare a Ucrainei, potrivit BBC.

Deși nu a fost semnat încă un decret oficial, Budanov a confirmat că a acceptat oferta:

„Continui să servesc Ucraina. Consider funcția de șef al Oficiului Președintelui ca pe o nouă linie de responsabilitate față de țară. Este o onoare și o responsabilitate — în acest moment istoric pentru Ucraina, trebuie să ne concentrăm asupra problemelor critice de securitate strategică ale statului nostru”, a scris el pe canalul său de Telegram.

Kirill Budanov conduce serviciul de informații militare din 2020 și este considerat unul dintre cei mai vizibili șefi ai spionajului militar din istoria Ucrainei.

După demisia lui Andrei Ermak, unul dintre principalii candidați la funcția de șef al Oficiului Președintelui Volodimir Zelenski era Mihail Fedorov, în vârstă de 34 de ani, care a deținut funcțiile de viceprim-ministru și ministru al Transformării Digitale.

Alte nume vehiculate pentru această poziție au fost: ministrul Apărării Denis Șmigal, prim-viceprim-ministrul Mihail Fedorov, adjunctul ministrului de Externe Serghei Kislicia și adjunctul șefului Oficiului Președintelui, Pavlo Palisa. Kiril Budanov se afla și el pe lista candidaților. În cazul numirii lor, toți ar fi trebuit să-și caute înlocuitori pentru funcțiile deținute.

În decembrie, Volodimir Zelenski a declarat că amână temporar alegerea unui nou șef al Oficiului, pentru a se concentra pe negocierile de pace în Ucraina. La întoarcerea din SUA, la sfârșitul lunii decembrie, președintele a anunțat că numirea noului șef de birou va fi făcută în curând. „Cât despre șeful Oficiului — m-am decis, informațiile vor fi făcute publice puțin mai târziu”, a spus Zelenski pe 30 decembrie.

Demisia lui Andrei Ermak

Andrei Ermak, șeful Oficiului Președintelui din 2020, și-a prezentat demisia pe 28 noiembrie, ziua în care ofițeri ai Biroului Național Anticorupție (NABU) și ai Procuraturii Specializate Anticorupție (SAP) i-au efectuat o percheziție.

Potrivit jurnalistului Financial Times, Christopher Miller, percheziția a făcut parte din operațiunea „Midas”, un dosar privind posibile scheme de corupție în sectorul energetic ucrainean. Directorul NABU, Semion Krivonos, a precizat că nu poate confirma sau infirma implicarea lui Ermak în anchetă. Nu au fost aduse acuzații împotriva lui după percheziție.

Investigația NABU a descoperit o „organizație criminală de nivel înalt” condusă de omul de afaceri Timur Mindic, care ar fi creat un sistem de mită pentru achizițiile companiei de stat Energoatom. Oponenții politici ai lui Ermak au încercat să-l lege de acest scandal, susținând că ar fi fost persoana denumită „Ali-Baba” în interceptările din anchetă.

După anunțul demisiei, Ermak a declarat pentru New York Post că intenționează să meargă pe front: „Mă duc la linia frontului și sunt pregătit pentru orice represalii. Sunt o persoană cinstită și corectă”, a spus el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: