Ziua Națională a Vinului a adus pacea și voia bună în PMAN. Vinăriile – premiate pentru realizări, iar vizitatorii – pentru tranzacții cu cardul

Vinurile Moldovei, bucatele tradiționale și voia bună s-au întâlnit și în acest an în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN), la cea de-a XXI-a ediție a Zilei Naționale a Vinului. Cu genericul „Vinul meu aduce pace, ura-n dragoste preface”, oaspeții evenimentului au sărbătorit vinul de calitate, descoperind noutățile din industrie și cei 86 de vinificatori autohtoni care au scos din crame licoarea lui Bachus. Maib și Mastercard au fost parteneri principali ai evenimentului, susținând viticultorii, vinificatorii și evenimentul care a devenit o carte de vizită a Republicii Moldova.

Pentru rezultatele din anul 2022 și implementarea celor mai bune practici în domeniul vitivinicol, tradițional, vinăriile au fost premiate în debutul evenimentului. Vinăria Purcari s-a învrednicit de „Premiul Mare”, iar academicianul Andrei Covali de la Vinăria din Vale a primit medalia „Nicolae Guzun” și titlul „Viticultorul anului”.

Titlul „Cel mai iscusit oenolog al anului”, împreună cu medalia „Petru Ungureanu” i-au revenit lui Victor Răilean de la Vinăria Sălcuța. Crama Mircești și-a completat palmaresul cu medalia de recunoștință „Vinul Moldovei. O Legendă Vie”, oferită pentru merite deosebite în domeniul dezvoltării și promovării oeno-turismului.

Giorgi Shagidze, Președintele maib:

„Suntem onorați să fim aici, în calitate de parteneri ai acestui eveniment important. Fiind originar din Georgia, credem că vinul a apărut în Georgia și are rădăcini foarte profunde în cultura georgiană. Apoi am venit aici, în Republica Moldova, și am înțeles că mai există un popor care crede în importanța și puterea industriei vitivinicole. Știu că PIB-ul țării este dependent de industria vitivinicolă, iar Moldova are teritorii mai extinse de viță-de-vie comparativ cu țări mari ca Australia, Africa de Sud sau Noua Zeelandă. La fel, a obținut rezultate remarcabile la concursuri internaționale, comparabile cu cele ale marilor producători de vinuri din lume. De exemplu, „Purcari” este prima companie din Republica Moldova care a realizat IPO pe o piață internațională.

Maib va continua să susțină industria vitivinicolă. 86 de companii sunt prezente în Piața Marii Adunări Naționale, iar majoritatea au ales maib ca instituție financiară și partener de dezvoltare.

La fel, vreau să mulțumesc Guvernului Republicii Moldova pentru curajul cu care conduce țara în aceste vremuri dificile și pentru abordarea pro business și pro capital, care este atât de importantă în această perioadă”.

Irina Untila, Directoare a Oficiului Mastercard în Republica Moldova:

„Pentru noi, cei de la Mastercard, ca și companie tehnologică globală, este important să creăm tehnologii de plată care să facă viața oamenilor mai ușoară și mai confortabilă. În același timp, este prioritar să conectăm oamenii cu diferite stiluri de viață, hobby-uri și interese la evenimente speciale și tradiții culturale. Cu o deosebită onoare am participat împreună cu partenerul nostru de încredere maib ca parteneri principali ai Zilei Naționale a Vinului 2022, susținând tradițiile naționale de secole ale Republicii Moldova. Acesta este un eveniment cu adevărat semnificativ în Moldova și, împreună cu maib, ne-am străduit să-l facem unul memorabil și avansat din punct de vedere tehnologic. Am contribuit la crearea infrastructurii privind plățile fără numerar, ceea ce a oferit oaspeților posibilitatea de a efectua cumpărături ușor, rapid, sigur și de a obține cele mai multe impresii și emoții de neuitat din această sărbătoare semnificativă pentru țara noastră”.

În calitate de parteneri principali ai evenimentului, maib și Mastercard au amenajat zone relaxante unde oaspeții au petrecut timpul vesel și util, bucurându-se de multiple surprize.

Fiecare deținător al unui card maib Mastercard care a vizitat standurile partenerilor principali a primit în dar o pălărie colorată, iar cei care au făcut cumpărături achitând cu cardul sau și-au deschis un card bancar maib Mastercard direct la festival s-au ales cu premii garantate, inclusiv la roata norocului – vin, torbițe eco, umbrele, seturi de vin și accesorii.

La masterclassurile organizate de maib și Mastercard vizitatorii au pictat în vin magneți de frigider, iar cei pasionați de amenajarea spațiilor au învățat să transforme sticlele de vin în obiecte decorative de interior sau vaze.

Ziua Naţională a Vinului a fost organizată de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, cu suportul partenerului strategic al evenimentului, Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și al partenerilor principali maib și Mastercard.

 

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, deținând 31,4% din activele bancare ale țării.

Întrucât tradițiile naționale sunt cartea de vizită a oricărui popor, maib susține sărbătorile naționale, inclusiv Ziua Națională a Vinului. Banca deservește cei mai mari producători de vinuri, care ne duc faima în lume: Purcari, Cricova, Asconi, Vinăria din Vale, Chateau Vartely, Sălcuța, Rădăcini, Vinia Traian, Vinăria Hîncești, Imperial Vin etc.

Masterсard este o companie tehnologică globală din industria plăţilor. Misiunea sa este să dezvolte şi să fortifice o economie digitală, care oferă priorităţi tuturor şi oriunde, prin intermediul tranzacţiilor sigure, simple şi accesibile bazate pe tehnologie. Folosind date şi reţele sigure, parteneriatele şi energiile companiei, oferă soluţii şi inovaţii care să ajute oamenii, instituţiile financiare, guvernele şi afacerile să-şi realizeze potenţialul său maxim. Cultura Mastercard şi tot ceea ce face compania în interiorul său şi în afara ei sunt determinate în funcţie de coeficientul de decenţă (decency quotient, DQ). Mastercard gestionează afaceri în peste 210 ţări şi teritorii şi creează o lume durabilă care oferă oportunităţi nepreţuite pentru toată lumea.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

PSRM

PSRM acuză PAS că ar pregăti excluderea lui Găgăuz din alegeri. Reacția partidului de guvernare

Partidul Socialiștilor (PSRM) acuză PAS că ar pregăti excluderea lui Fiodor Găgăuz din cursa pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Socialiștii susțin că mai multe conturi anonime de TikTok ar fi folosite pentru a crea impresia că echipa candidatului desfășoară agitație electorală ilegală. Solicitată de NM, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a calificat acuzațiile drept „aberații”.

Potrivit liderului PSRM, Igor Dodon, rețeaua de conturi ar crea artificial aparența unor încălcări comise de echipa electorală a lui Găgăuz. În paralel, susțin socialiștii, ar fi răspândite informații false pentru a-l discredita pe candidat.

Formațiunea califică situația drept o provocare premeditată și afirmă că PAS s-ar teme de echipa socialiștilor din Găgăuzia.

PSRM anunță că a sesizat Comisia Electorală Centrală și neagă orice legătură cu respectivele conturi, inclusiv finanțarea activității lor. Totodată, potrivit partidului, Fiodor Găgăuz a depus o plângere la poliție.

Socialiștii le cer observatorilor internaționali, inclusiv reprezentanților OSCE, să urmărească situația și să prevină eventuale presiuni asupra candidatului.

Acuzațiile vin după ce comunitatea de experți WatchDog a semnalat că peste 20 de conturi de TikTok care distribuie același conținut cu Fiodor Găgăuz. Potrivit experților, unele conturi au fost create chiar pe 16 octombrie, în ziua lansării acestuia în campania electorală.

Găgăuz a respins anterior orice legătură cu aceste pagini și cu persoanele care le administrează. Candidatul a numit situația „o provocare bine pusă la punct”, menită să îl discrediteze, și a cerut organelor de drept să investigheze cine se află în spatele conturilor. Ulterior, el a anunțat că a depus și o plângere oficială la Poliție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

VIDEO Transnistria, sub influența SIS?/ PAS se teme de socialiștii găgăuzi?/ Moldova achită flagul LGBT

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!

— Atacurile cibernetice, investigate de Procuratură
— Moldova va cumpăra camioane militare italiene împreună cu România
— Salariul președintei Maia Sandu va crește de la 22.000 la 55.000 de lei
— Peste 5.700 de euro despăgubiri, după ce un preot a rupt drapelul LGBT
— Cu 50% mai multe camioane la vamă. Numărul angajaților, suplimentat
— Rezervele de apă din Nistru rămân scăzute, în pofida ploilor
— 2027, declarat Anul Ion și Doina Aldea-Teodorovici
— Un jurnalist român, interzis în Transnistria
— Tiraspolul acuză din nou SIS de atacuri informaționale
— Chișinăul, între trecut și modernizare: ce ar salva locuitorii?
— PSRM acuză PAS că ar pregăti excluderea lui Gagauz din cursa electorală
— Avertismente pentru Koksal și Dudnic din partea CEC-ului din Găgăuzia
— Stratcom avertizează: sondaj neautorizat în Găgăuzia, înaintea alegerilor
— „Fulger”, antrenament pentru intervenții cu risc sporit
— Putin, gata să discute la telefon cu Zelenski? Răspunsul Kremlinului
— Cerul s-a făcut roșu în India. Imaginile spectaculoase au devenit virale

Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Agrobiznes.md

„Nu cerem o favoare”: Producătorii de sfeclă de zahăr cer o întâlnire urgentă cu premierul sau se alătură protestelor fermierilor

Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova cere o întâlnire urgentă cu autoritățile pentru a discuta despre viitorul sectorului și achitarea subvențiilor promise. Fermierii au avertizat, pe 29 octombrie, că, dacă întrevederea nu va avea loc până pe 6 noiembrie, vor merge să ceară răspunsuri la sediile instituțiilor și se vor alătura protestelor agricultorilor.

Scrisoarea este adresată premierului Vasile Tofan, ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, și președinților comisiilor parlamentare pentru agricultură și economie. Documentul a fost transmis și Asociației „Forța Fermierilor” și Asociației Naționale a Producătorilor de Culturi Oleaginoase.

Producătorii susțin că solicitările lor anterioare au rămas fără răspuns. Pe 29 septembrie, aceștia au cerut lansarea apelului pentru acordarea sprijinului financiar destinat cultivatorilor de sfeclă de zahăr. Nici acest demers, nici apelul comun al asociațiilor agricole din 21 octombrie nu ar fi primit un răspuns din partea autorităților.

„Nu cerem o favoare, ci respectarea unui act normativ în vigoare. Fermierii au semănat sfeclă în 2025-2026 bazându-se pe acest angajament al statului”, se arată în scrisoare.

Potrivit asociației, pentru plățile solicitate ar fi necesare 30–40 de milioane de lei, sumă care ar reprezenta mai puțin de o zecime din veniturile aduse anual de sector la bugetul public. Producătorii spun că ramura asigură circa 3.500 de locuri de muncă, mai ales în satele din nordul țării, și valorifică investiții de aproximativ 130 de milioane de euro.

„Avertizăm în mod clar: dacă plățile promise nu vor fi acordate, în anul 2027 Republica Moldova riscă să rămână fără zahăr produs autohton”, avertizează asociația.

La întâlnirea solicitată, producătorii vor un calendar pentru lansarea apelului și achitarea sprijinului aferent anului 2026, până la 31 decembrie. De asemenea, cer măsuri pentru echilibrarea pieței interne a zahărului, inclusiv reglementarea importurilor.

Asociația susține că își dorește dialog și că a încercat să evite protestele de stradă. Dacă întâlnirea nu va fi convocată, fermierii anunță că se vor prezenta organizat, însoțiți de presă, la Guvern, Ministerul Agriculturii și Parlament.

„Totodată, membrii APSZM vor fi nevoiți să se alăture protestelor producătorilor agricoli. Este o decizie pe care nu ne-o dorim și la care am fi împinși de lipsa de reacție a autorităților”, se menționează în demers.

NM a solicitat o reacție de la Guvern, însă până în momentul publicării știrii nu am primit un răspuns.

Amintim, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a anunțat, pe 2 octombrie, că fondurile rămase neutilizate în cadrul unor forme de subvenționare vor fi redistribuite pentru achitarea cererilor de plăți complementare depuse în 2025. Potrivit instituției, decizia viza peste 3.700 de fermieri.

Directorul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, a criticat atunci decizia. Potrivit lui, redistribuirea lasă fără finanțare măsuri prevăzute pentru 2026 în Programul strategic al politicii agricole pentru perioada 2026–2030. Tot atunci, cultivatorii de sfeclă de zahăr au cerut să le fie acordate subvențiile pentru acest an. În caz contrar, avertizau ei, s-ar putea alătura protestelor agricultorilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Generații în dialog – MEMORIE: „Rănile deportărilor nu le poate coase nimeni”. Povestea Valentinei Leșan, născută în Siberia / VIDEO

NewsMaker aduce în atenția cititorilor săi materiale realizate de partenerii din presa regională, pentru ca poveștile și vocile comunităților Moldovei să ajungă la un public mai larg. De această dată, vă propunem un material al colegilor de la „Observatorul de Nord”, din Soroca.

Valentina Leșan este o soroceancă născută la mii de kilometri depărtare de pământurile străbunilor. Este fiica unei familii de deportați. A crescut și s-a maturizat sub semnul secerei și a ciocanului, fără să cunoască prea bine la început cum s-a instalat comunismul prin părțile noastre.

Buneii din partea tatălui erau muncitori și lucrau pământul de cu zori și până în seară, iar cei din partea mamei, au făcut parte din administrația românească a Basarabiei. Ambele familii, erau cum se spunea pe timpul comunismului, dușmani ai poporului.

În Siberia au început totul de la zero, pe pământ străin și cu reguli străine firii omenești. Este absurd, dar în martie 1953, când a murit tătuca Stalin, conducătorul Uniunii Sovietice, au plâns și victimele deportate în Siberia de acest tiran. Dar desigur că nu toți.

Limba de acasă, tradițiile și mai ales cântecele noastre, i-au făcut pe cei represați să reziste gerului Siberian. Și acolo, în taigaua friguroasă, ca și aici, pe malul Nistrului, cântecele de acasă adunau neamurile la masă și-i făceau să uite de chinurile la care sunt supuși.

Calvarul a continuat și după revenirea acasă. De fapt acasă este prea mult spus. Nu au avut inițal dreptul să se întoarcă la Bujorăuca, așa că s-au oprit mai întâi în satul Țekinovka, aflat în Ucraina, vizavi de Soroca. După mai multe insistențe, li s-a permis să revină, dar fără să încerce să-și redobândească acea casă construită de ei, furată de stat și dată altcuiva. Așa că s-au mulțumit cu un teren de la marginea Bujorăucii, care era sat separat de oraș pe atunci, și au ridicat o altă casă.

Anii treceau, dar mulți din cei deportați așa și nu au mai scăpat de frica insuflată de regimul comunist.

Valentina a aflat mai târziu de ce s-a născut tocmai în preajma Tomscului, iar când trebuia să se ducă în clasa întâi, a mers pe urmele fraților și a învățat la o școală cu predare în limba rusă. Atunci acestea erau în vogă în Moldova sovietică.

Se simțea nedreptățită când despre perioada tragică a deportărilor sovietice nu se vorbea la școală, fiind omisă intenționat de parcă nici nu a existat. Probabil tocmai de asta unii dintre conaționalii ei consideră și astăzi acele represalii, ca ceva minor și neimportant.

Cu o experiență bogată de viață, femeia crede că soluția pentru noi, ar fi corectarea greșelilor istorice, iar un prim pas spre aceasta ar fi reunirea cu România, căci suntem același neam, avem aceeași credință.

Cel mai mare regret al femeii este că deși autoritățile au promis ani la rând că vor edifica la Soroca un monument în memoria celor deportați, totul a rămas doar în vorbe. Să fi pus măcar câte o piatră în loc de fiecare promisiune, acest complex comemorativ ar fi fost deja înălțat. Dar, în pofida zecilor de scrisori, protestelor și adevărului istoric, nici azi la Soroca nu avem măcar o piatră comemorativă unde ne-am putea reculege.

Cu toate că proporțiile și motivele sunt cu totul altele, femeia crede că în ultimele decenii o formă de deportare, ce-i drept, voluntară, este plecarea conaționalilor noștri la muncă peste hotare. Iar în loc să revină acasă cu bani, își iau și familiile acolo.

Este meșteriță cu experiență și poate coase cam orice. Dar iată rănile provocate de deportări și batjocura față de oameni, pentru simplu motiv că erau mai gospodari sau gândeau altfel, crede că nu le poate coase nimeni. Iar acestea rămân deschise toată viața, până cei care le poartă sunt răpuși de chinuri sau povara anilor.

Și poate dacă nu putem face nimic pentru a ne întoarce în timp și a preveni aceste tragedii, acum avem cel puțin posibilitatea și chiar datoria să nu uităm aceste file din istoria noastră, să-i cinstim pe înaintașii noștri umiliți de puterea sovietică și să ridicăm acel monument în memoria represaților, care să ne amintească mereu că putem trece prin același calvar dacă nu vom învăța nimic din istorie.

Vezi AICI și alte istorii din ciclul Generații în dialog – MEMORIE.

trm.md

Candidații la alegerile din Găgăuzia, criticați la postul public de televiziune, fără ca prezentatorul să intervină? CA a împărțit avertizări

Postul public de televiziune „Moldova 1” și „Pro TV Chișinău” au primit câte o avertizare publică. Anunțul a fost făcut de Consiliul Audiovizualului (CA) pe 30 octombrie, după monitorizarea modului în care șase posturi TV au reflectat alegerile din UTA Găgăuzia.

Potrivit Consiliului Audiovizualului, modul în care șase posturi TV – „Moldova 1”, „TV-Găgăuzia”, „TV8”, „unu1TV”, „Cinema 1” și „PRO TV Chișinău” – au mediatizat alegerile este reflectat într-un raport analizat de membrii instituției într-o ședință publică pe 30 octombrie. Este vorba despre un prim raport la acest subiect, iar perioada de control a fost 16-22 octombrie 2026. Controlorii Consiliului Audiovizualului au verificat trei categorii de programe audiovizuale: programele de știri și actualități, emisiunile de informare electorală și dezbaterile electorale. Potrivit Consiliului, în urma deliberărilor, postului public național de televiziune „Moldova 1” i-a fost aplicată o avertizare publică. De asemenea, „PRO TV Chișinău” a primit o avertizare publică.

În ceea ce privește „Moldova 1”, Consiliul a menționat că, în perioada de control, postul a difuzat un singur program în care o parte a conținutului a avut relevanță electorală și în care s-a vorbit atât despre concurenții electorali înregistrați pentru funcția de guvernator al UTA Găgăuzia, cât și despre concurenții electorali pentru funcția de deputat în Adunarea Populară.

„Conform Declarației privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor, „Moldova 1” s-a angajat să reflecte campania electorală la alegerile pentru funcția de guvernator al UTA Găgăuzia, însă rezultatele controlului au atestat, atât în cadrul programelor de știri și actualități, cât și în cadrul programului audiovizual indicat, partea cu relevanță electorală, și reflectarea concurenților electorali înscriși pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia. (…) Totodată, în cadrul rubricii de informare electorală au fost aduse critici și acuzații în adresa anumitor concurenți electorali fără vreo intervenție din partea moderatorului de a încerca să echilibreze discuția prin solicitarea unor clarificări, prezentarea unor puncte de vedere alternative sau punerea în discuție a afirmațiilor invocate. În aceste condiții, CA a constatat că lipsa intervențiilor moderatorului nu a contribuit la asigurarea unei abordări echitabile și imparțiale a subiectelor referitoare la alegeri și la concurenții electorali”, a menționat Consiliul.

În ceea ce privește „PRO TV Chișinău”, Consiliul a declarat că „raportul de gen a evidențiat predominarea bărbaților atât în programele de știri, unde au fost prezente 22 de persoane de sex masculin și 6 de sex feminin, cât și în emisiunea „În profunzime”, ai cărei invitați au fost exclusiv bărbați”. „În cadrul buletinelor de știri, nu au fost respectate cerințele de accesibilitate pentru persoanele cu deficiențe de auz”, a declarat Consiliul.

În continuare, Consiliul a prezentat concluziile generale privind modul de reflectare a alegerilor de către cele șase posturi TV. Potrivit instituției, „TV-Găgăuzia” a înregistrat cel mai mare număr de subiecte și cea mai mare pondere a conținutului electoral în programele de știri, urmat de „Cinema 1”, „Moldova 1” și „PRO TV Chișinău”. „TV8” a avut o reflectare foarte redusă, iar „unu1 TV” nu a difuzat știri electorale. „Moldova 1”, „PRO TV Chișinău” și „Cinema 1” au asigurat vizibilitate pentru toți cei opt candidați la funcția de bașcan, în timp ce „TV8” a menționat un singur candidat, iar „TV-Găgăuzia” și „unu1 TV” nu au reflectat candidații în programele de știri monitorizate.

În ceea ce privește emisiunile de informare electorală, Consiliul a menționat că, în cazul „TV8” și „unu1 TV”, o parte importantă a programelor încadrate în această categorie nu a avut relevanță electorală directă, iar „Cinema 1” nu a difuzat emisiunile prevăzute în declarația editorială. „Moldova 1” a difuzat emisiunea „În context”, în cadrul căreia au fost constatate deficiențe privind imparțialitatea și utilizarea incorectă a denumirii rubricii din cadrul programului informativ.

Totodată, potrivit Consiliului, în materialele „PRO TV Chișinău”, „TV8” și „Cinema 1” și „Moldova 1” a predominat reprezentarea masculină, iar invitații emisiunii „În profunzime” au fost exclusiv bărbați. „TV-Găgăuzia” a înregistrat o predominare a femeilor în materialele monitorizate. În ceea ce privește accesibilitatea și echilibrul editorial, potrivit Consiliului, „Cinema 1” „Moldova 1” și „TV8” au asigurat măsuri de accesibilitate, în timp ce „PRO TV Chișinău” nu a respectat cerința de accesibilitate pentru persoanele cu deficiențe de auz. La „TV-Găgăuzia” a fost identificat un subiect conflictual dezechilibrat, în contrast cu materialele conflictuale de la „Cinema 1”, considerate echilibrate.

***

Amintim că alegerile pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan al Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: