screenshot

Ziua Siguranței pe Internet. Maia Sandu, despre riscurile pentru copii: „Vom începe o dezbatere serioasă”

În Republica Moldova va avea loc o dezbatere serioasă despre siguranța copiilor în mediul digital. La această dezbatere vor participa părinții, profesorii, inclusiv medicii. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, pe 10 februarie, de Ziua Internațională a Siguranței pe Internet. În ajun, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „este foarte realist” scenariul limitării accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, însă „e bine să existe o discuție publică amplă”.

„Copii noștri cresc într-o lume foarte diferită de cea în care am crescut noi. Viața reală, socială, cu prieteni, colegi, familie, este treptat înlocuită de o viață în rețea, neautentică, fără prezență fizică, fără relații adevărate. Internetul aduce oportunități, dar și riscuri tot mai mari: anxietate, presiune socială, tulburări de somn, conținut dăunător. Tot mai multe dovezi ne arată că situația este alarmantă. Cu toții ne dorim copii sănătoși emoțional, psihic și social”, a declarat Maia Sandu pe 10 februarie.

„De aceea, vom începe o dezbatere serioasă despre siguranța lor în mediul digital pentru a găsi împreună cu părinți, profesori, medici, psihologi, reprezentanți ai tinerilor cele mai bune soluții pentru a reduce riscurile. (…) Internetul nu trebuie să fie un pericol pentru ei, ci un spațiu în care să se poată dezvolta”, a adăugat președinta.

Pe 9 februarie, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat la emisiunea „Obiectiv comun” de la TVR Moldova că „este foarte realist” scenariul limitării accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. „Dar e adevărat că e bine să existe o discuție publică amplă. Doamna președinte a inițiat-o. Am văzut și astăzi consultări publice pe marginea acestui subiect. (…) Aici e marea dezbatere: facem instruiri sau interzicem. Cred că pe parcursul acestui an vor fi formulate argumentele de către toate părțile și se va adopta o decizie spre finalul anului 2026”, a spus Perciun.

***

Amintim că, pe 22 ianuarie, Maia Sandu a prezentat prioritățile Președinției pentru 2026, menționând că una dintre acestea este siguranța copiilor. Șefa statului a precizat că studiile arată că adolescenții care petrec peste 3 ore pe zi pe platforme de comunicare au risc dublu de depresie și anxietate. „Ne vom concentra pe trei dimensiuni care se alimentează reciproc: sănătatea mintală în era digitală, prevenirea consumului de droguri, reducerea factorilor de risc pentru sănătatea copiilor”, a declarat Sandu. Totodată, ea a subliniat că „avem nevoie de un program național de bunăstare mintală în era digitală și siguranță online, sub egida Președinției, împreună cu Guvernul, școlile, autoritățile locale și societatea civilă”. În plus, Sandu a declarat că „trebuie să avem discuții cu platformele sociale”.

Pe 6 februarie, în R. Moldova a fost lansată campania „Hai să utilizăm inteligența artificială în siguranță!”. Atunci, secretara de stat a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Michelle Iliev, a anunțat că „discutăm deschis, începând cu anul acesta, interzicerea platformelor de socializare pentru copiii până la 16 ani”. Potrivit secretarei de stat, „la nivel european s-a identificat soluția pentru a se integra portofelul digital ca un element suplimentar la logare sau autentificare pe platforme”. „Agenția de Guvernare Electronică deja lucrează la acest portofoliu digital. Inițial, noi l-am planificat pentru serviciile publice, pentru a fi integrat în EVO, dar acum, aparent, avem și o soluție pentru limitarea accesului. Urmează să discutăm în spațiul public ce facem cu acest subiect”, a adăugat Iliev.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

multimedia.parlament.md

„Adunarea Cetățenească” la parlament, pe subiectul amalgamării: 50 de moldoveni au votat recomandări

50 de cetățeni din diferite regiuni ale țării, selectați aleatoriu, au participat la un eveniment dedicat reformei administrației publice locale (APL). Aceștia au votat 15 recomandări pentru Parlamentul Republicii Moldova. Evenimentul a avut loc la Parlament. Informația a fost comunicată de reprezentanții Legislativului, care au numit evenimentul drept „Adunarea Cetățenească privind reforma APL”.

Potrivit Legislativului, 50 de cetățeni selectați aleatoriu din diferite regiuni ale țării au participat, în două weekenduri (16-17 mai și 30-31 mai), la un exercițiu dedicat reformei administrației publice locale.

Participanții au analizat impactul reformei asupra comunităților, au discutat cu experți și reprezentanți ai autorităților și au formulat recomandări pentru a fi transmise Parlamentului Republicii Moldova.

La aprobarea celor 15 de recomandări a avut loc o sesiune de vot secret, a precizat Legislativul. Acestea au fost susținute de peste 75% dintre voturi.

Recomandările votate de participanți sunt:

  • Susținerea localităților care nu reușesc să se amalgameze voluntar, astfel încât acestea să nu fie dezavantajate financiar în cazul unei amalgamări normative;
  • Introducerea unor mecanisme echitabile de distribuire a resurselor între localitățile amalgamate și de susținere temporară, pentru ca satele mai mici să nu fie lăsate fără investiții și servicii;
  • Susținerea dezvoltării localităților mici care vor să se amalgameze, dar nu sunt acceptate de localitățile mai mari, prin crearea unor programe de sprijin pentru dezvoltarea acestora;
  • Reabilitarea și construcția de către stat a drumurilor și infrastructurii dintre localitățile amalgamate, pentru a preveni izolarea comunităților;
  • Armonizarea legislației privind Grupurile de Acțiune Locală în contextul reformei administrației publice locale;
  • Organizarea unor campanii de informare accesibile și adaptate diferitelor categorii de vârstă și grupuri sociale privind reforma APL, inclusiv prin platforme online și adunări publice regionale;
  • Informarea cetățenilor despre reforma APL în limbile vorbite de minoritățile etnice din Republica Moldova;
  • Asigurarea reprezentării echitabile a localităților mici în noile structuri administrative și în consiliile locale, prin crearea rolului de reprezentant al localității și modificarea legislației electorale astfel încât fiecare localitate să fie reprezentată proporțional în consiliile locale;
  • Garantarea accesului deschis la informații despre activitatea consiliilor locale, inclusiv prin transmisiuni live ale ședințelor consiliilor și întâlniri organizate în teritoriu;
  • Protejarea localităților cu minorități etnice și respectarea drepturilor acestora în cadrul reformei administrației publice locale, inclusiv prin prevederea unor excepții de la pragul numeric minim al populației;
  • Protejarea infrastructurii culturale locale: case de cultură, biblioteci și muzee, în localitățile amalgamate;
  • Reangajarea și recalificarea personalului din primării care riscă să își piardă locurile de muncă în urma reformei;
  • Crearea unui mecanism diferențiat de impozitare pentru localitățile amalgamate, astfel încât taxele să nu crească brusc în satele mici;
  • Redirecționarea impozitului pe venit către localitatea de domiciliu a cetățeanului, pentru a susține dezvoltarea economică locală;
  • Extinderea serviciilor oferite prin Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor Publice, inclusiv prin servicii mobile pentru localitățile rurale.

    Recomandările au fost înmânate deputatei PAS Ana Calinici, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, în calitate de reprezentantă a Parlamentului Republicii Moldova.

    „Este important să spunem că această Adunare Cetățenească nu a fost organizată pentru a valida formal decizii deja luate. (…) Recomandările prezentate astăzi aparțin cetățenilor. Unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care le-am văzut în acest proces este faptul că oameni cu opinii diferite au stat la aceeași masă, s-au ascultat și au încercat să formuleze propuneri comune”, a declarat Calinici.

    Potrivit Legislativului, Adunarea Cetățenească a fost găzduită de Parlamentul Republicii Moldova și organizată de Parteneriatul European pentru Democrație și Centrul de Politici și Reforme, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene.

    ***

    Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. 

    Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

    Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

    608 consilii locale din Republica Moldova au aprobat decizii de inițiere a amalgamării voluntare, dintr-un total de 892 de primării existente în țară, potrivit datelor Guvernului. Localitățile care aleg să-și unească administrațiile beneficiază de stimulente financiare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Totodată, peste 600 de servicii publice vor putea fi accesate prin intermediul Centrelor Unificate de Prestări Servicii și al Ghișeului unic, iar în fiecare localitate va activa un reprezentant al primarului pentru a menține legătura cu comunitatea.

    Nu mai sunt articole de afișat.
    0
    Sondaj standard

    Ți-a plăcut pluginul nostru?

    x
    x

    Spelling error report

    The following text will be sent to our editors: