captură foto/privesc.ru

După mai bine de 30 de ani, Vladimir Voronin pleacă de la conducerea PCRM. Cine îi ia locul

După mai bine de trei decenii în care a condus Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin nu va mai fi președinte al formațiunii. Decizia a fost luată în cadrul celui de-al XI-lea Congres al PCRM, desfășurat pe 6 iunie la Chișinău. În locul său a fost aleasă deputata Diana Caraman, care va prelua conducerea partidului. În același timp, Voronin a fost desemnat președinte de onoare al formațiunii, în semn de recunoaștere a rolului său în fondarea și consolidarea PCRM. Congresul a reunit 254 de delegați din toate raioanele și municipiile țării.

„Astăzi pentru mine este o zi specială. Prin decizia celui de-al XI-lea Congres al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova mi-a fost acordată înalta încredere de a conduce PCRM”, a declarat Diana Caraman.

Caraman a afirmat că PCRM are „o istorie bogată, bazată pe principii de justiție socială, statalitate, suveranitate și respect față de omul muncii”.

Ea a mai spus că partidul intră într-o nouă etapă de dezvoltare și trebuie să devină „mai puternic, mai modern și mai apropiat de oameni”.

„Intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare a partidului. Păstrând fidelitatea față de valorile și tradițiile noastre, trebuie să devenim mai puternici, mai moderni și mai aproape de oameni”, a adăugat ea.

Noua lideră a PCRM a mai declarat că urmează „multă muncă”, dar că împreună vor reuși să depășească provocările.

Congresul a mai aprobat o nouă redacție a programului politic al PCRM și a ales componența actualizată a Comitetului Central și a Comisiei de Revizie. În structura de conducere au fost desemnați și noii secretari ai Comitetului Central.

Noua conducere susține într-un comunicat, că partidul intră într-o etapă de „reînnoire”, păstrând însă direcțiile ideologice tradiționale și obiectivele privind „suveranitatea, statalitatea și justiția socială”.

***

Vladimir Voronin are o carieră politică de peste patru decenii. În perioada sovietică a fost deputat în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești, ulterior ministru de interne al RSSM între 1989 și 1990. În 1993 a devenit co-președinte al comitetului organizatoric de creare a PCRM, iar din 1994 a condus partidul.

În 2001, PCRM a obținut majoritatea parlamentară, iar Voronin a fost ales președinte al Republicii Moldova, funcție pe care a deținut-o până în 2009, perioadă în care comuniștii au guvernat timp de opt ani.

După alegerile din aprilie 2009 și protestele de la Chișinău, partidul a pierdut ulterior controlul politic, iar în septembrie 2009 Voronin a părăsit funcția de șef al statului.

În anii următori, PCRM a intrat într-un declin electoral, nereușind să mai revină la rezultatele anterioare. La alegerile parlamentare din 2019, PCRM a înregistrat cel mai slab rezultat din istoria sa, nereușind să intre în Parlament, obținând 3,76% din voturi.

La alegerile parlamentare din 2021, formațiunea a revenit în Legislativ în bloc cu socialiștii, obținând un număr de 10 mandate, inclusiv pentru Vladimir Voronin.

La alegerile parlamentare din 2025, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM a făcut parte din componența Blocului „Patriotic”, format din PSRM, PCRM, „Inima Moldovei” și „Viitorul Moldovei”. Blocul a fost constituit înaintea scrutinului, însă componența sa s-a modificat în ultimele zile ale campaniei, după excluderea din cursă a Partidului „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah.

În urma rezultatelor obținute la alegeri, PCRM a acumulat 8 mandate de deputat în Parlament.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu a discutat cu Înaltul Comisar OSCE pentru Minoritățile Naționale despre alegerile din Găgăuzia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut vineri, 26 iunie, o întrevedere cu Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale, Christophe Kamp, aflat în vizită la Chișinău. Oficialii au discutat, între altele, despre situația din Găgăuzia.

Potrivit unui comunicat al Președinției, discuțiile au vizat protecția drepturilor persoanelor aparținând diferitelor grupuri etnice și consolidarea coeziunii sociale. Șefa statului a subliniat că procesul de aderare la Uniunea Europeană este văzut drept cea mai sigură garanție pentru asigurarea egalității de șanse și a respectării drepturilor tuturor cetățenilor, indiferent de limbă sau etnie.

În acest context, Maia Sandu a evidențiat progresele realizate în ultimul an în domeniul educației multilingve și al incluziunii sociale, implementate în cooperare cu Oficiul Înaltului Comisar al OSCE.

Un alt subiect abordat a fost situația din autonomia găgăuză. Președinta a accentuat necesitatea organizării unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia și a asigurării unui spațiu informațional „sănătos”. Totodată, aceasta a precizat că reforma administrației publice locale nu afectează statutul special al autonomiei, garantat de Constituție, și a menționat că specificul raionului Taraclia va fi respectat.

La finalul întrevederii, părțile au reconfirmat angajamentul de a continua cooperarea dintre Republica Moldova și Oficiul Înaltului Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale.

***

Amintim că mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile pentru o nouă componență au fost amânate de două ori, pe 22 martie și 21 iunie 2026, pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și funcționarea autorității electorale responsabile de organizarea scrutinului.

Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității mai multor prevederi legislative, inclusiv a celor referitoare la competența Adunării Populare de a aproba membrii organului electoral central și la implicarea acesteia în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate. Sesizarea va fi examinată pe 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: