Patru sate din raionul Ștefan Vodă vor să se unească. Munteanu: „Curajul oamenilor de a merge înainte este de apreciat”

Localitățile Crocmaz, Tudora, Caplani și Olănești, din raionul Ștefan Vodă, au inițiat procesul de amalgamare voluntară, o decizie menită să consolideze capacitatea administrativă și să îmbunătățească nivelul de trai al locuitorilor. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu, aflat într-o vizită de lucru în Crocmaz, unde, cu sprijinul financiar al Guvernului, sunt realizate mai multe proiecte de dezvoltare.

„Sunt azi în vizită de lucru în raionul Ștefan Vodă. Am vizitat Crocmaz – o localitate de pe malul Nistrului care, cu susținerea financiară a Guvernului, creează condiții mai bune de trai pentru oameni. Aici se construiește unul dintre cele mai moderne sisteme de irigare din țară, care va deservi peste 100 de gospodării agricole. Pentru fermierii din zonă aceasta înseamnă o mai bună planificare și recolte mai sigure”, a subliniat oficialul.

Totodată, un sector de drum din localitate este în construcție prin programul „Europa este aproape”, grădinița „Guguță” a fost renovată în cadrul programului „Satul European Expres”, iar Gimnaziul „Ecaterina Malcoci” a beneficiat de lucrări de eficiență energetică. În centrul satului a fost amenajată și o zonă de agrement destinată tuturor locuitorilor.

Premierul a subliniat că, fiind situată la granița cu Ucraina, Crocmaz s-a confruntat direct cu efectele războiului din țara vecină, inclusiv prin găzduirea refugiaților și incidente legate de securitate, precum descoperirea recentă a unei drone, detonată controlat de geniștii Ministerului Apărării.

„Curajul oamenilor de a merge înainte este de apreciat. Ei știu că viitorul Republicii Moldova este în marea familie a UE – în pace și cu mai multe oportunități de dezvoltare. Tocmai de aceea, am salutat inițiativa localităților Crocmaz, Tudora, Caplani și Olănești de a începe procesul de amalgamare voluntară. Când lucrăm împreună, reușim să creștem nivelul de trai al tuturor”, a adăugat oficialul.

Amintim că, la 20 ianuarie, Guvernul de la Chișinău a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Potrivit secretarului general al Executivului, Alexei Buzu, procesul va fi realizat în patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice.

La aceste consultări sunt invitați să participe primarii, reprezentanții autorităților raionale și locale, experții, societatea civilă, precum și cetățenii.

Etapele reformei prevăd:

  • consultări publice;
  • prezentarea conceptului reformei;
  • discuții extinse cu cetățenii pe parcursul primăverii;
  • elaborarea și aprobarea pachetului legislativ în Parlament, în toamnă.

În același timp, Guvernul încurajează amalgamarea voluntară a primăriilor. Potrivit lui Alexei Buzu, Executivul va simplifica procedurile, va aloca resurse financiare suplimentare și va oferi sprijin operațional și ghidare autorităților locale care aleg această opțiune.

***

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale în forma lor actuală. Procesul urmărește consolidarea unităților administrative, pentru a spori capacitatea acestora de a oferi servicii publice mai eficiente.

Începând cu 2024, autoritățile au lansat procesul de amalgamare voluntară a localităților. Totuși, ritmul acestuia rămâne lent: potrivit hărții interactive prezentate de Guvern, doar două grupuri de localități au ajuns până acum în etapa finală a comasării.

Conform conceptului de reformă discutat public, Republica Moldova ar urma să fie reorganizată în cinci regiuni sau, alternativ, în zece raioane. Până în prezent, peste 240 de primării din totalul de 898 sunt implicate în diferite etape ale procesului de amalgamare. Procesul a fost finalizat, deocamdată, în două cazuri: grupul Leova, care include orașul Leova și satele Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, precum și grupul Călinești, format din satul Călinești, comuna Chetriș și satul Hâncești din raionul Fălești. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

Reamintim, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Oficialul a adăugat că denumirea viitoarelor unități teritorial-administrative –  fie că vor fi județe sau regiuni –  contează mai puțin, important fiind modul în care vor fi organizate și eficientizate serviciile publice. Igor Grosu declara atunci că această reformă este esențială pentru o gestionare mai eficientă a fondurilor publice și pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: