Iute Moldova la GPeC Meetup Chișinău: BNPL accelerează creșterea în e-commerce

Chișinăul a găzduit GPeC Meetup Chișinău, unul dintre cele mai relevante evenimente dedicate e-commerce-ului și transformării digitale din regiune, susținut de iute Moldova în calitate de partener oficial. Evenimentul a reunit antreprenori, experți în vânzări online, reprezentanți ai mediului de afaceri și specialiști în tehnologie, într-un context marcat de digitalizare accelerată și adopția inteligenței artificiale.

Piața de e-commerce din Republica Moldova se află într-o etapă de dezvoltare dinamică, cu un ritm de creștere superior piețelor mai mature din regiune. Adopția mai târzie a comerțului online a permis integrarea directă a tehnologiilor moderne, generând un avantaj competitiv vizibil.

În cadrul evenimentului, iute Moldova a evidențiat rolul soluțiilor financiare digitale în dezvoltarea comerțului online, poziționând BNPL (Buy Now, Pay Later – Cumpără acum, plătește mai târziu) ca instrument strategic pentru creșterea conversiilor și a valorii medii a comenzilor.

Sergiu Sobuleac, CEO iute Moldova, a participat în panelul Situația la zi asupra pieței de E-Commerce din Republica Moldova și din România: cifre, trend-uri și oportunități, unde a prezentat evoluția pieței și impactul concret al soluțiilor BNPL asupra performanței comercianților. „E-commerce-ul înregistrează o creștere accelerată de la an la an. Prioritatea noastră este să susținem acest ritm prin soluții care facilitează procesul de cumpărare. Prin BNPL, consumatorii pot accesa imediat produsele dorite, cu achitare în rate fixe, transparente și, de cele mai multe ori, cu zero costuri — simplu și rapid. Pentru comercianți, acest lucru înseamnă acces la mai mulți clienți, mai multe comenzi finalizate și încasare integrală, riscurile de credit fiind asumate de către iute.”

Pe parcursul a aproape 18 ani de activitate, iute Moldova a deservit peste 600.000 de clienți. În prezent, compania deține un portofoliu de peste 80.000 de clienți activi și o rețea de peste 1.000 de parteneri comerciali, cu peste 1.500 de puncte de vânzare. Ecosistemul acoperă domenii variate, de la electrocasnice și mobilă, până la servicii medicale, fashion, auto și IT. Indiferent de categorie, beneficiul pentru client rămâne același: acces imediat la produse și servicii esențiale, printr-o soluție digitală construită pe rapiditate, transparență și control.

Datele interne confirmă dinamica accelerată a pieței. Volumul total al cumpărăturilor online procesate prin ecosistemul iute Moldova în 2025 a ajuns la 1 miliard de lei, din care 12% reprezintă tranzacții BNPL. În prezent, soluția de plată în rate este implementată de peste 120 de comercianți online, care generează împreună peste 1.200 de tranzacții lunar.

Rezultatele pentru partenerii comerciali sunt măsurabile: rata de conversie și valoarea coșului mediu cresc cu aproximativ 20%, iar în perioadele de campanii promoționale comune, creșterea depășește 42% – ofertele partenerilor fiind promovate către peste 50.000 de utilizatori activi ai aplicației Myiute.

Potrivit statisticilor interne, peste 80% dintre tranzacțiile de plată în rate sunt fără dobândă, fără comisioane și fără costuri ascunse – un avantaj semnificativ pentru consumatori. Totodată, automatizarea proceselor a îmbunătățit considerabil experiența de cumpărare: pentru mulți clienți, cererile sunt aprobate automat, iar contractele semnate digital, fără intervenție umană – grație tehnologiei avansate de scoring, integrării tehnice directe cu comercianții și capabilităților aplicației Myiute.

Agenda evenimentului a acoperit teme esențiale pentru industrie, de la utilizarea agenților AI în automatizarea proceselor și optimizarea conversiilor, până la logistică cross-border și conformitate pe piața europeană. Evenimentul a oferit o perspectivă aplicată asupra evoluției pieței din Moldova și România, evidențiind oportunitățile de creștere și rolul parteneriatelor în scalarea afacerilor.

Despre iute Moldova

iute Moldova este parte a Iute Group, un fintech fondat în 2008 în Estonia, specializat în credite de consum, servicii de plată, produse bancare și de asigurare. Grupul activează în Albania, Bulgaria, Republica Moldova și Macedonia de Nord, finanțându-și activitatea prin capital propriu, depozite și obligațiuni tranzacționate pe piețele reglementate ale Burselor din Frankfurt și Nasdaq Baltic.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

De unde bani pentru compensații dacă donatorii nu vor contribui? Tofan: Am avut o ședință pe buget și au ieșit scântei la Guvern

Premierul Vasile Tofan susține că, dacă statul nu va găsi sprijin financiar de la partenerii externi pentru compensații, întreaga sumă va trebui acoperită din bugetul național, iar „asta înseamnă că luăm inclusiv din alte domenii”. Potrivit lui Tofan, în acest sens, trebuie reduse cheltuielile în anumite domenii. În acest context, el a vorbit despre o ședință pe buget la Guvern, în cadrul căreia, potrivit lui Tofan, „au ieșit scântei”, însă și-a exprimat încrederea că va fi adoptat „un buget mai balanțat” pentru anul viitor. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Nicolae Chicu și publicat pe 25 octombrie.

În timpul interviului, Tofan a spus că, dacă anul trecut s-au cheltuit circa 2,4 miliarde de lei pentru compensații, anul acesta „vom cheltui un pic mai mult și vom acoperi un număr mai mare de gospodării”.

„Când vom începe să primim aplicațiile, vom ști exact numărul gospodăriilor acoperite. (…) Există o formulă care determină care e ponderea energiei în coșul de consum al familiei și, pentru gospodăriile care sunt cele mai afectate, într-adevăr, dăm aceste compensații. (…) Toată lumea se focusează pe gaz acum și termie, pentru că acolo durerea-i mai mare. Dar aproape jumătate, de fapt, din gospodăriile compensate sunt pe lemne. Și acolo efectul este, totuși, mai mic în acest an, pentru că metru ster de lemn a rămas aproximativ la același preț – 1600 de lei. Cel puțin în cazul acestor gospodării, efectul va fi mai mic. Vom da compensații și acolo. Evident, acolo unde va durea mai mult – gaz, termie -, acolo poate aceste compensații vor conta și mai mult”, a spus premierul.

În continuare, Tofan a spus că, pentru compensațiile din acest an, au fost alocate din buget 550 de milioane de lei. „La moment, lucrăm cu donatorii pentru a identifica surse suplimentare. Dacă n-o să găsim bani, toate compensările vor veni din bugetul național. Deci, va avea un efect bugetar”.

Potrivit lui Tofan, „asta înseamnă că luăm inclusiv din alte domenii” și „trebuie să ne forțăm inclusiv pe anumite domenii ca să mai reducem cheltuielile și să eliminăm risipa”. În acest context, premierul a spus că, în ziua interviului acordat, a avut o ședință pe buget „care a fost undeva aprinsă uneori”: „Dar e bine că a fost aprinsă, mie îmi plac ședințele unde lucrurile se discută intens, pe cifre, și, dacă uneori ies scântei, asta înseamnă că e o discuție bună, nu neapărat conflictuală. Și azi au ieșit scântei la Guvern, trebuie să vă spun. În sens bun au ieșit scântei, pentru că am arătat tabloul general: unde suntem noi acum, ce au cerut ministerele pentru anul viitor. Am arătat că, dacă am da la tot ceea ce s-a cerut, gaura ar fi așa și nu vreau să spun cifra, pentru că chiar mă sperie această cifră. Și am spus: Ok, uite, atunci trebuie să reducem și să trăim mai mult după venituri. (…) Am toată determinarea să adoptăm un buget mai balanțat anul viitor”.

Premierul a adăugat că „există și o dezbatere publică, adică cum ne cheltuim mai bine puținii bani pe care-i avem”. „Pentru că poți să-i dai pentru compensații, la creșterea pensiilor, pe drumuri, pe baterii de stocare, pe educație și de aici și iese, cred, cea mai bună decizie când lucrurile sunt dezbătute pe cifre”, a conchis oficialul.

***

Pe 14 septembrie, ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că Guvernul nu are confirmări din partea donatorilor privind finanțarea compensațiilor la energie pentru sezonul rece. Plugaru menționa că autoritățile continuă negocierile cu guvernele mai multor state, însă mobilizarea fondurilor externe este „destul de complicată”. Detalii AICI. Pe 16 septembrie, deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că „în primii ani, două treimi din bugetul de compensații erau donații din partea UE sau a statelor europene”. „Anul trecut, compensațiile au fost finanțate integral din bugetul de stat, deci 2,4 miliarde de lei. Anul acesta încă nu avem asigurate granturi/donații din partea altor state, dar Guvernul va încerca să identifice”, comunicat acesta. Detalii AICI.

Pe 8 octombrie, ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piorko, a declarat că UE va încerca să ajute Republica Moldova și va încuraja și alți donatori în acest sens, în contextul creșterii prețurilor la energie și al necesității de a acorda compensații pentru consumatori. În același timp, diplomata a spus că aceasta este, în primul rând, de responsabilitatea Guvernului. Detalii AICI.

NewsMaker/foto simbol

„S-a îmbunătățit vizibil în ultimele zile”: Ministrul Mediului, despre situația de pe Nistru

Situația de pe Nistru s-a îmbunătățit vizibil în ultimele zile, după ce au fost înregistrate precipitații în Republica Moldova și Ucraina. Informația a fost comunicată de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, în seara zilei de 24 octombrie.

„Sunt din nou la Nistru, aici unde situația s-a îmbunătățit vizibil în ultimele zile. De ce? Pentru că au fost precipitații, atât în Republica Moldova, dar mai cu seamă în Ucraina, de acolo de unde vine majoritatea debitului pe Nistru”, a comunicat Hajder într-un video pe rețelele de socializare.

Într-un mesaj publicat alături de video, Hajder a precizat că „situația privind nivelul apei în nordul Republicii Moldova s-a îmbunătățit considerabil în ultima săptămână” și că „datorită precipitațiilor înregistrate pe teritoriul Ucrainei, dar și celor din nordul țării, nivelul apei a început să crească începând cu data de 18 octombrie”. „Astfel, începând cu data de 22 octombrie, deversările au ajuns la un debit de 60 m³/s. Menționez că și în perioada următoare, acestea vor depinde de precipitațiile din vestul Ucrainei”, a declarat Hajder.

În același video, ministrul s-a adresat liderului partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, liderului MAN, Ion Ceban, și deputatei MAN, Olga Ursu: „Unde ați dispărut? Atunci când a scăzut apa pe Nistru, toți erați la nord de două ori pe zi și arătați cât de grav este și ați învinuit pe toată lumea. (…) De o săptămână crește nivelul pe Nistru, n-ați găsit un minut ca să spuneți oamenilor că situația se schimbă”.

„Ați văzut toată lumea, atunci când era secetă, mai cu seamă în Ucraina, a scăzut nivelul. Când au început ploile (…), lucrurile s-au schimbat. Asta înseamnă că nu ne-a închis nimeni apa, doar a fost o situație destul de dramatică pe acest aspect”, a conchis Hajder.

Amintim că, pe 20 octombrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, declara că deversările din lacul de acumulare Novodnistrovsk au crescut la 55 m³/s datorită ploilor din ultimele zile. Oficialul adăuga că efectele se vedeau deja în nordul țării și anticipa o creștere a nivelului apei și spre centru, „în următoarele zile”. De cealaltă parte, „Apă-Canal Chișinău” avertiza că debitul Nistrului în zona stației de captare de la Vadul lui Vodă rămânea extrem de redu, punând în pericol siguranța alimentării capitalei cu apă. Detalii AICI.

Valentina Petrova/AP Photo/picture alliance

Alegeri prezidențiale în Bulgaria: 27 de candidați pe buletinul de vot. Doi favoriți

La șase luni de la alegerile parlamentare, Bulgaria își alege următorul președinte. Scrutinul, care are loc pe 25 octombrie, va reprezenta un test de rezistență pentru guvernul fostului președinte Rumen Radev, al cărui partid, „Bulgaria Progresistă”, a obținut o victorie categorică la alegerile parlamentare din aprilie, câștigând o majoritate fără precedent. Deși pe buletinul de vot figurează 27 de candidați la președinție, principală luptă se dă între actuala șefă a statului, Iliana Iotova, care beneficiază de sprijinul lui Radev, și fostul premier Andrei Ghiurov, relatează Deutsche Welle.

Potrivit sursei citate, Iliana Iotova a ocupat anterior, timp de două mandate, funcția de vicepreședintă în perioada în care Rumen Radev, actualul premier, era președinte și beneficiază de sprijinul acestuia. Andrei Ghiurov, susținut de partidele de opoziție, a exercitat funcția de prim-ministru interimar din februarie până în mai anul curent.

Potrivit Constituției Bulgariei, președintele este garantul unității naționale. Acesta reprezintă țara pe plan internațional, cu anumite excepții, este comandantul suprem al forțelor armate, semnează decretele de numire a procurorului general și a președinților instanțelor supreme, desemnează un prim-ministru interimar dintr-o listă restrânsă de persoane stabilite prin Constituție și are drept de veto asupra legilor adoptate de Parlament.

Influența războiului din Ucraina asupra alegerilor prezidențiale din Bulgaria

Potrivit sursei citate, în etapa inițială, campania prezidențială s-a remarcat prin mitinguri rare, absența dezbaterilor televizate și numeroase atacuri personale la adresa celor doi candidați principali. Totuși, în ultimele săptămâni, în urma atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în prim-plan au ajuns diferențele dintre pozițiilor favoriților în cursa electorală privind sprijinul acordat Ucrainei.

Guvernul Bulgariei a respins, la un moment dat, invitația de a se alătura așa numitei „coaliții de voință” și programului NATO de combatere a dronelor. Însă, după atacurile recente cu drone, Sofia și-a schimbat poziția în privința celei de-a doua inițiative.

Iliana Iotova s-a pronunțat în favoarea creării unei „coaliții pentru pace”, în cadrul căreia, consideră ea, Bulgaria ar putea juca un rol diplomatic mai important în procesul de încheiere a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Iotova a încercat să-i asigure pe alegători că militarii bulgari nu vor fi trimiși în Ucraina, deși acest subiect nu a făcut obiectul unei dezbateri publice ample. În plus, anul trecut, Parlamentul a adoptat o declarație prin care a reconfirmat că forțele armate ale țării nu vor participa la operațiuni de luptă pe teritoriul Ucrainei. Cu toate acestea, atacurile recente cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră au intensificat presiunile atât asupra președintei, cât și asupra partidului „Bulgaria Progresistă”.

Consecințele atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră

Mulți oficiali europeni, inclusiv președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, au atribuit în mod direct Rusiei responsabilitatea pentru aceste incidente. Faptul că autoritățile bulgare nu au oferit o evaluare clară a incidentelor și nu au numit vinovații a provocat nemulțumiri în țară, relatează sursa citată. „Nu avem dovezi solide și concludente pentru a formula acuzații împotriva unei anumite părți. Cu toate acestea, logica ne spune că Rusia are de câștigat de pe urma celor întâmplate”, a declarat premierul Radev.

După ce problema securității a devenit una dintre temele centrale ale dezbaterilor publice, la Sofia au avut loc manifestații de amploare, participanții protestând față de ceea ce consideră a fi poziția ambiguă și contradictorie a guvernului în materie de politică externă în această privință.

Toate aceste evenimente s-au reflectat în rezultatele celui mai recent sondaj realizat de Alpha Research. Deși, potrivit sociologilor, prezența estimată la vot este în creștere, diferența dintre cei doi favoriți se reduce. Conform sondajului, Iotova se menține în continuare pe primul loc, devansându-l pe Ghiurov cu aproximativ 12 puncte procentuale. Totuși, avantajul ei nu mai este la fel de mare ca înainte.

Politologul Hristo Paciugov susține că ultimele evenimente nu înseamnă neapărat o schimbat a raportului de forțe. Potrivit politologului, campania lui Ghiurov a fost afectată de ezitările acestuia, de lipsa de „pasiune” în campania electorală, precum și de faptul că, înainte de a intra în cursa prezidențială, acesta a vorbit de rareori despre problemele politice de actualitate.

CNN/foto simbol

Atac cibernetic asupra mai multor servicii publice digitale ale statului. Avertisment pentru cetățeni

Mai multe servicii publice digitale ale statului au fost vizate de un atac cibernetic. Incidentul a avut loc în noaptea de 22 octombrie și a fost raportat în seara zilei de 24 octombrie de Agenția de Guvernare Electronică din Republica Moldova, care a precizat că atacul a fost stopat.

Potrivit agenției, atacul din noaptea de 22 octombrie a vizat mai multe servicii publice digitale ale statului, cu scopul de a extrage date cu caracter personal.

Instituția a precizat că, în cadrul atacului, au fost identificate activități neobișnuite în accesarea serviciilor publice digitale și în interogările de date. Ca măsură preventivă, serviciile vizate au fost deconectate, iar pe 23 octombrie atacul a fost stopat. Atacul a vizat o serie de servicii publice digitale ale statului, fiind înregistrate circa 11 milioane de solicitări de accesare.

Potrivit agenției, în acest caz au fost informate Poliția și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. „Investigația continuă pentru a stabili circumstanțele incidentului. Lucrările de securizare se desfășoară și în weekend. Din acest motiv, unele servicii sau platforme pot fi temporar indisponibile sau greu accesibile”, a precizat agenția.

În context, agenția s-a adresat cetățenilor, menționând că datele lor personale „pot fi folosite în tentative de fraudă”. „Escrocii se pot prezenta drept reprezentanți ai instituțiilor publice, ai băncilor sau ai altor organizații. Pentru a câștiga încrederea, ei pot invoca numele și IDNP-ul persoanei. Faptul că apelantul cunoaște aceste date nu înseamnă că reprezintă o instituție oficială. Nu divulgați parole, coduri de autentificare sau alte informații confidențiale. Nu autorizați operațiuni la cererea unor persoane necunoscute. Instituțiile publice nu solicită astfel de date prin telefon sau prin mesaje. Vom reveni cu informații suplimentare pe măsură ce investigația avansează și vor exista rezultate confirmate”, a declarat instituția.

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: