diez.md

Centrul rus de cultură din Chișinău și-a anunțat încetarea activității

Centrul rus de știință și cultură din Chișinău a anunțat, pe 4 iulie, că se închide. Anunțul vine în ziua în care și-a încetat valabilitatea acordul care a stat la baza funcționării instituției, acord denunțat în 2025 de Republica Moldova. Ambasada Federației Ruse la Chișinău a anunțat, de asemenea, încetarea activității centrului. Totodată, a precizat că funcțiile acestuia vor fi exercitate parțial de Secția de cultură a Ambasadei.

„Cu profund regret suntem nevoiți să anunțăm că, în legătură cu decizia Guvernului Republicii Moldova, Centrul Rus de Știință și Cultură (Casa Rusă) din Chișinău se închide. De-a lungul multor ani, Casa Rusă a fost un loc de întâlniri, dialog și prietenie. (…) Sperăm că interesul pentru limba rusă, cultură, educație și știință nu se va stinge, iar noi vă vom sprijini întotdeauna, vom păstra posibilitatea dialogului intercultural și a înțelegerii reciproce”, se arată într-o declarație a Centrului.

În același mesaj se recomandă adresarea la Secția de cultură a Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova „pentru toate întrebările legate de cooperarea umanitară și educațională”.

Și Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova a anunțat că centrul își încheie activitatea pe 4 iulie. Totodată, a adăugat că „funcțiile instituției vor fi exercitate parțial de Secția de cultură a Ambasadei, în cadrul competențelor misiunii diplomatice prevăzute de Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”.

„Vom continua să acordăm o atenție prioritară consolidării relațiilor umanitare tradiționale ruso-moldovenești, în conformitate cu Tratatul de prietenie și cooperare din 2001. Activitatea de mulți ani a Casei Ruse, cu participarea activă a cercurilor locale sociale și culturale, a demonstrat că această muncă răspunde intereselor și aspirațiilor cetățenilor moldoveni. Nicio restricție și nicio măsură de presiune nu vor diminua interesul colosal pentru cultura rusă, care a servit întotdeauna cauzei păcii, înțelegerii reciproce și îmbogățirii spirituale a popoarelor”, se mai arată în declarația ambasadei.

***

Centrul rus de știință și cultură din Chișinău a funcționat din 2009, în baza unui acord semnat la Moscova în 1998.

În noiembrie 2025, Guvernul Republicii Moldova a aprobat denunțarea acordului. La scurt timp, și Parlamentul a votat denunțarea documentului. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, declarat că „Centrul cultural rus nu e nicidecum cultural – e o platformă sub acoperirea căreia se desfășoară activități de subminare a suveranității Republicii Moldova”.

Pe 5 decembrie 2025, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că a notificat oficial partea rusă despre încetarea acordului. Conform prevederilor documentului, denunțarea produce efecte după șase luni de la notificare, ceea ce înseamnă că acordul care stă la baza activității Centrului și-a încetat valabilitatea la 4 iulie 2026.

Pe 2 iunie 2026, Vitalii Ignatiev, conducătorul instituției de la Tiraspol responsabilă de „relații externe”, declara că Tiraspolul intenționează să deschidă o „Casă rusă” în regiunea transnistreană după încetarea activității Centrului rus din Chișinău. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat această intenție drept o „provocare din partea Federației Ruse”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: