Darea în exploatare a noului penitenciar, din nou amânată. Termenul anunțat de ministrul Justiției

Construcția noului penitenciar din municipiul Chișinău este planificată să fie finalizată până la sfârșitul anului 2028, cu darea în exploatare în 2029. Pe parcursul anului 2025 a fost finalizată etapa de evaluare a conformității cu Regulile penitenciare europene, iar următoarea etapă vizează lansarea procedurilor de achiziție pentru lucrările de construcție și demararea efectivă a șantierului. Informația a fost confirmată de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, într-un interviu acordat agenției Moldpres.

„Construcția unui nou penitenciar rămâne un obiectiv strategic pentru Ministerul Justiției și face parte din efortul de modernizare a întregului sistem penitenciar, în conformitate cu standardele europene. Este un proiect necesar atât pentru respectarea drepturilor omului, cât și pentru creșterea siguranței și eficienței sistemului de detenție. Următoarea etapă vizează lansarea procedurilor de achiziție pentru lucrările de construcție și demararea efectivă a șantierului.”, a declarat Vladislav Cojuhari.

Ministrul a mai subliniat că proiectul urmărește asigurarea unor condiții de detenție conforme standardelor internaționale, precum și îmbunătățirea mediului de muncă pentru personalul penitenciar.

Proiectul este realizat cu sprijinul Oficiului Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiecte (UNOPS), care oferă expertiză în managementul investițiilor și achizițiilor.

Un proiect amânat de peste un deceniu

Discuțiile despre construcția unui penitenciar nou și modern la Chișinău au început încă în 2008, când a fost votat un proiect de lege în acest sens. În 2011, Guvernul Republicii Moldova a inițiat negocieri cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) pentru finanțarea proiectului, iar în 2013 a fost semnat acordul de împrumut.

Inițial, autoritățile anunțau darea în exploatare în 2018, termen amânat ulterior pentru 2027. În martie 2024, ex-minsitra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, preconiza că noul penitenciar va putea fi utilizat în 2028, iar în prezent termenul anunțat este 2029.

Potrivit fostei ministrei a Justiției, Viorica Mihailov-Moraru, construcția a fost blocată din diverse motive: de la lipsa unui management și implementare eficace până la criza energetică și pandemie, precum și o creștere semnificativă a prețurilor după 2021-2022.

Valoarea proiectului a crescut constant. Dacă în 2013 costurile erau estimate la 44,5 milioane de euro, în 2019 bugetul a fost majorat la 56,8 milioane de euro. În prezent, valoarea totală a proiectului este estimată la peste 75 de milioane de euro, din care 50 de milioane de euro reprezintă un împrumut acordat de BDCE, iar restul fondurilor urmează să fie acoperite din bugetul de stat.

În 2023, proiectul a fost reproiectat, iar capacitatea viitorului penitenciar a fost redusă de la 1.536 la 1.050 de locuri. Această modificare a permis diminuarea costurilor cu aproximativ 13 milioane de euro.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: