bbc.com

Zelenski i-a retras cetățenia capului Bisericii Ortodoxe Ucrainene

Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat că președintele Vladimir Zelenski a semnat un decret prin care îi retrage cetățenia mitropolitului Bisericii Ortodoxe Ucrainene Onufrie (pe numele său real – Orest Berezovski), relatează BBC.

„Serviciul de Securitate al Ucrainei a constatat că Berezovski (Onufrie) a obținut în mod voluntar cetățenia Rusiei în 2002. Despre aceasta nu a informat autoritățile competente ale Ucrainei. În același timp, după aceasta, a continuat să folosească statutul de cetățean al statului nostru”, au comunicat reprezentanții Serviciului de Securitate al Ucrainei. Potrivit instituției ucrainene, mitropolitul menține legătura cu Patriarhia de la Moscova și „a împiedicat în mod conștient obținerea independenței canonice a Bisericii ucrainene”.

În reacție, potrivit sursei citate, un reprezentant al Bisericii Ortodoxe Ucrainene a declarat: „Preafericitul mitropolit Onufrie a explicat că deține doar pașaportul de cetățean al Ucrainei. El niciodată nu s-a adresat autorităților altor state în legătură cu obținerea altei cetățenii”.

Sursa citată a menționat că, în primăvara anului 2023, mitropolitul Onufrie a declarat că nu deține pașaport rusesc.

Anterior, jurnaliștii au publicat o investigație conform căreia conducătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a obținut în anii 2002–2003 pașaport de cetățean al Rusiei. Mitropolitul a explicat că a studiat la Seminarul Teologic din Moscova, la Lavra Sfânta Treime a Sfântului Serghei. După destrămarea URSS, el de facto avea cetățenia Rusiei, dar a dobândit și cetățenia Ucrainei. „Cetățenia rusă mi-a fost prelungită automat, dar nu am fost interesat de ea și nu am folosit-o”, a declarat capul Bisericii Ortodoxe Ucrainene. „Între Ucraina și Rusia existau relații frățești bune. Când aceste relații au început să se deterioreze, mai ales în ultimii 10 ani, am lăsat cetățenia rusă”, a adăugat el.

Menționăm că, până la război, Biserica Ortodoxă Ucraineană aparținea Patriarhiei de la Moscova, iar în mai 2022 a organizat un sobor în urma căruia și-a declarat independența. Totuși, conform sursei citate, discuțiile privind dacă aceasta a devenit cu adevărat independentă de Moscova au continuat. Mulți episcopi și preoți nu au susținut desprinderea Bisericii Ortodoxe Ucrainene de Moscova. Mitropolitul Onufrie a subliniat că s-a pronunțat împotriva războiului și a condamnat agresiunea Rusiei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gândul

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul lui Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: