captură foto/privesc.ru

După mai bine de 30 de ani, Vladimir Voronin pleacă de la conducerea PCRM. Cine îi ia locul

După mai bine de trei decenii în care a condus Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin nu va mai fi președinte al formațiunii. Decizia a fost luată în cadrul celui de-al XI-lea Congres al PCRM, desfășurat pe 6 iunie la Chișinău. În locul său a fost aleasă deputata Diana Caraman, care va prelua conducerea partidului. În același timp, Voronin a fost desemnat președinte de onoare al formațiunii, în semn de recunoaștere a rolului său în fondarea și consolidarea PCRM. Congresul a reunit 254 de delegați din toate raioanele și municipiile țării.

„Astăzi pentru mine este o zi specială. Prin decizia celui de-al XI-lea Congres al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova mi-a fost acordată înalta încredere de a conduce PCRM”, a declarat Diana Caraman.

Caraman a afirmat că PCRM are „o istorie bogată, bazată pe principii de justiție socială, statalitate, suveranitate și respect față de omul muncii”.

Ea a mai spus că partidul intră într-o nouă etapă de dezvoltare și trebuie să devină „mai puternic, mai modern și mai apropiat de oameni”.

„Intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare a partidului. Păstrând fidelitatea față de valorile și tradițiile noastre, trebuie să devenim mai puternici, mai moderni și mai aproape de oameni”, a adăugat ea.

Noua lideră a PCRM a mai declarat că urmează „multă muncă”, dar că împreună vor reuși să depășească provocările.

Congresul a mai aprobat o nouă redacție a programului politic al PCRM și a ales componența actualizată a Comitetului Central și a Comisiei de Revizie. În structura de conducere au fost desemnați și noii secretari ai Comitetului Central.

Noua conducere susține într-un comunicat, că partidul intră într-o etapă de „reînnoire”, păstrând însă direcțiile ideologice tradiționale și obiectivele privind „suveranitatea, statalitatea și justiția socială”.

***

Vladimir Voronin are o carieră politică de peste patru decenii. În perioada sovietică a fost deputat în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești, ulterior ministru de interne al RSSM între 1989 și 1990. În 1993 a devenit co-președinte al comitetului organizatoric de creare a PCRM, iar din 1994 a condus partidul.

În 2001, PCRM a obținut majoritatea parlamentară, iar Voronin a fost ales președinte al Republicii Moldova, funcție pe care a deținut-o până în 2009, perioadă în care comuniștii au guvernat timp de opt ani.

După alegerile din aprilie 2009 și protestele de la Chișinău, partidul a pierdut ulterior controlul politic, iar în septembrie 2009 Voronin a părăsit funcția de șef al statului.

În anii următori, PCRM a intrat într-un declin electoral, nereușind să mai revină la rezultatele anterioare. La alegerile parlamentare din 2019, PCRM a înregistrat cel mai slab rezultat din istoria sa, nereușind să intre în Parlament, obținând 3,76% din voturi.

La alegerile parlamentare din 2021, formațiunea a revenit în Legislativ în bloc cu socialiștii, obținând un număr de 10 mandate, inclusiv pentru Vladimir Voronin.

La alegerile parlamentare din 2025, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM a făcut parte din componența Blocului „Patriotic”, format din PSRM, PCRM, „Inima Moldovei” și „Viitorul Moldovei”. Blocul a fost constituit înaintea scrutinului, însă componența sa s-a modificat în ultimele zile ale campaniei, după excluderea din cursă a Partidului „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah.

În urma rezultatelor obținute la alegeri, PCRM a acumulat 8 mandate de deputat în Parlament.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu

Prima Conferință a președinților parlamentelor țărilor candidate la UE. Participă și Igor Grosu

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, participă la prima Conferință a președinților parlamentelor din țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut în dimineața zilei de 7 iulie de reprezentanții Legislativului de la Chișinău.

Potrivit Legislativului, Conferința inaugurală la care participă Igor Grosu are loc la Belgrad, capitala Serbiei.

„Evenimentul va reuni președinții parlamentelor din țările candidate pentru a discuta provocările și oportunitățile comune ale procesului de aderare la Uniunea Europeană, a face schimb de experiență și bune practici, a promova inițiative comune și a pune bazele unei platforme permanente de dialog, coordonare și sprijin reciproc la nivel parlamentar. Tema principală a conferinței este „Integrarea europeană într-un context geopolitic în schimbare”, cu accent pe rolul parlamentelor țărilor candidate în avansarea procesului de integrare europeană”, a comunicat Parlamentul de la Chișinău.

Conferința este organizată la inițiativa președintei Adunării Naționale a Republicii Serbia, Ana Brnabić, și a președintelui Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuk, a precizat Legislativul.

În marja evenimentului, Igor Grosu va avea întrevederi bilaterale cu omologii săi din Ucraina și Serbia.

***

În prezent, UE are nouă țări candidate oficiale la aderare: Turcia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Albania, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024. Pe 15 iunie 2026, cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Clusterul „Valori fundamentale” – primul deschis și ultimul închis – este considerat coloana vertebrală a întregului proces. Acesta acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca o axă centrală a întregului proces de aderare. În total, negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea sunt împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: