Olga Cebotari

Schimbări în PSRM: Olga Cebotari și-a anunțat demisia din Comitetul Executiv Politic UPDATE

Deputata socialistă Olga Cebotari a anunțat că și-a depus demisia din funcția de membru al Comitetului Executiv Politic al Partidului Socialiștilor (PSRM). Ea a spus că hotărârea a fost luată „în urma deciziei președintelui PSRM de a extinde Comitetul Executiv Politic cu două persoane”. Cebotari a adăugat că extinderea Comitetului a fost pregătită „pe la spatele altor membri, fără o argumentare și fără o discuție deschisă între colegi”, menționând că acțiunea „urmărește configurarea unei majorități comode în interiorul acestui organ”. NM a solicitat un comentariu de la reprezentanții PSRM. Cebotari a precizat că demisia vizează exclusiv calitatea sa de membru al Comitetului, ci nu calitatea de membru al PSRM sau de deputată a fracțiunii.

Pe 20 iunie, PSRM anunțat, într-un comunicat de presă, că a avut loc ședința Consiliului Republican al partidului, în carul căreia, printre altele, a fost modificată componența Comitetului Executiv Politic. Mai exact, au fost incluși în calitate de membri ai Comitetului deputații socialiști Zinaida Greceanîi și Bogdan Țîrdea.

Pe 21 iunie, deputata socialistă Olga Cebotari a anunțat pe o rețea de socializare că, „în urma deciziei președintelui PSRM de a extinde Comitetul Executiv Politic cu două persoane”, și-a depus demisia din funcția de membru al Comitetului Executiv Politic, din care făcea parte din anul 2023.

„Această demisie vizează exclusiv calitatea mea de membru al Comitetului Executiv Politic. Rămân în continuare membră a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, deputată a fracțiunii PSRM și îmi voi continua activitatea în funcțiile de șefă a Departamentului Relații Externe și a Departamentului de Femei”, a precizat Cebotari.

Potrivit acesteia, decizia de a-și depune demisia din funcția de membru al Comitetului „a fost determinată de modul în care a fost adoptată extinderea Comitetului Executiv Politic”. „Pe la spatele altor membri ai CEP a fost pregătită extinderea acestui organ, fără o argumentare clară a necesității unei astfel de măsuri și fără o discuție deschisă între colegi. Consider că această acțiune urmărește configurarea unei majorități comode în interiorul acestui organ, creând premisele unui proces decizional controlat și previzibil, în care opiniile divergente riscă să fie ignorate sau marginalizate. Nu pot accepta să fac parte dintr-o structură în care dezbaterea autentică este înlocuită de validarea formală a unor decizii prestabilite și nu îmi pot asuma responsabilitatea pentru hotărâri care nu mă reprezintă și cu care nu sunt de acord”, a adăugat Cebotari.

Actualizare: Serviciul de presă al PSRM a declarat pentru NewsMaker că afirmațiile Olgăi Cebotari sunt „o declarație personală, de reacție individuală la deciziile colective ale majorității membrilor PSRM”.

***

Amintim că, în martie 2026, Olga Cebotari se declarase una dintre vocile critice din interiorul PSRM. Parlamentara susținea, de asemenea, că sunt necesare schimbări în cadrul partidului, adăugând că „trebuie să aducem oameni noi, nu să ținem pe cei care stau deja de 15 ani în funcții”. În reacție, liderul PSRM, Igor Dodon, declara că în interiorul formațiunii există încercări de a-l înlătura de la conducere, iar unii membri ar spera chiar la condamnarea sa la închisoare pentru a prelua controlul. Ulterior, Olga Cebotari a negat că și-ar dori înlăturarea lui Igor Dodon de la conducerea PSRM. Deputata a precizat că declarațiile sale nu au vizat înlăturarea liderului PSRM. Detalii AICI.

Igor Dodon conduce PSRM din 2011, când a preluat șefia formațiunii, cu o întrerupere în perioada 2016-2020, când și-a suspendat calitatea de lider pentru a ocupa funcția de președinte al țării. În decembrie 2021, congresul PSRM a votat un nou statut, desființând funcția de președinte și alegându-l pe Dodon președinte de onoare. El a revenit la conducerea efectivă în aprilie 2023, când a preluat funcția de secretar executiv, înlocuindu-l pe Vlad Batrîncea. Pe 23 martie 2024, un congres extraordinar l-a ales cu vot unanim președinte al PSRM, funcție reintrodusă special în statutul partidului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: